Marșul pentru siguranța femeilor, desfășurat în mai multe orașe din România

Mai mult de 6.000 de participanți la marș au cerut guvernului să finanțeze serviciile publice de asistență pentru victimele violenței împotriva femeilor. Participanții au mai cerut și alocarea unei părți din fondurile publice pentru campanii de conștientizare, educare și formare.

La marș au fost prezente o mulțime de sloganuri, care au întărit și mai mult mesajul pentru siguranța femeilor.  „Ne-am săturat de vorbe goale, vrem servicii sociale”, „Nu mă simt flatată sp fiu agresată” și  „Solidaritate, să ne unim toate” au fost auzite în toate orașele în care s-a făcut marșul.

În București s-au strâns peste 2500 de participanți la Piața Universității. De acolo, s-au auzit multe voci de femei solidare, dar și sătule că nu se simt în siguranță la ele în țară.

„Vocea noastră trebuie să se audă. Întotdeauna schimbările au fost făcute cu presiune. Și eu sunt o supraviețuitoare a violenței domestice” spune Cerasela, 55 de ani, potrivit ziarului Libertatea.

Multe femei la fel ca Cerasela se află, ori s-au aflat în contexte care presupun violență, fie că vorbim de violență domestică, violență la locul de muncă, discriminare de gen și așa mai departe.

În anul 2021 au fost raportate autorităților în România în jur de 6.000 de cazuri de viol sau violență domestică. Însă acest număr nu reflectă deloc realitatea, întrucât multe victime nu raportează niciodată poliției violența cu care se confruntă. Fie din rușine, fie din neîncrederea pe care o au în autorități. Numărul este, cu siguranță, mult, mult mai mare.

Din păcate, Guvernul nu a reușit nici până în prezent să aprobe Strategia Națională privind promovarea egalității de șanse între femei și bărbați și prevenirea și combaterea, violenței domestice – un document pus în consultare publică încă din 9 martie 2021. „De 1 an și jumătate batem în van la ușile ministrelor pentru a cere aprobarea strategiei. Guvernul nu a aprobat nici sistemul de monitorizare a agresorilor cu brățări electronice, pe care l-a anunțat în repetate rânduri” a precizat una dintre organizatoare, ne spune ziarul Libertatea.     

Participanții la marș cer Guvernului ca dreptul femeilor de a avea egalitate de șanse și de a nu mai fi victime în propria casă, pe stradă sau la locul de muncă; și nu vor ca acest drept să fie doar unul teoretic, scris pe o hârtie.

În plus, nu există suficiente centre specializate în consilierea și găzduirea persoanelor care sunt victime ale violenței domestice (dar nu numai) și oricum, majoritatea centerelor care există aparțin ONG-urilor. Serviciile sociale care se ocupă de victimele violenței de gen sunt subfinanțate și pot ajuta un număr limitat de persoane.

Au participat și bărbați la marș, care susțin drepturile mamelor, fiicelor, soțiilor sau prietenelor lor. „Am venit pur și simplu deoarece cazurile de abuz domestic sunt tratate nașpa în România. Toate prietenele mele sunt victime într-un fel sau altul: de la strigat după ele pe stradă, la hărțuire sexuală”, spune Cosmin, un licean de 18 ani.

„Îmi doresc ca toate femeile din România să aibă parte de serviciile adecvate de care au nevoie și în primul rând să se simtă în siguranța.” a spus Faiăr Silviu, creator de conținut, potrivit www.euronews.ro

Peste 5.000 de ordine de protecție au fost emise în anul 2022, iar 31 de femei și-au pierdut viața în urma violenței domestice din România.  

Ne confruntăm cu o situație anormală și etrem de tristă. Sperăm că marșurile oamenilor nu au fost în zadar și că vom putea vedea, în viitorul apropiat, cât mai multe schimbări în bine.