Lichidul amniotic, olihidromatoza si polihidromatoza

Ce este lichidul amniotic?

Lichidul amniotic este un lichid limpede, usor galbui, care inconjoara fetusul in timpul sarcinii. Acest lichid de protectie se acumuleaza in sacul amniotic (sacul amniotic se formeaza in jurul embrionului in primele saptamani de sarcina; sacul amniotic este format din mai multe membrane unite –corinon, membrana externa si amnion, membrana interna- si se dezvolta odata cu bebelusul; atunci cand incepe travaliul, membranele se rup si lichidul amniotic  este eliminat – "ruperea apelor").

Cum se formeaza lichidul amniotic?

La inceput, lichidul amniotic provine din plasma materna, pentru ca mai apoi, placenta, membrana sacului amniotic, cordonul ombilical si pielea fatului sa produca - in primele 14 saptamani de sarcina – aceasta substanta care umple sacul amniotic.

Pe masura ce vasele placentare si fetale se dezvolta, lichidul trece prin tesutul fetal, ca un exudat al pielii. Dupa 20-25 de saptamani de sarcina, atunci cand are loc keratinizarea pielii fatului, cantitatea de lichid amniotic depinde doar de circulatia lichidului amniotic. Cu alte cuvinte, dupa 25 de saptamani de sarcina, urina bebelusului reprezinta ce mai mare parte din lichidul amniotic.

Circulatia lichidului amniotic

Bebelusul inghite acest lichid care este filtrat cu ajutorul rinichilor, este evacuat sub forma de urina si reinghitit apoi de bebe. Astfel, la ficare 3 ore are loc recircularea lichidului amniotic.  Prin cordonul ombilical, o mica parte din aceasta substanta este difuzata in corpul mamei.

In concluzie, fatul are un rol important in mentinerea nivelului de lichid amniotic necesar.

Ce contine lichidul amniotic?

La inceput, lichidul amniotic este doar apa cu electroliti, pentru ca mai apoi, acesta sa contina si proteine, glucide, lipide si fosfolipide, uree – toate avand un rol important in dezvoltarea fatului.

Care este rolul lichidului amniotic?

Lichidul amniotic protejeaza fatul de socurile exterioare si ii permite bebelusului sa fie mentinut la o temperatura stabila intr-un mediu aseptic.

Lichidul amniotic este menit sa apere copilul de socuri si lovituri (in cazul in care mama se loveste amortizeaza lovitura), mentine cordonul ombilical in pozitie normala (pentru a impiedica inodarea si compresia cordonului) si protejeaza bebelusul de infectii (lichidul amniotic este steril).

Lichidul amniotic ajuta plamanii bebelusului sa se dezvolte ( in lunile petrecute in burtica mamei, copilul respira in lichid)

Lichidul amniotic ajuta la dezvoltarea sistemului digestiv, avand in vedere ca in viata intrauterina inghite acest lichid.

Lichidul amniotic ajuta copilul sa isi dezvolte muschii si oasele, permitandu-i sa se miste in voie.

Care este nivelul normal de lichid amniotic?

Cantitatea de lichid creste treptat pe masura ce sarcina progreseaza. La inceput, in sacul amniotic sunt doar cativa mililitri, dar, va ajunge la un nivel maxim la 34-36 de saptamani (800 – 1000ml). Ulterior, dupa 38 de saptamani, cantitatea de lichid amniotic incepe sa scada pana in momentul nasterii.

Astfel ca, de la 10 la 20 de saptamani, cantitatea de lichid amniotic creste de la 25 ml pana la 400 ml. Din saptamana a-8-a atunci cand rinichii fetali incep sa functioneze, urina fetala va fi prezenta in lichidul amniotic, insa, nici respirarea, nici inghitirea si eliminarea prin urina a lichidului amniotic nu influenteaza semnificativ cantitatea de lichid amniotic din sac. Abia din a 25-a saptamana de sarcina, dupa ce a avut loc keratinizarea pielii, vor avea loc modificari ale cantitatii de lichid amniotic provocate de eliminarea urinei.

Prea putin lichid amniotic inseamna olihidromatoza si prea mult lichid polihidromatoza. In jur de 8% din femeile insarcinate au probleme de acest gen in special in al treilea trimestru. 

Olihidromatoza – cum iti dai seama ca ai prea putin lichid amniotic?

Daca ai scurgeri vaginale si nu simti copilul miscandu-se prea des, este posibil sa ai aceasta problema, insa, doar medicul va stabili daca sunt motive de ingrijorare sau nu. Doctorul care-ti urmareste sarcina iti va spune si care este cauza: tensiune arteriala ridicata, diabet sau o sarcina anterioara.

