Invata cum sa previi alergiile alimentare la copii, prin evitarea acestor factori, prin respectarea unor minime masuri de precautie si petrecerea unor perioade de timp in aer curat.
Alergiile apar la cateva minute sau cateva ore dupa ce s-a luat contact cu alergenul. Apar eruptii sau pete pe corp, mancarimi, stranuturi, tuse si respiratie grea. Foarte rar, apare si socul alergic, care este foarte grav si necesita spitalizare de urgenta. Dupa manifestarea unei alergii, medicul poate sa reduca sensibilitatea pacientului fata de alergenul respectiv, dar acest lucru cere mai mult timp.
Ceea ce este si mai important, este faptul ca alergiile au un impact negativ asupra dezvoltarii copilului tau. Riscul aparitiei unei alergii la copilul cu ambii parinti alergici este de 40 – 60%, fata de doar 5 – 15% in cazul copilului fara parinti alergici.
Oricine poate deveni alergic, indiferent de varsta. Totusi, cei mai predispusi sunt copiii cu mame alergice si persoanele care au alergici in familie. Cu toate acestea, ce nu trebuie sa uiti este ca un copil nu se naste alergic, ci este influentat de mediul inconjurator si alimentatie. Atunci cand esti insarcinata, trebuie evitat fumatul, atat activ cat si pasiv, deoarece afecteaza grav fatul, putand sa provoace malformatii ale plamanilor si afectiuni grave, cum ar fi tuberculoza.
S-a dovedit faptul ca, evitand alimentele care ar putea sa provoace alergii ( lapte de vaca, oua, nuci, etc.) nu il protejezi pe fat de alergiile alimentare. Totusi, cantitatea adecvata de lapte de vaca este de maximum o jumatate de litru.
Un studiu recent din SUA a aratat ca numarul copiilor cu alergie la alune s-a dublat in ultimii ani, asa ca se recomanda ca femeile gravide sa nu consume acest aliment. Ce este bine de stiut, este ca, in timpul sarcinii merele reduc riscul aparitiei astmului, iar pestele, riscul de eczeme.
S-a constatat ca, dupa nastere, bebelusii care sunt alaptati natural cel putin 6 luni sunt mult mai protejati impotriva alergiilor, deoarece laptele matern este cel mai bun imunizant, cu atat mai mult cu cat primele luni de viata sunt decisive pentru lupta impotriva infectiilor.
Daca medicul decide ca bebelusul are alergie la lapte, trebuie sa consumi mai putine lactate si sa cauti surse alternative de calciu. Daca bebelusul are alergie la lapte si nu il hranesti la san, trebuie sa ii dai o formula de lapte pe baza de soia sau o formula hipoalergenica (marcata cu HA). Aceasta din urma are ca baza tot laptele de vaca, insa enzimele sunt procesate, astfel incat sa nu mai poata sa produca alergii.
Exista 2 tipuri de formule hipoalergenice si anume: formule hidrolizate extensiv ( proteinele laptelui de vaca sunt descompuse in particule mici, foarte putin alergenice) si formule pe baza de aminoacizi (formula recomandata bebelusilor care nu suporta prima formula).
Simptomele alergiei dispar dupa 2-4 saptamani de la schimbarea formulei. Pana la 1 an, trebuie sa continui cu formula hipoalergenica, apoi treptat, sa introduci in alimentatia copilului si laptele de vaca. Ceea ce este de asemenea bine de stiut este ca nici laptele de capra, de orez sau de migdale nu este considerat absolut sigur.
In cazul unui copil cu risc crescut de aparitie a alergiilor (risc stabilit de medic), este esential sa diversifici alimentele si sa alegi cereale fara gluten, evitand in acelasi timp laptele, albusurile de ou, capsunile, citricele, nucile si pestele.
Conform unui studiu german, copiii care traiesc aproape de o strada aglomerata risca cu 50% mai mult sa dezvolte eczeme, astm sau alergii decat cei care stau la 1 km sau mai mult departare. Poluarea si incalzirea globala maresc chiar acest risc.
Iata care sunt alergenii cel mai des intalniti: alimente (carne de peste si porc, capsuni, citrice, nuci, lapte de vaca, oua) care dau alergii cutanate si gastrointestinale; substante vegetale (polen de flori, fan) care dau alergii respiratorii; intepaturile insectelor; parul animalelor domestice care da astm; medicamentele; acarienii din praf, materiale textile si zone cu umiditate.
Urmareste-ne pe Google News
