Atenţie părinţi! Îngheţata cu arome artificiale favorizează apariţia sindromului ADHD la copii!

Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor alimentare astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză. Totodată, asociația își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse alimentare bogate în zahăr și a unor aditivi alimentary, care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.

Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat, în vederea realizării unui studiu privind calitatea înghețatei cu arome și a celei cu fructe/suc de fructe, 64 de sortimente de înghețată (39 înghețate cu arome și 25 înghețate cu fructe/suc de fructe). Au ales sortimente cu arome diferite (lime, căpșune, pepene roșu, cocos, banană, tiramisu, ciocolată, fructe de pădure, vanilie, rom, frișcă, mentă, cola, iaurt, kiwi și pepene galben) și cu conținut de suc de fructe (lămâie, ananas, fructe de pădure, căpșune, vișine, fructe tropicale, pepene roșu, pepene galben, ananas, cocos, cireșe și mango).

Au fost analizate sortimente de înghețată fabricate/distribuite de către: Alpin 57 Lux (Sebeș-Alba), Nestle România, Macromex (București), Unilever România, România Hypermarche, Kubo Ice Cream Company (Piatra Neamț), Betty Ice (Suceava), Haagen Dazs (Germania), Maresi FoodBroker (Arad), Kaufland, Carrefour, G7 (Italia) și Corte Diletto Ltd (Bulgaria).

Studiul a fost realizat de către o echipă de experți din cadrul APC, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea studiului s-au avut în vedere următoarele obiective:
- Îmbunătățirea nivelului de informare al consumatorului de înghețată cu arome sau suc de fructe prin furnizarea de informații rezultate în urma analizei acestor tipuri de produse.
- Identificarea ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs în vederea prezentării unor puncte de vedere privind calitatea acestora.
- Identificarea aditivilor alimentari din produsele analizate și prezentarea posibilelor efecte ale acestora asupra sănătății consumatorului de înghețată industrială.
- Prezentarea unor sugestii de consum.

La nivelul consumatorilor, trebuie să existe o distincție netă între înghețata făcută în casă și înghețata industrială. Prima se face din materii prime proaspete, iar comparativ cu cea industrial, prezintă următoarele caracteristici:
- este produsă de același furnizor,
- prezintă un conținut mai redus de grăsimi (6-10% față de 8-12% în cazul celei industriale),
- are mai puțin aer în compoziție (max. 35%, adică mai puțin de jumătate față de cea industrială).

Ingredientele specifice înghețatei făcute în casă sunt, în ordine: laptele (min. 60%), zaharurile (14-24%) și smântână (5-20%), eventual lapte praf, pentru echilibrarea conținutului proteic și a structurii, ouă, adaosuri diverse (cacao, semințe ș.a.) cu rol important în asigurarea echilibrului lichid-solid.

Înghețata industrială este produsă cu multe luni înainte de consum și este preparată din lapte praf, concentrate și sucuri de fructe și numeroși aditivi. În timpul răcirii se introduce în compoziție mult aer (până la 100-130% din volumul propriu), conferindu-se astfel compoziției moliciune și lejeritate. Pentru că se distribuie la distanțe mari, este nevoie de lanțuri frigorifice complexe și eficiente.

Pentru a alege în cunoștință de cauză, consumatorul de înghețată industrială trebuie să găsească pe eticheta acestui tip de produs alimentar suficiente informații atât în privința tipului de înghețată, cât și din punct de vedere al valorii nutriționale a produsului respectiv.

Analizând sortimentele de înghețată cu fructe/suc de fructe din punctul de vedere al corelației dintre denumirea produsului și cantitatea ingredientului care apare în denumirea acestuia, s-a constatat că la înghețata cu fructe/suc de fructe, cantitatea de suc din produsele analizate variază, în medie, între 0,11% și 9,6%.

