Iubitul meu mi-a dat un ultimatum: ori accept o relație poliamoroasă, ori continuă să mă înșele

A aflat că iubitul ei o înșela

O tânără a apelat la o rețea de socializare pentru a povesti prin ce trece din momentul în care iubitul ei a recunoscut că o înșela. A fost un adevărat șoc să primească o asemenea veste după aproape opt ani de relație, cu atât mai mult cu cât făcuse tot ce îi stătuse în putere să-și susțină emoțional partenerul după moartea tatălui său. Iată ce a relatat femeia pe „Reddit”:

„Mi-am întâlnit iubitul acum 8 ani, iar de șapte ani avem o relație. Cinci din acești șapte ani ni i-am dedicat pentru a ne ocupa de o afacere pe care am construit-o alături de un prieten. 

În anul 2020, tatăl iubitului meu s-a îmbolnăvit din cauza noului coronavirus. În ianuarie, tatăl a fost internat într-un centru de recuperare, dar din pricina modului în care a fost tratat acolo a decedat, pe neașteptate, în martie 2021. În aceste condiții, iubitul meu a suferit și s-a distanțat, iar eu m-am străduit cât am putut de mult să-l susțin emoțional și să mă ocup totodată de afacerea noastră.  

După câteva luni, în octombrie, partenerul meu mi-a zis că intenționa să meargă să-și viziteze câțiva prieteni într-o altă localitate. Nu am avut nimic împotrivă, întrucât m-am gândit că încerca să-și revină. În jurul orei 5, am primit un telefon în care mi-a spus: „ce părere ai avea dacă aș face lucruri înfricoșătoare fără tine?” M-am întristat puțin întrucât mă simțeam exclusă, dar am fost de acord. A continuat să-mi dea mesaje până în jurul orei 10- m-a anunțat că o să ajungă în curând acasă. După aceea și-a închis telefonul. L-a deschis iar în jurul orei 7, cerându-și scuze întrucât fusese prea beat ca să vină acasă și că nu-și dorea să ne certăm. Nu mi-a convenit deloc... mai ales pentru că era vorba despre weekend-ul aniversar al relației noastre. Am trecut însă peste asta...

În luna noiembrie a continuat să iasă cu prietenii săi, dar sosea la timp acasă. Totuși, eu aveam o presimțire... La un moment dat, am fost plecați în vacanță doar noi doi, în afara țării. Într-o zi, s-a îmbătat întrucât băuse câteva pahare cu câțiva străini pe care îi cunoscuse. Nu m-am putut abține și m-am uitat în telefonul lui.  

„Îmi este dor de tine. Aș vrea să fii aici”. Am simțit cum mi s-a strâns stomacul și îmi venea să-l lovesc în timp ce dormea. A doua zi dimineață, l-am înfruntat. M-a acuzat că i-am stricat vacanța. „De ce acum?” M-am simțit trădată și m-am înfuriat. Mi-a promis că nu o va mai contacta pe acea femeie. „Ea nu înseamnă nimic”.

Iubitul i-a propus să fie parte dintr-o relație poliamoroasă 

Cea care s-a confesat a fost pusă în următoarea situație: iubitul ei i-a spus că ori acceptă o relație poliamoroasă, ori va continua să o înșele. În aceste condiții, tânăra a început să aibă de suferit din cauza depresiei, așa cum reiese și din ceea ce a povestit pentru sursa citată: 

„La mai puțin de o săptămână de la acest eveniment, iubitul meu mi-a mărturisit că avea nevoie să stea de vorbă cu ea. Mi-a explicat că erau doar prieteni. A insistat asupra acestei idei. A precizat că legătura dintre ei s-a consolidat după moartea tatălui său și că aceasta îl susținea emoțional. I-am sugerat să mergem la terapie de cuplu, dar el a refuzat. Atunci i-am spus că poate să facă orice vrea, din moment ce nu era în stare să-și țină o promisiune. Am căzut într-o depresie groaznică și m-am adresat unui medic pentru a putea primi un tratament înainte să ajung să-mi fac singură rău. 

Au mai trecut câteva săptămâni, iar partenerul meu mi-a mărturisit că își dorea să avem o relație deschisă/ poliamoroasă. În niciun caz. Deși nu era prima dată când mi-a vorbit despre așa ceva, gândul că ea avea să pătrundă în viața mea mă revolta.”

