Imunitatea copiilor explicată de către un #supermedic Enayati Medical City

Membră a echipei Enayati Medical City, doamna doctor Adyna Zelenac, medic primar pediatru, cu experiență de peste 25 de ani, a acceptat să răspundă la câteva dintre cele mai frecvente întrebări despre imunitatea copilului în emisiunea live „Tu întrebi, #SuperMedicii răspund: Imunitatea copiilor - cum îi ajutăm să dezvolte un sistem imunitar puternic?”.

Este imunitatea „zidul de apărare” al organismului? Cum am putea să o descriem copiilor noștri ca să înțeleagă de ce îi batem la cap cu tot felul de pastiluțe, de capsule, de vitamine, de siropuri, ca să aibă o imunitate mai puternică?

Dr. Adyna Zelenac: „Imunitatea este capacitatea organismului de a lupta cu agresorii, fie agenți patogeni (virusuri, bacterii, paraziți), fie toxine. Da, imunitatea este un scut de apărare, care pornește de la identificarea agresorului. Ulterior au loc reacții celulare care ajung, în final, să blocheze și să distrugă agentul patogen și să ofere o consolidare a organismului, cu o memorie față de acel agent agresor, astfel încât la o nouă întâlnire cu acela, să răspundă mai prompt.

Imunitatea este ca un zid, putem spune că avem o fundație la care este mai greu să lucrăm. Este vorba despre imunitatea înnăscută. De la această fundație trebuie să punem baza și să construim zidul. Baza începe de la imunitatea dobândită, naturală sau artificială. Cea mai solidă este imunitatea dobândită natural, în lupta cu boala. Prin urmare, nu trebuie să ne ferim exagerat copilul de a intra în contact cu diferiți microbi.

Imunitatea dobândită artificial este cea dobândită în urma vaccinării. Consolidăm imunitatea prin boală și prin vaccinare.

Bebelușul are o imunitate pasivă în etapa de sugar mic, adică se apără de anticorpii pe care îi primește de la mamă: în viața intrauterină (prin placentă) și prin laptele matern. Colostrul, deși în cantitate mică, este un produs imunologic de foarte bună calitate, are un nivel ridicat de anticorpi, dar și alți factori imunologici. Primul pas de consolidare a imunității este deci prin alăptare.

Când copilul are între 3 și 6 luni, imunitatea pasivă nu își mai păstrează toată calitatea inițială. Copilul nu are capacitatea, deocamdată, să-și producă proprii anticorpi. Acest declin al imunității este mai important după vârsta de 8 luni.

Anumite tipuri de anticorpi au dezvoltare etapizată. Dacă vorbim de cei care intervin în răspunsul primar, cei de tip IgE, aceștia vor atinge un nivel care să fie protector când copiii au în jurul vârstei de 4-5 ani. Anticorpii IgA, cei secretori, se găsesc în secreții: în salivă, în mucoasa nazală, în lacrimi. Nivelul lor crește și devine protector către adolescență.

În funcție de vârsta copilului, ca să-i întărim imunitatea prin boală, ne putem aștepta la mai multe îmbolnăviri pe an. La sugar și la copilul preșcolar ne putem aștepta, în medie, la 10 îmbolnăviri pe an. În etapa următoare, când merge la școală, ne putem aștepta, în medie, la 5-6 infecții. În adolescență, sunt de așteptat 2-4 infecții pe an.”

Cât de importantă este alăptarea pentru imunitatea celui mic? Mamele care nu pot sau nu au voie să alăpteze, ar trebui să intre în panică? Ce ar trebui să facă?

Dr. Adyna Zelenac: „Este într-adevăr o grijă în plus, însă și formulele de lapte sunt îmbogățite cu anumite proteine, cu anumite bacterii (este importantă și flora bacteriană digestivă, ce are rol în imunitate). Este nevoie de prudență mai mare la sugarii care nu beneficiază de protecția laptelui matern.”

Putem să lucrăm la imunitatea celui mic încă din sarcină sau numai după naștere?

Dr. Adyna Zelenac: „Putem lucra din sarcină insistând pe o dietă echilibrată, pe sport atât cât se poate face în funcție de vârsta sarcinii și de diverse patologii ale mamei. Dieta echilibrată este de bază. Îmbolnăvirile ușoare, pe care le face mama cât este gravidă, aduc un booster de anticorpi celui mic.”