Consultatia medicala presupune un test cu ultrasunete care va evidentia tot sacul amniotic. Medicul va masura adancimea "buzunarelor" cu lichid amniotic in 4 sectiuni ale uterului si media o va compara cu o medie normala (exista niveluri normale de lichid amniotic, stabilite de specialisti). In general, o masura normala pentru ultimul trimestru este de 5-25 cm.

Cauzele olihidromatozei

Olihidromatoza apare, de cele mai multe ori, atunci cand membranele s-au rupt sau s-au fisurat (s-a rupt apa).

Alte cauze ale olihidromatozei includ:

- mai mult de 42 de saptamani de sarcina;

- probleme ale palcentei (placenta insuficienta)

- anumite medicamente pe care gravida le-a luat in sarcina;

- bebelusul are o afectiune mostenita a rinichilor;

- in sarcini gemelare, unul dintre gemeni nu se dezvolta asa cum ar trebui.

Membranele rupte pot provoca scurgeri abundente de lichid sau lichidul se poate scurge usor, uneori fiind confundata cu o scurgere accidentala de urina. Daca observi astfel de scurgeri inainte de termen, mergi cat mai repede la doctor pentru a preveni o infectie. In cazul in care este vorba de scurgeri de lichid amniotic medicul iti va oferi antibiotice tolerate in sarcina, cu scopul de a preveni infectia si a prelungi sarcina. Daca sarcina a depasit 37 de saptamani si lichidul s-a imputinat periculos de mult, medicul ar putea sa recomande declansarea nasterii sau monitorizarea gravidei pana cand aceasta va naste natural.

Placenta insuficienta inseamna o afectiune care impiedica placenta sa ofere bebelusului suficient sange si nutrimente. Aceste afectiuni includ: lupus, tensiune arteriala ridicata , pre-eclampsie si diabet.

In cazul sarcinilor prelungite (peste 42 de saptamani) siguranta si sanatatea bebelusului pot fi puse in pericol, pentru ca, in majoritatea cazurilor, cantitatea de lichid amniotic se diminueaza.

In caz de placenta insuficienta sau sarcina prelungita, bebelusul va fi atent monitorizat si cantitatea de lichid amniotic va fi frecvent masurata.

Unele medicamente pot duce la un nivel scazut de lichid amniotic. Acestea includ: tratamente pentru tensiune arteriala crescuta (inhibitori ai ECA) si anti-inflamatoare nesteroidiene, cum ar fi ibuprofenul. Aceste medicamente nu sunt, de obicei, prescrise in timpul sarcinii.

In cazul in care, copilul tau nu poate produce suficienta urina, poate fi un semn de anomalie cromozomiala care afecteazarinichii sau sistemul urinar.  Si in acest caz, bebelusul va fi atemt monitorizat de medici.

Gemenii identici care impart aceeasi placenta, pot avea probleme legate de prea mult sau prea putin lichid amniotic. Acest lucru se intampla atunci cand, un bebe primeste prea mult sange prin placenta si celalalt nu primeste destul (sindromul de transfuzie de la un geaman la celalalt).

Olihidromatoza poate fi legata si caldura excesiva din timpul verii, atunci cand gravida poate fi deshidratata. In acest caz, foarte multa apa si odihna ar putea ajuta la reglarea nivelului de lichid amniotic.

Riscurile olihidromatozei

Afectiunea apare cel mai des in ultimul trimestru, in special daca sarcina este prelungita. Cel mai des intalnite riscuri sunt membranele rupte prematur, anomalii ale placentei, anumite boli ale mamei, anomalii ale fatului.

O mica ruptura a membranelor permite lichidului amniotic sa se scurga. Se poate intampla oricand in timpul sarcinii, dar cel mai des apare in ultimul trimestru. Pierderea lichidului amniotic poate fi observata de mama sau de medic in timpul consultatiei. O ruptura a membranelor poate duce la infectii atat la mama, cat si la fat, deoarece bacteriile vor putea patrunde in sacul amniotic. Uneori, rupturile se vindeca de la sine, iar nivelul lichidului amniotic revine la normal.

O anomalie a placentei impiedica sangele si nutrimentii sa ajunga la fat, ceea ce va intrerupe ciclul lichidului amniotic. Tensiunea arteriala crescuta, preeclampsia, diabetul si lupusul, pot provoca niveluri scazute ale lichidului amniotic.

Daca se observa o cantitatea prea mica de lichid amniotic in primul sau al doilea trimestru, acesta poate fi un semn ca fatul are un defect. Daca fatul nu are rinchi, are rinichi foarte slab dezvoltati (sindromul Potter) sau are tractul urinar blocat, el nu poate produce suficienta urina pentru a pastra nivelul optim de lichid amniotic.

