Luna trecută, a avut loc o tragedie cu un vas plin de migranți
Pe 13 iunie, un avion al FRONTEX (Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă) a identificat un vas pescăresc, supraaglomerat, ce avea viteză redusă, în apele internaționale, în apropiere de Grecia. FRONTEX a anunțat atât autoritățile din această țară, cât și pe cele italiene.
Din datele furnizate „CBS News”, în acea zi avionul a monitorizat aprox. 10 minute vasul și după aceea a revenit la bază ca să se alimenteze cu combustibil. De asemenea, FRONTEX a încercat să ofere mai multe informații, cu privire la localizarea vasului respectiv, autorităților din Grecia, dar nu a primit niciun răspuns. În schimb, autoritățile elene au solicitat o dronă care să supravegheze un incident cu migranți petrecut în est, în preajma insulei Creta.
Agenția Națiunilor Unite (ONU) pentru Migrație a estimat că pe vasul pescăresc identificat pe 13 iunie erau aprox. 400-750 de refugiați.
Potrivit sursei citate, autoritățile din Grecia s-au oferit să ofere sprijin vasului pescăresc, însă ajutorul le-a fost refuzat, cei care se aflau acolo spunând că voiau să-și continue călătoria spre Italia. A doua zi, pe 14 iunie, vasul s-a scufundat la 47 de mile marine de zona de coastă a orașului Pylos, din Peninsula Peloponez. Oficialii greci au anunțat că incidentul s-a petrecut întrucât motorul vasului cedase.
Supraviețuitorii au fost transportați în orașul grec Kalamata. Migranții de pe vasul scufundat proveneau din diferite țări, precum Afganistan, Egipt, Libia, Teritoriile Palestiniene, Pakistan sau Siria. Pe 28 iunie, autoritățile din Grecia au anunțat că recuperaseră 82 de cadavre și că erau 104 supraviețuitori.
O echipă BBC a stat de vorbă cu mai mulți adolescenți ce au fost salvați de pe o barcă plină de migranți
Mai mulți adolescenți, cei mai mulți originari din Gambia, au fost salvați de pe barcă prin implicarea ONG-ului internațional „SOS Mediterranée”. Echipajul ONG-ului a ajuns la ei cu ajutorul vasului „Ocean Viking”. La sosirea echipajului, adolescenții au beneficiat de control medical, au primit haine și pungi cu diverse obiecte destinate igienei personale. În plus, SOS Mediterranée a alertat autoritățile italiene, iar acestea au hotărât să-i aducă pe adolescenții salvați în portul Bari.
Adolescenții călătoriseră 15 ore pe mare și veniseră din Libia, din orașul Castelverde. Nu aveau hrană și apă și o parte dintre ei nu știau să înoate. Tot ce luaseră cu ei erau câteva roți vechi, gândindu-se că s-ar fi putut ajuta de el în cazul unui naufragiu. În același timp, au explicat reporterilor BBC și faptul că, la un moment dat, unii dintre ei intraseră în conflict și se luaseră la bătaie, în condițiile în care nu toți erau de acord să continue călătoria până în Europa.
Conform datelor furnizate de BBC, odată ce au ajuns pe vasul de salvare al SOS Mediterranée, unul dintre adolescenți a prins-o de mână pe una dintre persoanele din echipajul de salvare și a rostit următoarele vorbe: „Acum am intrat în Europa”.
Adolescenții au povestit reporterilor BBC că erau conștienți de riscurile cu care se puteau confrunta. Printre ei se regăseau și câțiva care nu erau la prima încercare de a ajunge pe mare în Europa în căutarea unei vieți mai bune. În plus, au relatat că au fost pe punctul să-și piardă viața și că au fost salvați în ultima clipă și duși înapoi în Libia. Spre exemplu, un tânăr a mărturisit că încercase de 17 ore să ajungă în Europa. Alt adolescent nu s-a ferit să afirme, pentru sursa menționată, că: „Ori ajungi în Europa, ori mori pe mare. Nu există altă opțiune”.
Majoritatea migranților erau minori, nefiind însoțiți de vreo persoană adultă. Ulterior, aceștia au recunoscut că încearcă să ajungă în Europa pentru a le putea oferi celor dragi o viață mai bună. Printre ei se aflau și orfani, care se simt datori să aibă grijă de frații mai mici.