La câte îmbolnăviri pe an să se aștepte părinții în funcție de vârsta copilului ?

Dr. Adyna Zelenac: „La sugar și preșcolar, în medie, sunt 10 îmbolnăviri pe an. În primul an de colectivitate, se întâlnesc mai mulți preșcolari ce vin din familii cu o imunitate consolidată în stil propriu. Abia în această perioadă se consolidează imunitatea naturală, dobândită.

Dacă vorbim de copilul școlar, numărul de îmbolnăviri de pe parcursul unui an scade la 5. Adolescentul are deja o imunitate solidă și avem de-a face cu 2, maxim 4 îmbolnăviri pe an.”

Cât de des este recomandat să facem analize copiilor? Este recomandată o anumită schemă de screening?

Dr. Adyna Zelenac: „Scopul analizelor este de a preveni, de a monitoriza o boală sau de a vedea rezultatul unui tratament.

Prima recomandare de screening, de rutină, este între 1 an și 2 ani, cât mai aproape de vârsta de 1 an. În analize trebuie să includem inclusiv controlul imunității. Din acest punct de vedere, nu ne referim numai la hemogramă, ci și la imunogramă, la electroforeza proteinelor.

În cazul copilului aflat în colectivitate la școală, atunci este bine de inclus în schema de screening și un titru ASLO (ca să verificăm istoricul infecțiilor cu streptococ), un exsudat nazal și faringian. De asemenea, este binevenit de inclus în screening, mai ales la copilul mic, un examen coproparazitologic, un antigen de Giardia, o amprentă anală. Trebuie să testăm paraziții întrucât știm că aceștia sunt o cauză frecventă de inapetență, de anemie și pot scădea imunitatea.

În funcție de vârsta copilului, se includ printre analize o serie de elemente, însă clar hemograma, proteina C reactivă, controlul anemiei, profilul calciului, profilul vitaminei D, sunt de bază.

Ca frecvență, până la vârsta de preșcolar, analizele trebuie efectuate o dată pe an, o dată la un an și jumătate. Ulterior, în funcție de numărul de îmbolnăviri, acestea se pot efectua mai rar.”

Când administrăm suplimente de vitamine și care ar fi aceste vitamine?

Dr. Adyna Zelenac: „Vitaminele sunt importante pentru susținerea stării de bine a organismului. Nu este însă bine să le administrăm din intenție proprie și depinde ce combinație de vitamine se face.

În general, recomandarea de vitamine este:

• În perioada de convalescență a unor boli;
• La copiii care au o dietă restrictivă;
• La copiii care au avut probleme digestive sau tulburări de alimentație;
• În susținerea imunității pe perioade scurte, oferindu-se anumite vitamine: vitamina C, vitamina D (trebuie administrată periodic, în lunile cu R).

Dacă este vorba despre un apetit deficitar, putem asocia vitamine din grupul B-urilor. Dacă este vorba despre anemie, la vitamine adaugăm fierul.”

Putem să menținem o imunitate puternică numai din alimentație? Dacă da, ce alimente se recomandă?

Dr. Adyna Zelenac: „Se poate menține o imunitate bună respectând reguli de bază, nu numai alimentația. Mai exact, este vorba despre o triadă: alimentație, sport și somn. Din alimentația variată ne provin vitamine, oligominerale și proteine (ce stau la baza anticorpilor). Folosesc fructe, legume, produse lactate și proteine de calitate de origine animală.

Dacă un copil este învățat să mănânce fructe și legume proaspete, primește nu numai vitamine, ci și minerale. În fructe și legume, dar și în produsele lactate fermentate, găsim prebiotice și probiotice. Acestea stau la baza echilibrului florei digestive, ce are rol nu numai în digestie, ci și imunologic.

Activitatea fizică mărește oxigenarea la nivelul celulelor, prin urmare crește rezistența celulară și scade stresul oxidativ.

În timpul somnului, organismul se relaxează, scade stresul celular și se regenerează celulele.

La un copil care mănâncă echilibrat, ce desfășoară activitate fizică în aer liber și care se odihnește, putem spune că nu este nevoie să mai intervenim cu altceva pentru a consolida imunitatea.”

9 alimente pentru imunitate pe care să le incluzi în meniul zilnic

Se spune că imunitatea începe din sistemul digestiv. Este adevărat? Care este rolul prebioticelor și probioticelor? În ce situații se recomandă acestea?