Olihidromatoza – diagnostic si monitorizare

Medicul poate suspecta aceasta afectiune daca mama pierde lichid amniotic sau daca abdomenul ei este prea mic pentru varsta sarcinii, respectiv daca nu simte miscarile copilului. Olihidromatoza poate aparea la femeile cu tensiune crescuta, la cele care sufera de preeclampsie, diabet sau lupus si la cele cu sarcina prelungita.

Pentru un diagnostic sigur, medicul recomanda o ecografie prin care se masoara indexul lichidului amniotic. La un index mai mic de 5 cm se punde diagnosticul de olihidromatoza.

Mama care sufera de olihidomatoza va fi atent monitorizata de medicul specialist pentru a vedea daca fatul se dezvolta normal.

Tratamentul depinde de varsta sarcinii, starea fatului si celelalte complicatii care pot exista. Se vor face ecografii periodice pentru a verifica starea fatului. Mama va trebui sa bea multa apa si sa observe cu atentie miscarile copilului pentru a-si putea anunta medicul daca fatul devine mai putin activ.

Daca sarcina este aproape de termen, va fi provocata nasterea pentru a nu pune in pericol sanatatea fatului.

Olihidromatoza mareste riscul de complicatii la nastere. Daca nivelul lichidului amniotic devine foarte scazut, este posibil ca in timpul contractiilor fatul sa apese pe cordonul ombilical.

In timpul travaliului, medicul poate introduce in uter o solutie salina calduta, asa incat cordonul ombilical sa nu poata fi comprimat.

Prea mult lichid amniotic sau polihidromatoza

Daca uterul creste mai mult decat trebuie, apare aceasta conditie medicala numita polihidromatoza. Aceasta se caracterizeaza printr-o acumulare excesiva de lichid amniotic in jurul fatului. Polihidromatoza apare in 1% dintre sarcini.

Printre cauzele aparitiei plihidromatozei se numara diabetul maternal (polihdromatoza este diagnosticata in aproximativ 10% dintre gravidele cu diabet), sarcina gemelara (multipla), anormalitati fetale (anumite afectiuni ale bebelusului), anemia fetala. Din cauza acumularii in exces a lichidului amniotic exista riscul prolapsului cordonului ombilical sau de desprindere brusca a placentei atunci cand ti se rupe apa, sau nastere prematura. Primele doua necesita cezariana.

Simptomele polihidromatozei sunt:

- disconfort abdominal neobisnuit;

- durerilor de spate amplificate,

- dificultati de respiratie;

- umflarea excesiva a picioarelor si in special, a gleznelor.

Polihidromatoza – diagnostic si tratament?

Daca exista simptome de polihidromatoza, medicul iti va face o ecografie si va calcula, ca si in cazul olihidromatozei, rata indexului de lichid amniotic. In trimestrul al treilea, cantitatea normala este intre 5-25 centimetrii. Mai mult de 25 de centimetrii inseamna polihidromatoza.

Daca mama este diagnosticata cu aceasta afectiune, va trebuie sa efectueze analize cu ultrasunete de inalta performanta pentru a depista daca exista anormalitati la fat. Este posibil sa i se recomande si o amniocenteza pentru depistarea eventualelor malformatii congenitale.

Tratamentul in cazul acestei conditii medicale de multe ori este limitat la odihna si la o atenta supraveghere medicala. E posibila recomandarea unui test fetal non-stres pentru a elimina orice problema pe care ar putea sa o aiba bebelusul.

In plu, gravida cu polihidromatoza, va trebui monitorizata foarte atent in timpul travaliului si nasterii, pentru ca exista risc crescut de prolaps de cordon ombilical (cordonul ombilical aluneca pe canalul nasterii inaintea copilului), desprindere de palcenta si hemoragie post-partum (provocata de imposibilitatea de contractare a uterului excesiv dilatat).

Toate aceste detalii au caracter informativ. Este normal sa stii tot ceea ce este legat de sarcina si nastere. Asta nu inseamna  ca te vei impacienta daca vei observa ca burtica ta este prea mare sau prea mica si vei lega toate semnele normale ale sarcinii – picioare si glezne umflate, dureri abdominale sau de spate, respiratie greoaie – de afectiuni ale lichidului amniotic, olihidromatoza si polihidromatoza. Intotdeauna, medicul este cel care da un diagnostic precis si iti va recomanda un tratament adecvat.

In ziua de astazi, aceste probleme legate de cantitatea de lichid amniotic, olihidromatoza si polihidromatoza sunt usor de rezolvat si rareori provoaca infectii sau alte afectiuni grave.

Surse: babycentre.co.uk; en.wikipedia.org; sfatulmedicului.ro; nlm.nih.gov.