Cum îl recunoști
Autismul reprezintă o tulburare de dezvoltare, iar autismul virtual sau digital, la fel. Factorii care diferențiază autismul tipic de cel virtual sunt cauza și durata de recuperare.
Autismul virtual apare în urma expunerii repetate la ecrane (TV, telefon, tabletă) a copiilor mici, cu vârste cuprinse între 0 și 3 ani, pe o durată mare din zi, de cel puțin 4-5 ore.
În ultimii ani, s-a observat o corelație între expunerea repetată la ecrane și comportamentele specifice autismului, iar medicii și psihologii au ajuns la concluzia că s-a dezvoltat o nouă formă de autism, pe care au numit-o „autism virtual”.
„În 2007, când am descoperit pentru prima dată un astfel de caz, mi-am dat seama că autismul acestor copii avea o durată mult mai mică de recuperare față de autismul clasic. Toți copiii care se recuperau repede aveau aceleași comportamente ca la autismul clasic, doar că fuseseră expuși în mediul virtual între 4 și 6 ore pe zi”, asta a declarat psihologul Marius Teodor Zamfir, specialistul care a popularizat acest concept în România.
Dacă nu le cunoști, îți las aici cele mai comune semne ale autismului, care sunt la fel și la cel tipic și la cel virtual (cum spuneam, cele două diferă din alte puncte de vedere).
- Mișcări stereotipe și repetitive în absența unui anumit stimul (legănatul, mișcarea în cerc, fluturatul mâinilor);
- Evitarea contactului vizual, lipsa răspunsului atunci când îl strigi;
- Evitarea atingerilor și a îmbrățișărilor;
- Întârziere în vorbire;
- Sensibilitate senzorială crescută (reacționează puternic la anumite texturi, lumini sau sunete prea puternice din mediu etc);
- Repetarea unor cuvinte sau fraze în afara unui context (ecolalie);
- Reacții puternice la schimbarea rutinei sau la alte tipuri de schimbare, mai mici sau mai mari.
Ce îl cauzează
Așa cum am spus, autismul digital este cauzat de expunerea repetată la mediul virtual. Practic, acești copii consumă excesiv desene animate, filmulețe, sau jocuri pe telefon/tabletă. Excesiv înseamnă mai mult de 4 ore pe zi, iar pentru un copil sub 3 ani, 4 ore înseamnă deja foarte mult.
De fapt, specialiștii recomandă să nu-l expui deloc pe copil la ecrane până la vârsta de 2 ani, tocmai pentru că asta îl oprește din a explora mediul înconjurător (pentru că îi fură atenția) și deci, îl oprește din a se dezvolta într-un ritm normal. Totodată, copilul mic nu e capabil să proceseze informația digitală la fel cum o facem noi.
Nu știm dacă mai sunt și alte cauze aici, mai ales că încă nu se știe ce cauzează, exact, autismul, însă legătura dintre expunerea la ecrane și apariția semnelor acestei tulburări este mai mult decât evidentă.
De ce apare autismul în urma expunerii excesive la mediul virtual?
Între 0 și 2 ani, copilul se afla în etapa de dezvoltare numită senzorio-motorie. Asta înseamnă că are nevoie de senzații și de motricitate pentru a se dezvolta. Ori pentru un copil care stă peste 70% din perioada de veghe în mediul virtual, informațiile pe care le primește din exterior se limitează la cele vizuale și auditive.
Un copil până în 2 ani nu este capabil să proceseze informațiile în felul acesta, ci are nevoie de interacțiune directă cu obiectele și cu mediul extern.
Astfel, stând pe loc și primind informații limitate din mediu, sistemul său neurologic stagnează și nu se dezvoltă așa cum ar trebui. Asta este una din formele prin care apare o tulburare de dezvoltare.
Care este soluția?
Primul lucru pe care poți să-l faci este să te informezi.
Apoi, dacă ai observat că cel mic nu face contact vizual, nu vorbește sau are alte comportamente specifice acestei tulburări, du-l imediat la medic și la o evaluare psihologică. Odată ce va fi primit diagnosticul, va trebui să-l duci la terapie și să lucrezi și tu cu el acasă, pentru a-l ajuta să atingă acei pași din dezvoltare pe care nu i-a atins încă pentru vârsta lui.
Dacă ai acasă un copil mic sau urmează să devii părinte, cel mai bun lucru pe care îl poți face este previi toate aceste lucruri.
Ieși cu copilul afară, vorbește cu el cât mai mult timp, expune-l la cât mai multe lucruri din mediu și atât cât poți, nu-l pune prea des în fața ecranelor.
În încheiere, vreau să îți spun că autismul se poate recupera prin terapie. Există copii care s-au recuperat 100% și când interacționezi cu ei, nu-ți dai seama că au avut vreodată o întârziere în dezvoltare.
la capătul celălalt al firului, există și copii care se recuperează greu sau chiar niciodată. Cel puțin, nu complet. Deci, în mod cert, e de dorit să nu se ajungă până acolo.
Dacă observi că e ceva în neregulă cu al tău copil, chiar și dacă ți se pare o prostie, cel mai bine du-l la o evaluare. Chiar dacă nu e ușor, întotdeauna e mai bine să știi, decât să nu știi.
Sper că ți-au fost utile informațiile și că ai învățat ceva nou.
Surse foto: istockphoto
Surse articol: autismvirtual.ro