Dr. Adyna Zelenac: „Probioticele și prebioticele sunt elemente de bază, care mențin echilibrul florei digestive. În tractul digestiv avem bacterii bune, dar și patogene. Probioticele sunt acele bacterii bune, care populează tractul digestiv, intervin în digestie și în imunitate. Prebioticele sunt fibre, care rămân nedigerate și reprezintă factor de creștere pentru acele bacterii bune.

În ceea ce privește probioticele, probabil toată lumea a auzit de lactobacili, de exemplu acidophilus, ramnosus etc. Ca prebiotic, toată lumea probabil cunoaște inulina. Prebioticele au și rolul de a asigura un tranzit digestiv optim, favorizând reținerea apei în interiorul intestinelor și eliminarea. În același timp, favorizează absorbția calciului din tubul digestiv.

Probioticele și prebioticele susțin flora digestivă normală pentru că la nivel digestiv are loc absorbția de vitamine, de oligominerale, de proteine, pe care corpul le folosește ulterior.

Algerea unui probiotic nu se face după gust, după preț sau după cât de ușor îl găsim în farmacie, ci de componența bacteriilor.”

Administrarea excesivă de medicamente poate să deterioreze sistemul imunitar?

Dr. Adyna Zelenac: „În general, tot ce este în plus nu este bun. Toate medicamentele, vorbim în special de siropuri la copii, dacă sunt administrate în exces, prima atenționare a organismului sunt tulburările de digestive (greață, vărsături, tulburări de tranzit intestinal).

Să luăm ca exemplu vitamina C, folosită pentru rolul ei în imunitate, pentru proprietățile ei antioxidante. Dacă se administrează în exces, se poate ajunge la acidifierea urinii, care favorizează depunerea sărurilor și litiaza renală. De aceea, administrarea vitaminei C trebuie să se facă în episoadele de boală și în perioade scurte dintr-o lună (5 zile-1 săptămână). Atenție la doză! Dozele mai mari sunt recomandate strict la începutul bolii.

Dacă antibioticele sunt utilizate frecvent sub vârsta de 2 ani, pot slăbi imunitatea pentru că favorizează o dereglare a tot ceea ce înseamnă sistem imun. În plus, perturbă flora digestivă.

Dacă folosesc nejustificat un antibiotic pentru a trata o viroză, ajung să fac selecție bacteriană. Dacă pentru o boală ușoară, în loc să aleg un antibiotic cu spectru redus, folosesc din prima unul cu spectru larg, fac selecție de bacterii cu rezistență.

Referitor la vitamina D, excesul ei poate să determine, pe lângă probleme digestive, o creștere exagerată a nivelului de calciu. Acest mineral se va depune acolo unde nu trebuie, de exemplu la nivel renal sau pe vasele de sânge.”

Care sunt semnele unei imunități scăzute?

Dr. Adyna Zelenac: „O imunitate scăzută ne atenționează în cazul unui copil care face forme de boală mai frecvente, complicate și recurente. Spre exemplu, la sugar sau la copilul preșcolar, anumite bronșiolite recurente, forme de otite care apar după infecții comune, durata de boală mai mare etc. În medie, durata unei infecții obișnuite este de 7-10 zile. Dacă durează mai mult, dacă de la un roșu în gât sau de la un nas înfundat, imediat apar otita sau pneumonia și forme suprainfectate bacterian, luăm în considerare o imunitate scăzută. În aceste condiții, este obligatoriu să facem teste imunologice și nu numai, spre exemplu anumite tipuri de exsudate (de pildă, exsudat molecular). Toate se pot face la recomandarea medicului, în funcție de patologie.”

Mulțumim doamnei doctor Adyna Zelenac și Enayati Medical City

Enayati Medical City este un Oraş Medical cu suflet, primul ecosistem medical din România, bazat pe inovaţie, empatie şi parteneri medicali de elită. Un complex ce ridică standardele actuale prin integrarea armonioasă a două spitale, împreună cu un centru rezidenţial premium pentru seniori şi o policlinică cu peste 60 de cabinete. Sub deviza „Pentru tine și familia ta, așa cum trebuie”, în policlinicile Enayati Medical City consultă peste 100 de #SuperMedici acoperind toate specialitățile necesare îngrijirii medicale, cu un focus deosebit pe nevoile medicale ale mamei și copilului.