În ceea ce privește cantitatea de nutrimente din fiecare tip de înghețată analizată, facem următoarele precizări:
- toate produsele prezintă cel puțin o declarație nutrițională corespunzătoare pentru 100 grame produs finit.
- având în vedere faptul că în cele 64 de sortimente de înghețată există cantități mai mari sau mai mici de 100 de grame, majoritatea consumatorilor nu au deprinderea necesară de a calcula cantitatea de nutrimente asimiliată de organism în urma consumării cantității de înghețată din ambalajul respectiv. Totuși, la un număr redus de sortimente de înghețată, există, în tabelul aferent declarației nutriționale, valorile corespunzătoare pentru fiecare tip de nutriment din cantitatea de produs existentă în ambalaj.

În privința principalelor nutrimente , pe baza declarației nutriționale, s-a constatat că înghețatele analizate prezintă valori mari în ceea ce privește:
- carbohidrații care ating la unele produse nivelul de 38 grame din 100 grame produs, în timp ce zahărul adăugat atinge nivelul de 34,68 grame din 100 grame produs, respectiv de trei ori mai mult decât conține 100 ml de băutură răcoritoare pe bază de cola.
- valoarea energetică în cazul sortimentelor de înghețată cu arome se situează între 82 kcal și 268 kcal, în timp ce la sortimentele de înghețată cu suc de fructe, aceasta ia valori între 85 kcal și 284 kcal.

Identificarea ingredientelor folosite la fabricarea acestui produs în vederea prezentării unor puncte de vedere privind calitatea acestora.
Ce conține înghețata? Ingredientele regăsite în compoziția înghețatelor analizate sunt următoarele: apă, lapte praf degresat (0,1% grăsime) reconstituit, lapte condensat degresat, proteine din lapte, iaurt, zer pudră, proteine din zer, unt clarifiat, frișcă, praf din gălbenuș de ou, grăsime vegetală din nucă de cocos, ulei de cocos, ulei de palmier, ulei de rapiță, fibre de Psyllium, fibre de inulină, pesmet din grâu, sare iodată, extract de cafea, zahăr, sirop de glucoză, sirop de zahar invertit, sirop de caramel, dextroză, lactoză, fructoză, lecitină din soia, amidon, gelatină de porc, preparate aromatizante, concentrate vegetale cu rol de colorare, sfeclă roșie, curcumină, arome și pectine.

Legislația în vigoare precizează faptul că pe o etichetă ingredientele se menționează în ordine descrescătoare din punct de vedere al cantității regăsite în alimentul respectiv, adică primul ingredient se regăsește în produsul respectiv în cantitatea cea mai mare, cel de-al doilea ingredient se regăsește într-o cantitate mai mică decât primul.

Având în vedere acest aspect, s-a realizat o analiză din punct de vedere al primului ingredient și s-au constatat următoarele:
- la sortimentele de înghețată cu arome, 2 din 5 produse au ca prim ingredient laptele praf degresat (0,1% grăsime) reconstituit, iar 5 din 9 produse au ca prim ingredient apa;
- la sortimentele de înghețată cu suc de fructe, 3 din 7 produse au ca prim ingredient apa și tot atâtea laptele praf degresat reconstituit.

În compoziția fiecărui tip de înghețată industrială se regăsesc în medie 24 de ingrediente, comparativ cu înghețata tradițională unde se folosesc în medie 6 ingrediente. În concluzie, în majoritatea înghețatelor analizate predomină grăsimile exotice hidrogenate de origine vegetală și zaharurile sub diverse forme.

Identificarea aditivilor alimentari din produsele analizate și prezentarea posibilelor efecte ale acestora asupra sănătății consumatorului de înghețată industrială.
În cele 64 de sortimente de înghețată s-au identificat 31 aditivi alimentari, după cum urmează: E100- curcumină, E102 - tartrazină, E 120 - carmin/coșenilă, E122 - azorubină, E124-roșu ponceau,E141 - complecși de cupru ai clorofilelor și clorofilinelor, E150a - caramel simplu, E150d - caramel cu sulfit de amoniu, E160c - extract de paprika, E162 - betanină, E202 - sorbat de potasiu, E211 - benzoat de sodiu E296 - acid malic, E322 - lecitină din soia/ floarea soarelui, E 330 - acid citric, E331 - citraţi de sodiu, E401 - alginat de sodiu, E405 -propan-1,2-diol-alginat, E407 - caragenan, E410 - gumă de carruba, E412 - gumă de guar, E414 - gumă arabică, E415 - gumă de xantan, E417 - gumă tara, E440 - pectin, E460 - gumă de celuloză, E468 - carboximetilceluloză, E471 - mono și digliceride ale acizilor grași, E476 - poliricinoleat de poliglicerină, E477 - esteri ai acizilor grași cu propilenglicol, E1520 - propilen glicol.
Dintre aditivii alimentari identificați în sortimentele de înghețată analizate, următorii aditivi sunt suspecți de apariția unor probleme grave de sănătate, astfel:

E102 - tartrazină, colorant sintetic. A fost interzis în SUA, Norvegia, Austria pentru că a fost considerat răspunzător de agravarea astmului, de producerea de iritații la nivelul pielii și de distrugerea ADN-ului.

E120 - carminul este un colorant roșu strălucitor produs din insecte, coşenile, specie de gândac din America de Sud, uscate şi zdrobite. Carminul nu este recomandat în alimentaţia copiilor pentru că poate produce hiperactivitate şi deficienţe de concentrare. Poate produce astm, alergii şi rinite.

E122 - azorubina, un colorant roșu toxic, folosit și în industria textilă, ce poate produce astm sau hiperactivitate la copii. Poate produce reacții la persoanele care nu tolerează aspirina. Este un aditiv interzis în Japonia, Suedia, SUA, Austria și Norvegia.

E131 - albastru patent V este un colorant albastru violet care poate provoca reacții alergice, dermatită, tulburări de respirație și este potențial cancerigen. A fost interzis în Australia, SUA și Norvegia.

E133 - albastru briliant este un colorant albastru care poate provoca alergii la persoanele cu astm moderat.

E330 - acidul citric, agent de reglare a acidității. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalțului dentar, acesta favorizând apariția cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor şi nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.

E407 - caragenan, agent de îngroșare. Unele studii au arătat că poate avea un efect toxic, putând provoca ulcer și cancer. Este interzis în UE în laptele praf de început pentru copii, ca o măsură de precauție.

„Înghețatele cu arome, respectiv cele cu fructe/sucuri de fructe, în majoritatea lor, nu sunt altceva decât amestecuri realizate din apă sau din lapte praf degresat (0,1% grăsime) reconstituit, uleiuri vegetale exotice, despre care nu ni se spune dacă sunt hidrogenate sau nu, gelatină animală, amidon, zahăr adăugat sub diverse forme și chimicale din belșug.

Acest produs, dezechilibrat din punct de vedere nutrițional prin conținutul ridicat de zahăr adăugat, coloranți artificiali, conservanți și arome artificiale, nu trebuie consumat de către copii și persoane cu afecțiuni cardiovasculare, diabet și boli metabolice. Totodată, pentru a evita efectul cumulativ al aditivilor ingerați zilnic și prin consumul de alte alimente, trebuie consumat ocazional de către adulți, în cantități mici, de 40 - 60 de grame", a precizat conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.

Prezentarea unor sugestii de consum

În privința modului în care trebuie consumată, un singur producător, respectiv SC Betty Ice SRL din Suceava, oferă consumatorilor următoarea sugestie de consum "Mai lasă-mă 5 minute, apoi mă poți savura!". În privința înghețatei la caserolă, unii producători fac următoarea recomandare, "Pentru a-i savura gustul lăsați înghețata 15 minute la decongelat".

Nerespectarea acestor sugestii de consum poate duce la deteriorarea smalțului dentar și la apariția cariilor dentare. În situația în care înghețata se consumă cu înghițituri mari, există riscul inflamării amigdalelor. Înghețata se consumă cu lingurița, în porții mici, care trebuie ținute în gură până se topesc, numai în felul acesta putem savura aroma unei înghețate. Dacă se servește foarte rece, există riscul instalării vasoconstricției, adică are loc o micșorare a diametrului vaselor sanguine și, implicit, reducerea afluxului de sânge către organele corpului, fapt ce poate provoca dureri de cap, amețeli și tulburări de vedere. Înghețata nu se servește pe stradă, deoarece există riscul contaminării produsului cu particule de praf toxic.