Afla totul despre avort

Majoritatea dintre noi se cutremura numai la auzul cuvantului "avort". Nu stiu daca din cauza faptului ca putem constientiza viata care o purtam in noi, nu stiu daca de frica fata de durerea fizica, nu stiu daca de teama de Divinitate. Indiferent de modul in care se intampla sau motivul pentru care trebuie sa trecem printr-un avort, cred ca trebuie sa stim ce este, cum se face si care sunt posibilele complicatii.  

Ce este avortul?

Avortul reprezinta intreruperea prematura a sarcinii. Atunci cand sarcina este intrerupta din cauze naturale este vorba de avort spontan sau de pierderea sarcinii, iar atunci cand sunt luate intentionat masuri de intrerupere a sarcinii, medicamentoase sau chirurgicale este vorba de avort terapeutic sau avort produs/indus. Indiferent de metoda folosita, chirurgicala sau medicamentoasa, dupa avort se impun controale regulate la specialist si planning familial. Controlul include un examen fizic si pelvin pentru a vedea daca vindecarea este corespunzatoare.

Avortul chirurgical

Avortul chirurgical este metoda de intrerupere a sarcinii prin indepartarea chirurgicala a continutului uterului. In functie de varsta sarcinii calculata in saptamani de la ultimul ciclu menstrual, se folosesc proceduri diferite pentru avortul chirurgical.

Tehnicile chirurgicale folosite pentru sarcini in primul trimestru (saptamana 3-12) sunt:

• aspiratia manuala sau aspiratia mecanica - se realizeaza prin aspiratia printr-un tub a intregului tesut fetal din uter;
• dilatarea colului uterin si chiuretarea uterului, o tehnica mai chirurgicala decat cea anterioara, foloseste pentru a curati uterul un instrument ascutit. Aceasta metoda este de obicei rezervata cazurilor in care prin aspiratie nu s-a obtinut curatirea completa a uterului.

Tehnica chirurgicala folosita pentru sarcini in al doilea trimestru este dilatarea colului uterin si evacuarea uterului care de fapt este o combinatie intre aspiratie, dilatare si chiuretare, folosind instrumente chirurgicale precum forcepsul pentru indepartarea tesutului fetal si a placentei din uter. Aceasta metoda este mai frecvent folosita pentru sarcinile din trimestrul doi decat inducerea unui avort (medicamentos), deoarece prezinta un risc mai scazut de complicatii.

Urmarirea medicala inainte si dupa avortul chirurgical include examene fizice si teste de laborator, informarea femeii despre posibilele urmari ale avortului, instructiuni de ingrijire post avort, informarea despre posibile probleme pentru care trebuie sa se prezinte la specialist si planning-ul familial.

Avortul medicamentos

Avortul medicamentos reprezinta intreruperea unei sarcini prin folosirea medicamentelor si este 98% eficient daca se realizeaza in primele 9 saptamani de la conceptie. Pe masura ce sarcina se apropie de sfarsitul primului trimestru, medicatia nu mai este eficienta si este necesar si un avort chirurgical pentru a obtine un avort complet (indepartarea tuturor urmelor de tesut fetal din uter). Planul terapeutic intr-un avort medicamentos debuteaza cu un consult medical si administrarea medicatiei, urmat, dupa 3-4 zile, de al doilea consult medical si a doua doza de medicatie. Sangerarea vaginala dureaza in medie 14 zile. Dupa aproximativ 2 saptamani de la al doilea consult medical este obligatoriu un control pentru a vedea daca evolutia este corespunzatoare. Urmarirea medicala inainte si dupa avortul medicamentos include examene fizice si teste de laborator, informarea pacientei despre posibilele urmari ale avortului, instructiuni de ingrijire, informarea despre posibile probleme pentru care trebuie sa se prezinte la specialist si planning-ul familial.

Medicamentele folosite in prezent pentru inducerea avortului sunt:

• Misoprostol - acest medicament pe baza hormonala induce travaliul prin dilatarea colului cervical si prin producerea de contractii uterine. Misoprostolul poate fi administrat singur, dar este mult mai eficient daca este asociat cu Mifepristona sau Methotrexat, pentru avorturile din primul trimestru
• Mifepristona si Misoprostol - Mifepristona cunoscuta si ca Mifeprex sau RU-486, blocheaza folosirea progesteronului, opreste cresterea placentei, dilata colul cervical si pregateste uterul pentru travaliu. Misoprostolul declanseaza contractiile si curata uterul de tesutul fetal. Acest tratament are o eficacitate intre 95-98% pentru sarcinile de pana la 9 saptamani
• Methotrexat si Misoprostol - Methotrexatul opreste cresterea placentei, fiind mai putin eficient decat Mifepristona; Misoprostolul declanseaza contractiile si curata uterul de tesutul fetal. Acest tratament are o eficacitate intre 95-99% pentru sarcinile de pana la 7 saptamani.

Complicatii dupa avort 

Mai putin de 1% dintre femeile care au fost supuse unui avort au avut o evolutie cu complicatii. Daca apar semne care ar putea sugera o complicatie postavort trebuie contactat medicul specialist. Simptomele unor posibile complicatii sunt:

• sangerare in cantitate mare si de lunga durata. Atat avortul medicamentos, cat si cel chirurgical produc sangerari diferite de cele menstruale (cantitate mai mare decat o menstruatie);
• sangerarea dureaza mai mult de 2 saptamani;
• durere puternica care nu se calmeaza dupa administrare orala de antialgice;
• durere, inflamatie (umflare) sau eritem (roseata) in zona genitala;
• semne de infectie generalizata precum cefalee (durere de cap), dureri musculare, ameteala sau stare generala alterata (stare de rau general);
• bufeuri (valuri) de caldura sau febra 38 grade C sau mai mare care dureaza mai mult de 6 ore;
• greturi, varsaturi, constipatie sau balonare accentuata;
• secretie vaginala care a crescut cantitativ si miroase urat;
• lipsa menstruatiei in urmatoarele 6 saptamani de la avort;
• simptome noi, inexplicabile care pot fi cauzate de medicatia administrata;
• semne si simptome ale depresiei. Modificarile hormonale aparute dupa sarcina pot cauza depresia postpartum care trebuie tratata corespunzator.

Avorturile chirurgicale repetate (dilatare si chiuretaj) duc la formarea cicatricilor uterine care scad capacitatea de a concepe si cresc riscul complicatiilor in cazul unei noi sarcini precum: sarcina ectopica, pierderea sarcinii sau placenta praevia (placenta jos inserata). Din fericire aceasta metoda este destul de rar utilizata.