După mai bine de două ore de lucru împreună, autorităţile şi societatea civilă au stabilit următoarele acţiuni menite să conducă la prevenirea şi combaterea fenomenului de bullying în şcoli şi în societate:
• Definirea conceptului de "bullying", în vederea creării unui cadru unitar de înţelegere a fenomenului, în baza căruia să poată fi dezvoltat un text legislativ corect şi eficient, în combaterea şi prevenirea fenomenului de bullying în toate formele sale, atât din punctul de vedere al formelor de manifestare, cât şi al contextelor în care se manifestă;
• Definirea rolului tuturor participanţilor la bullying, inclusiv a martorilor - şi includerea lor în cadrul legislativ;
• Conştientizarea fenomenului în societate, la nivelul tuturor stakeholderilor;
• Organizarea/înfiinţarea unui centru de raportare şi monitorizare a tuturor cazurilor de bullying, conform definiţiei. Stabilirea modului de organizare şi funcţionare a acestei instituţii;
• Comunicarea, revizuirea şi îmbunătăţirea (acolo unde este cazul) legislaţiei deja existente, care reglementează violenţa asupra copiilor, hărţuirea, dreptul la demnitate;
• Identificarea unor soluţii legislative de optimizare a activităţii consilierilor şcolari prin normarea posturilor acestora de la 800 la 400 de copii;
• Crearea unui program naţional de prevenire şi conştientizare a fenomenului de bullying în România;
• Implicarea copiilor în analiza şi definirea termenului de bullying şi prezenţa lor în dezbaterea despre stoparea fenomenului de bullying în România;
• Implicarea mediului universitar în dezbaterea despre stoparea fenomenului de bullying în România.
„Pentru mine, bullyingul este un barometru negativ. Suntem pe locul 3 în Europa privind acest fenomen, iar intenţia mea este să acţionez printr-un proiect legislativ care să contureze procedurile necesare pentru partea de prevenire, în primul rând, dar şi pentru partea de tratare. Succesul oricărei iniţiative legislative stă în consultarea şi implicarea celor care cunosc îndeaproape problema şi mă bucur că au raspuns pozitiv invitației noastre toți cei prezenți la dezbatere. Dialogul şi colaborarea sunt cele care vor duce la succesul acestei iniţiative", spune deputatul Andrei Pop.
"Mi-am propus ca în mandatul meu de parlamentar să depun toate eforturile pentru a pune drepturile omului pe agenda politică. Acest proiect întărește obiectivul pe care mi l-am asumat și este esențial pentru interesul public, pentru protecția copiilor, elevilor, femeilor, angajaților și a altor grupuri care suferă de pe urma bullying-ului", a declarat deputatul Petre Florin Manole.
Cei prezenţi au discutat deja şi paşii următori ce vor fi parcurşi pentru îndeplinirea rezoluţiei de mai sus, pentru a aduce o schimbare de impact în prevenirea si diminuarea bullying-ului în societate, contribuind astfel la o mai bună sănătate emoţională a românilor.
„Sunt foarte încrezătoare că societatea civilă împreună cu autorităţile vor reuşi să conlucreze pentru diminuarea fenomenului de bullying. Aşa cum, acum 2 ani, împreună am făcut posibilă legea 1 iunie zi liberă naţională şi am contribuit la conştientizarea importanţei timpului de calitate părinte-copil, aşa cred că vom reuşi şi acum. Urmează să ne consultăm în curând şi cu elevii, pentru că este foarte important să îi includem în proces, ei fiind cei care se confruntă zilnic cu fenomenul de bullying şi sigur ne vor îmbogăţi perspectiva", Nadia Tătaru, preşedinte Asociaţia Părinţilor Isteţi şi co-fondator Itsy Bitsy FM.
La nivel european, România se situează pe locul 3 la bullying în clasamentul celor 42 de ţări în care a fost investigat fenomenul, potrivit raportului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
În studiul naţional efectuat de Organizaţia Salvaţi Copiii în anul 2016 se arată că:
- 1 din 4 copii era umilit în mod repetat la şcoală, în faţa colegilor;
- 1 din 6 copii era bătut în mod repetat;
- 1 din 5 copii umilea în mod repetat un alt copil la şcoală;
- în mod repetat, în şcoală, 3 din 10 copii erau excluşi din grupul de colegi;
- 7 din 10 copii au fost martorii unei situaţii de bullying în mediul şcolar.
"Este nevoie de investiție și conștientizare la fiecare nivel de funcționare a sisemului de învățământ - de la cel strategic, unde se creează cadrul legal de gestionare a bullying-lui, până la firul ierbii, în sala de clasă, pe culoarele școlii, unde prevederile normative se transformă în atitudini și comportamente cheie. Nu trebuie lăsați în afara ecuației părinții și comunitatea, pentru că, adeseori, acolo se învață strategii agresive de comportament", a afirmat Marius Rusu, psiholog în cadrul Programului de combatere a violenței în cadrul Organizației Salvați Copiii.
La dezbatere au participat reprezentanţi ai: Parlamentului, Ministerului Educaţiei Naţionale, Ministerului Tineretului şi Sportului, Avocatului Poporului, Serviciului de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii din Poliţia Capitalei, ANPDCA, CMBRAE, Reprezentanţi ai ambasadei SUA în România, Organizaţia Salvaţi Copiii, Asociaţia Telefonul Copilului, UNICEF, Crucea Roşie, Federaţia Tinerilor din Constanţa, mediator Bruno Demaille, psihologi, sociologi şi alte organizaţii şi specialişti, care se ocupă de prevenirea şi rezolvarea cazurilor de bullying.