Importanța Fierului în alimentația de diversificare

Informații despre anemia feriprivă

Anemia feriprivă apare cel mai adesea ca urmare a unei cantități insuficiente de Fier în organism; acest mineral joacă un rol esențial în producerea hemoglobinei (se găsește în globulele roșii), care la rândul său contribuie la transportul oxigenului. Există o serie de cauze pentru care această carență se poate instala în organism, cel mai adesea fiind vorba despre o creștere rapidă în greutate, o absorbție deficitară a Fierului (malabsorbție) sau un aport alimentar inadecvat de Fier.

La fel ca în cazul multor altor carențe nutritive ale căror manifestări trec neobservate, și la anemia feriprivă acestea se pot dovedi dificil de identificat. Atunci când apar simptomele, poate fi vorba despre: paloarea pielii și a mucoaselor, mâini și picioare reci, oboseală, dureri de cap, sistem imunitar vulnerabil, nivel scăzut de energie, performanță mentală redusă.

Repercusiunile anemiei feriprive la copil apar îndeosebi pe termen lung, respectiv în tulburarea funcționării sistemului imunitar (crește riscul de boli infecțioase), dezvoltarea psiho-motorie a copilului, precum și în performanțe motorii și de coordonare scăzute, rezultate școlare reduse și un coeficient mai mic de inteligență cu 5-10 puncte[1].

Un studiu observațional desfășurat pe parcursul a 25 de ani a demonstrat, în acest sens, că deficiența de Fier poate duce la o dezvoltare cognitivă precară[2].

Află părerea specialistului despre importanța fierului! 

 

Conform statisticilor, la nivel mondial, anemia constituie o afecțiune identificată în cazul a 600 milioane de preșcolari și școlari, dintre care un procent de peste 50% implică un deficit de Fier[3]. 

În România, ultimul studiu realizat în 2010[4] de IOMC (Institutul pentru Ocrotirea Mamei și a Copilului), împreună cu UNICEF (Fondul Internațional pentru Urgențe ale Copiilor al Națiunilor Unite), a indicat o prevalență a anemiei după cum urmează:
• la femeile gravide - 41,3%, dintre care 4% cu anemie moderată şi 37,3% cu anemie uşoară.
• la copiii cu vârsta între 6 și 12 luni, de 47,9%;
• la copiii de 12 luni, de 43,6%;
• iar la cei de 24 luni, de 40,5%.

Importanța Fierului în alimentația copilului

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă alăptarea exclusivă până la vârsta de 6 luni și continuarea acesteia pe o perioadă cât mai îndelungată, în paralel cu diversificarea. În perioada de diversificare cerințele de Fier pot crește și se impune aportul de alimente bogate în acest mineral. Ce se întâmplă de fapt? În decursul primilor 2 ani din viața copilului are loc dezvoltarea sistemului nervos central și, implicit, a funcției cognitive; în mod concret creierul se mărește cu până la 200%, având loc procesul de formare a sinapselor, iar Fierul, Iodul, vitamina B1 joacă un rol important. În mod proporțional, dezvoltarea cognitivă poate să fie susținută de o alimentație bogată în nutrienții necesari.

Pentru a te asigura că îi oferi copilului tău aportul optim de Fier este important ca acesta să consume alimente care prezintă o biodisponibilitate a Fierului cât mai crescută. Cele mai bogate alimente în Fier sunt următoarele: linte, năut, spanac, carne roșie și alimentele fortifiate cu Fier, precum cerealele. Acestea din urmă reprezintă cea mai potrivită sursă alimentară de Fier destinată sugarilor deoarece dispun de o biodisponibilitate crescută (modul în care cantitatea de substanță este eliberată și asimilată în organism) și pot fi oferite zilnic. Iar fortifierea cerealelor cu vitamina C contribuie la creșterea ratei de absorbție.

Iată pașii pe care trebuie să-i urmezi pentru a prepara o porție de cereale cu lapte pentru sugari:

Iată cum poți prepara și cereale cu apă pentru sugari: 

Surse bune de Fier conform USDA - United States Department of Agriculture sunt:

- ficat de vită
- semințe de dovleac
- cereale fortifiate cu Fier
- spanac
- tofu
- fasole roșie
- năut
- carne de vită
- somon
- ou

 

Surse: [1]Protocoale pentru profilaxia anemiei și rahitismului la copil - Ministerul Sanatatii,Sănătății, Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului „Prof. Dr. Alfred Rusescu"; 2010

[2]Lozoff B, Smith JB, Kaciroti N, Clark KM, Guevara S, Jimenez E. Functional Significance of early-life iron deficiency: outcomes at 25 years. J Pediatr. 2013 Nov; 163(5):1260-6

[3]Organizația Mondială a Sănătății, http://www.who.int/elena/titles/iron_supplementation_children/en/)

[4]Evaluarea eficienţei intervenţiilor incluse în programele naţionale privind nutriţia copiilor sub 2 ani - Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu" Bucureşti