Până la urmă, a acceptat să facă parte dintr-o asemenea relație

Întrucât iubitul ei îi dăduse un ultimatum, acceptase relația poliamoroasă, însă lucrurile tot nu s-au îmbunătățit. Potrivit sursei citate anterior, a dezvăluit următoarele:

„Partenerul meu a continuat să insiste pe acest subiect și în următoarele luni și în final, în luna iunie, am ajuns să accept totul în contextul unui ultimatum. „Accepți relația poliamoroasă ori voi continua să te înșel. Nu pot să accept monogamia.” Însă am regretat imediat că am acceptat.  

El petrecea tot mai mult timp alături de ea. Călătoreau împreună. Am continuat să ne distanțăm. El m-a implorat să o cunosc, să-i dau o șansă, așa am făcut până la urmă. Însă nimic nu s-a schimbat. 

La un moment dat și-a dat seama că afacerea noastră nu mai mergea bine întrucât el își neglija treburile. Și-a exprimat intenția de a mă ajuta mai mult și de a-și adapta programul pentru a se asigura că ne sicronizam. La fel cum se întâmplă și în alte cazuri, și el ajungea acasă târziu și stătea cu ochii în telefon- însă nu mai conta asta, în condițiile în care totuși petrecea timp și cu mine. 

Un prieten comun mi-a zis că iubitul meu o invitase pe noua sa parteneră la o ieșire cu prietenii. M-am confruntat cu el la telefon pe acest subiect întrucât atunci eram plecată din oraș. Mi-a explicat că nu a însemnat nimic, însă am fost rănită. Am discutat pe această temă până când el mi-a zis „cât de nebun aș fi dacă aș îndrăzni să o duc la unchiul meu, să o cunoască și el?” Nu am mai vrut să discut, așa că i-am închis telefonul.”

A dezvăluit cât de mult a suferit după ce a acceptat relația poliamoroasă

Nu s-a ferit să spună cât de dificil îi este să facă față situației și că a trecut și printr-o perioadă în care a fost despărțită de partenerul ei. Cu toate acestea, l-a primit înapoi în casă, dar a recunoscut că, de fapt, nu își dorește deloc să fie parte dintr-o relație poliamoroasă:

„Mă săturasem de toate până în luna septembrie. I-am zis partenerului meu că mă săturasem să fiu ignorată, deprimată și să fac parte dintr-o relație toxică. Atunci el m-a întrebat dacă nu cumva îmi găsisem și eu pe cineva...Pur și simplu nu îmi mai doream să fiu implicată într-o relație poliamoroasă cu cineva care mă trădase. Mă simțeam ca a cincea roată la căruță. 

El m-a implorat iar și mi-a zis că avea un nou plan. Am acceptat, cu condiția să mergem la câteva ședințe de terapie de cuplu. Însă timpul a trecut și nu am ajuns la nicio terapie. Am simțit că nu mai suportam situația. Voiam ca el să plece din casa mea, voiam să ne despărțim dacă el nu o părăsea. A adus în discuție faptul că dorea să fie în continuare alături de ea fiindcă eu nu îi ofeream ceea ce avea nevoie, adică să se simtă dorit și să aibă parte de intimitate. Întotdeauna am avut discuții pe această temă. Avem puncte de vedere total diferite. Am discutat, ne-am făcut un plan. Din nou.

Concluzia finală a fost: ori ea, ori eu. Voiam să lucrăm la relația noastră, să o reconstruim, să ne regăsim. Să fim fericiți. A fost de acord, însă mi-a spus că avea să-i explice toate acestea data viitoare când se vedea cu ea, în condițiile în care nu îi putea spune totul prin mesaje pe telefon. Am înțeles. 

Ei își făcuseră planuri pentru Halloween. Mi-am exprimat și eu interesul pentru ce avea el de gând. M-a întrebat dacă nu voiam să-l însoțesc, insistând asupra ideii că ar fi fost bine dacă aș fi început să mă înțeleg cu ea. 

M-am înfuriat. Trecuseră deja două luni de când îi spusesem că aveam senzația, în privința relației noastre, că mă aflam pe ghețuri mișcătoare. El mi-a răspuns că nu și-a dat seama că avea un termen până când trebuia să se despartă de ea. Atunci l-am întrebat care ar fi pentru el un termen rezonabil ca să facă asta. Mi-a zis că în ianuarie, după ce o să meargă împreună în croazieră. 

M-am simțit învinsă. I-am spus să se mute de la mine până când se va despărți de ea. Am simțit că nu mai puteam. Am renunțat. 

Am rămas încremenită în timp ce el își împacheta lucrurile. „Mă arunci”. „Îmi pare rău că exist”. „Nu mi-am dat seama că nu însemn nimic pentru tine.” „Dacă nu pot fi cu tine, atunci o părăsesc și pe ea”. „Succes diseară. O să mă duc să plâng ca să pot să adorm.” 