Ce s-a întâmplat cu adolescenții salvați
Când vasul SOS Mediterranée a ajuns la Bari, adolescenții au fost întâmpinați de specialiști din partea Crucii Roșii și ai ONU. Unii dintre ei au fost preluați de ambulanțe pentru a li se acorda asistență medicală, iar alții au fost duși în locurile în care urmau să fie cazați.
Sara Mancinelli, manager operațional pentru „Crucea Roșie și Semiluna Roșie”, a vorbit cu reporterii BBC și le-a spus că adolescenții salvați vor avea dreptul de a rămâne în Europa în funcție de situația fiecăruia: „Chiar dacă în țara din care provin nu este război și nu se poate vorbi despre persecuții, pot avea dreptul de a beneficia de un anumit tip de protecție”.
Reprezentantul Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați din Italia, Chiara Cardoletti, a precizat că este din ce în ce mai dificil, pentru țara sa, să răspundă eficient situațiilor tot mai numeroase de minori migranți care ajung în Europa neînsoțiți de un adult.
Majoritatea migranților apelează la rețelele de traficanți
Adolescenții nu s-au ferit să le povestească reporterilor BBC prin ce chinuri au trecut pentru a putea ajunge pe barca spre Europa. De pildă, au fost nevoiți să muncească pentru traficanți de migranți, au fost agresați, umiliți și ținuți în condiții greu de imaginat.
Suma, un băiat de 18 ani, a explicat că inițial a luat legătura cu un traficant din apropiere de Mali, care i-a promis că îl va ajuta să ajungă în Europa prin Algeria și Libia. Traficanții l-au legat, nu i-au dat mâncare și l-au obligat să muncească pentru ei. Iată ce le-a spus adolescentul reporterilor: „Nu am plătit pentru această călătorie...așa că am avut noroc. Am lucrat cu acel bărbat. Eu l-am ajutat să aranjeze lucrurile. Există o mare diferență între ceea ce ți se spune și ceea se va întâmpla cu tine...”.
Suma a insistat asupra ideii că nu știa că va fi pe o barcă pe care se aflau 80-90 de persoane, inițial crezând că era vorba de 55-60 de persoane. Pentru aceeași sursă, a declarat că: „Trebuie să credem, este tot ceea ce putem face, ne lăsăm în mâinile Domnului. Fiecare vrea să ajungă pe acea barcă gonflabilă”.
Adama, alt adolescent salvat de echipajul „SOS Mediterranée”, și-a spus și el povestea legată de venirea în Europa în căutarea unei vieți mai bune. El a mărturisit, pentru BBC, că a fost unul dintre cei 94 de supraviețuitori de pe o barcă în care erau 125 de migranți: „Mi-am văzut prietenul murind. Am ajutat mult, dar nu am putut să ajut pe toată lumea... I-am văzut pierzându-și viața”.
Părinții unor adolescenți care au ajuns să plece în Europa prin intermediul rețelelor de traficanți de migranți au dezvăluit și ei sumele mari pe care le-au plătit pentru copiii lor. De pildă, Reda al-Sayed, tatăl unui adolescent de 16 ani din Egipt, care a plecat cu vasul pescăresc scufundat în apropierea coastelor Greciei, a stat de vorbă cu BBC și a adus în prim-plan suma pe care a dat-o unui traficant: „Fiul meu a fost preluat de un traficant în apropierea graniței cu Libia și apoi mi s-a cerut să-i plătesc suma de 4300 de dolari, amenințându-mă că, dacă nu voi face așa, îl va ucide”.
Din datele puse la dispoziție de „CBS News”, în primele șase luni ale acestui an, Agenția pentru Migrație din cadrul Națiunilor Unite a semnalat aprox. 2000 de decese și dispariții ale migranților în Marea Mediterană. Majoritatea deceselor s-au înregistrat în zona centrală a Mării Mediterane, cel mai important coridor de transport al migranților spre Europa.
FRONTEX a înregistrat, pentru primele cinci luni din anul 2023, peste 50.000 de migranți în partea centrală a Mediteranei, cu peste 16% mai mult decât anul trecut.
Surse foto: istockphoto.com, pexels.com, facebook.com/sosmedfrance/, youtube.com
Surse articol: bbc.com, cbsnews.com, digi24.ro, reuters.com