Cercetările recente au demonstrat că, din motive încă necunoscute, copiii cu un stil de viață antroposofic dezvoltă mai puține alergii decât alți copii. Caracteristică acestui stil de viață este ideea de menținere a contactului cu natura și a unor practici care asigură robustețea individului. Nașterea acasă, alăptarea pe o perioadă cât mai lungă, o dietă specială, predominant vegetariană, imunizarea naturală a copiilor, restricțiile la anumite medicamente, terapiile holistice, diferențiate în funcție de persoană, sunt câteva din practicile dezvoltate în conformitate cu această tendință. În cadrul unor comunități care adoptă un stil de trai total natural, au apărut și curentele anti-vaccinare, care cuplează anumite tipuri de vaccinuri cu declanșarea unor boli precum alergiile sau tulburările de spectru autist.
Cazurile din ce în ce mai frecvente de alergie și astm au fost puse în legătură cu intensificarea campaniilor de imunizare prin vaccinare. Ratele de vaccinare și cazurile de alergie fiind mult mai reduse la comunitățile antroposofice, a fost întărită ideea unei legături cauzale între cele două. Cu toate acestea, nu au fost luate în considerare alte aspecte, cu o mai mare probabilitate să fie conectate cu descreșterea riscului de alergie, precum: utilizarea redusă sau nulă a antibioticelor, consumul de alimente bio, contactul mai amplu cu natura, care permite o imunizare superioară a copiilor, numărul mult mai mic de persoane fumătoare.
Ce demonstrează cercetările?
Au fost realizate studii care au urmărit dacă există o legătură între imunizarea prin vaccinare și creșterea riscului de apariție a alergiilor în anii următori vaccinării. Nici un studiu nu a stabilit o legătură cauzală între vaccinarea copiilor și apariția alergiilor. Cercetătorii de la Karolinska Institutet din Suedia au comparat riscul de instalare a alergiilor la copii care au fost imunizați prin vaccinare și la copii care nu au fost vaccinați. În urma acestui studiu, nu a putut fi identificată nici o corelație între vaccinare și riscul de alergie.
„Chiar dacă Suedia are o rată crescută a vaccinarii, conform unor programe naționale, există părinți care nu și-au vaccinat copiii, de teama că se vor îmbolnăvi.", a arătat Johan Alm, consultant la Sachsska Children's Hospital și cercetător la departamentul de știință și educație al institutului Karolinska . „Studiul nostru este important, pentru că demonstrează că nu există nici o legătură între vaccinarea copiilor și creșterea numărului de alergii." În cadrul studiului au fost incluși 466 de copii, proveniți din medii multiple: copii din familii obișnuite, care au fost vaccinați conform programului național din Suedia, copii care nu au fost imunizați, proveniți din familii cu un stil de viață antroposofic, precum și un al treilea grup de copii, din familii cu un stil parțial antroposofic. Nu a putut fi stabilită nici o corelație între vaccinare și creșterea riscului de alergie.
Alte studii au urmărit efectul administrării mai multor vaccinuri asupra ratei de apariție a alergiilor: vaccinul anti-gripal, vaccinul anti TBC (BCG), vaccinul pertusis, vaccinurile anti-rujeolă și anti-rubeolă, vaccinul anti-oreion. Principalele surse alergenice din structura acestor vaccinuri au fost identificate ca fiind gelatina și proteinele din ou. Nu a putut fi identificată nici o dovadă a unei legături între vaccinurile menționate mai sus și creșterea riscului de alergie la copii, după vaccinare sau la vărste ulterioare. Măsuri de precauție trebuie luate numai în cazul persoanelor cu alergie la anumite alimente sau cu un sistem imunitar compromis. Pentru marea majoritate a populației, însă, benenficiile vaccinării depășesc cu mult riscurile, chiar și în cazul copiilor deja predispuși la alergii.
Rata scăzută a alergiilor se datorează unui stil de viață sănătos
Grupurile de copii au fost monitorizate de la naștere până la vârsta de cinci ani, colectându-se date despre vaccinurile administrate și factorii de risc pentru alergii. Inițial, s-a observat o aparentă corelație între rata scăzută de vaccinare și riscul diminuat de alergii. Totuși, o analiză mai profundă a arătat că la copiii care nu sunt vaccinați, alte condiții sunt implicate în scăderea riscului de alergie, și anume:- stilul de viață sănătos
- consumul de alimente naturale
- contactul permanent cu natura și creșterea capacității organismului de a se apăra, prin călire
- restricții la anumite medicamente, în special la antibiotice
Surse: https://www.news-medical.net; https://www.ncbi.nlm.nih.gov; https://www.vaccinestoday.eu