După o săptămână, am cedat...I-am dat voie să se întoarcă acasă. Nu am putut suporta să-l aud când spunea că el nu are casă. 

Acum, când sunt în preajma lui, mă simt goală pe interior. Am fost clară când am insistat asupra faptului că nu o doream pe aceea care îmi declanșase trauma din trădare, însă partenerul meu era convins că nu o voi accepta nici pe următoarea parteneră pe care o va găsi. 

Am început iar să vorbim...Sărbătorile se apropie. Cealaltă parteneră a lui este supărată întrucât nu știe dacă le va petrece alături de el. 

Urmează și ziua lui. L-am întrebat ce dar și-ar dori. Mi-a zis că i-ar face plăcere dacă am putea merge toți trei să luăm prânzul sau cina. I-am explicat că, și dacă aș fi de acord- ar trebui să-i fie clar că acest gest nu însemna că îi acceptam iar pe amândoi în viața mea. 

Îmi vine să o iau la fugă. Însă mă simt blocată din cauza afacerii și a vieții pe care am construit-o împreună. Încă îl mai iubesc într-un fel, dar în momentul de față sunt ca și amorțită. Dacă îmi permit să dau frâu liber sentimentelor, știu că el îmi va frânge inima din nou. Rollercoaster-ul constant de care am parte reprezintă un adevărat chin. 

Știu că de fapt nu îmi doresc să fiu parte a unei relații poliamoroase, însă este greu să te desparți de cineva cu care ți-ai construit o viață. 

Faptul că am reușit să vorbesc despre toate acestea reprezintă o eliberare pentru mine. Nu am un grup de susținere cu care să pot discuta. 

Încerc să mă concentrez asupra mea, asupra călătoriei pe care urmează să o fac. Fac terapie de câteva luni...este timpul să mă concentrez asupra sănătății și vieții mele...

Nu cred că mă deranjează până la urmă să fac parte dintr-o relație poliamoroasă, dar mă deranjează să accept asta cu persoane care m-au trădat. Ele nu dau semne că înțeleg cum comportamentul lor m-a afectat. Acesta este lucrul care mă doare cel mai mult.”

Are parte de susținere în mediul online

După ce a vorbit despre ultimatumul pe care i l-a dat iubitul ei și despre cum se simte în momentul de față, se bucură de susținere în mediul online. Dovezile în acest sens sunt comentariile ce se regăsesc  în materialul disponibil în sursa menționată:

• „Încetează să-ți mai pui partenerul pe un piedestal. Nu este el cel care deține controlul în relație. Este nevoie de două persoane pentru ca o relație să funcționeze. Din postarea ta, am impresia că el este cel care controlează totul. De asemenea, îmi dau seama că tu îți dorești o relație monogamă și să găsești pe cineva care gândește la fel ca tine. Nu mi se pare că între tine și partenerul tău este vreo compatibilitate”;
• „Bărbatul acesta are tot ce își dorește. O soție acasă, care să se ocupe de totul, inclusiv de afacere și pe altcineva cu care se poate juca și cu care înșeală. El se folosește de tine. Nu te iubește, nici tu nu îl iubești, nu ai ce să câștigi de la el. Mergi mai departe, el te manipulează și tu continui să-l ții pe lângă tine!” 
• „Concentrează-te numai asupra ta. Încearcă să preiei tu întreaga afacere întrucât partenerul tău oricum nu s-a implicat și petrece cât mai mult timp cu tine însăți. Din câte am citit, ești victima unui șantaj, relația ta este deschisă întrucât el te-a șantajat să accepți. Nu te mai vinde atât de ieftin, meriți mult mai mult de atât”;
• „Este evident că partenerul tău te manipulează. Îmi dau seama că tu îți dorești alte lucruri de la o relație, prin urmare ce rost are să-ți prelungești suferința? Ce crezi că ai obține din această relație?”;
• „O relație poliamoroasă presupune stabilirea unor limite și încredere, ceea ce nu este valabil întrucât el înșela deja. Scapă de acest bărbat din viața ta și găsește-ți altul”;
• „Te rog să recitești ceea ce ai scris. Această relație este toxică, plină de tristețe și obositoare. Trebuie să-ți recâștigi respectul față de tine și să mergi mai departe fără acest bărbat. Nu te respectă și nici nu îi pasă de tine. Recitește totul, apoi uită-te în oglindă și întreabă-te de ce ești încă alături de el”.