Femeia de peste hotare ne povestește că s-a bucurat mult atunci când a aflat că este însărcinată și că nu s-a gândit niciodată ca va pierde sarcina. Dar s-a întâmplat. Și nu doar o dată.
„Prima dată când am pierdut o sarcină, eram la controlul ginecologic periodic. Aproape trecusem de primul trimestru. M-am întins pe pat, pentru ca medicul să-mi facă ecografia. Mi-a spus că totul arată bine, însă nu poate localiza bătaia inimii. După a încercat să o găsească, fără reușită, mi-a spus că îi pare rău. Copilul meu era mort înăuntrul meu.
Din fericire, încurajările medicului m-au ajutat atunci. Mi-a spus să nu mă îngrijorez și că este ceva normal, precum și că mai pot face alți copii în viitor.”
Așa cum a sfătuit-o și medicul, femeia a încercat să-și reia viața de acolo de unde a lăsat-o. A rămas însărcinată a doua oară, deși nu i-a fost ușor să treacă peste ce s-a întâmplat.
„După ce medicul mi-a spus că bebelușul nu este în viață, nu am putut să mă programez imediat pentru procedura de eliminare a sarcinii. Am așteptat două săptămâni ca natura să-și urmeze cursul, sperând la un ajutor din partea corpului meu. Mă gândeam că va elimina singur bebelușul, însă nu a fost așa. Am simțit că am fost trădată de propriul meu corp.
Când am rămas însărcinată din nou, eram fericită și speriată, în egală măsură. De data aceasta, medicul mi-a monitorizat sarcina mai des. Mă duceam în fiecare săptămână să-mi fac analizele hormonale, pentru a vedea că totul decurge așa cum trebuie.”
Din păcate, nici de data aceasta, corpul femeii nu a putut duce sarcina la bun sfârșit. „Medicul mi-a spus, la fel ca data trecută, că nu poate auzi bătăile inimii. Nu am mai așteptat, ca înainte. Am eliminat sarcina chiar a doua zi.
Mi-a luat 5 ani ca să pot să procesez tot ce mi s-a întâmplat și ca să pot să trec peste suferința provocată de pierderea sarcinilor. Soțul meu a vrut a fost lângă mine și m-a sprijinit, însă simțeam că nu poate înțelege cu adevărat ce simt și că nu-i pot explica cu adevărat durerea pe care o simțeam.”
După această perioadă de 5 ani, femeia a rămas din nou însărcinată și din fericire, a putut să păstreze sarcina, născând o fetiță sănătoasă.
7 ani de la ultima pierdere de sarcină, femeia a pierdut o altă sarcină, despre existența căreia nu știa. „Am început să sângerez dintr-o dată. M-am grăbit la baie ca să mă spăl, însă fluxul era atât de puternic, că am lăsat urme în toată baia. După 10 minute, sângele tot nu se oprea. Am încuiat baia ca să nu îmi sperii fiica. Într-un final, mi-am dat seama că tocmai avusesem un avort, deși după ce am născut-o pe fiica mea, medicul mi-a spus că nu mai pot face copii, din cauza problemelor mele hormonale.
Câteva momente nu am știut ce e cu mine. Mâinile și picioarele îmi tremurau și trăiam o senzație oribilă în tot corpul. L-am sunat pe soțul meu și pe vecinul de alături, să vină să o ia pe fiica mea de acolo. Eram îngrozitor de speriată.
Când am ajuns la medic, mi s-a spus că al meu corp simulează o sarcină. Am rămas mută și m-am întrebat cum este posibil așa ceva. Nici doctorul nu avea un răspuns pentru problema mea.”
Femeia mărturisește că încă este marcată de cele întâmplate. Încă este confuză și nu știe ce se întâmplă cu corpul ei sau de ce se întâmplă. „Trebuie să vindec un corp care poate începe ceva, dar îl poate duce până la capăt. Trebuie să accept că am fost însărcinată și am pierdut din nou sarcina, deși nu mai trebuia niciodată să rămân.
Corpul meu m-a trădat, însă trebuie să-l iubesc în ciuda acestui lucru. Nu știu ce se va întâmpla pe viitor, însă sper din suflet să găsesc o soluție și să pot să depășesc cele întâmplate” mai spune femeia în final.
Surse foto: www.istockphoto.com
Surse articol: www.yourtango.com