Cum te vindecă somnul?

Ce se întâmplă cu organismul când dormi?

Corpul parcurge patru etape de somn, care formează un ciclu, iar acest ciclu se repetă de mai multe ori pe parcursul unei nopți, pe durate de timp diferite. Acestea variază, de obicei, de la 70 la o oră. În mod normal, un ciclu de somn se repetă de aproximativ cinci ori în cele opt ore de somn. Cu cât dormi mai mult, cu atât se vor repeta de mai multe ori și vice versa.

Cele patru etape de somn se împart, la rândul lor, în două stadii principale, și anume somn non REM și somn REM. Așadar, cele patru etape cuprind trei stadii de somn non REM și un stadiu de somn REM.    

Somnul non REM presupune absența mișcării rapide a ochilor, în timp ce somnul REM, acel stadiu în care apar și visele, este caracterizat prin mișcarea rapidă a ochilor.

Mai jos, regăsești un parcurs tipic de stadii ale somnului într-o noapteȘ:

1. Stadiul 1 de somn non REM

Se întâmplă imediat după ce ai adormit. Atunci când organismul intră în acest stadiu de somn ușor, funcțiile vitale ale organismului, adică activitatea cerebrală și cardiacă, încetinesc. Stadiul durează, în medie, șapte minute, după care corpul intră într-un nou stadiu de somn non REM.

2. Stadiul 2 de somn non REM

În acest stadiu, corpul începe să se pregătească pentru a intra în stadiul de somn profund. Temperatura corpului începe să scadă, mișcarea ochilor se oprește, iar inima și mușchii încep să se relaxeze. Activitatea cerebrală continuă să încetinească. E important de reținut că, pe durata unei nopți normale de somn, ne petrecem cele mai multe ore în stadiul 2 de somn non REM.

3. Stadiul 3 de somn non REM

În acest stadiu debutează somnul profund, în care ochii și mușchii nu se mișcă sau contractă deloc, iar activitatea cerebrală este și mai lentă. Somnul profund este cel mai odihnitor, pentru că atunci au loc procesele de recuperare și vindecare ale celulelor, țesuturilor și mușchilor. Tot atunci se reumplu rezervele de energie. Organismul are nevoie vitală de somn profund pentru a fi apt de activitate a doua zi.

 4. Stadiul 4 de somn REM

Acest stadiu are loc undeva la 90 de minute după ce ai adormit și este caracterizat prin mișcarea rapidă a ochilor, dintr-o parte în alta. În timpul somnului REM, undele cerebrale cresc odată cu mișcarea ochilor, de asemenea bătăile inimii și respirația încep să accelereze. Visele apar, de obicei, pe durata somnului REM, iar creierul începe să proceseze informații de peste zi, un fenomen foarte important pentru învățare și memorie.

Câte ore ar trebui să dormi în funcție de vârstă?

Durata de somn recomandată variază de la o vârstă la alta, dar și de la o persoană la alta. Cu toate acestea, specialiștii recomandă următoarele ore de somn, în funcție de etapa din viață a fiecărui individ:

• bebelușii până în trei luni: între 14 și 18 ore de somn
• bebelușii între patru luni și 12 luni: între 12 și 17 ore de somn
• bebelușii între un an și doi ani: între 11 și 15 ore de somn
• copiii între trei și cinci ani: între 10 și 14 ore de somn
• copiii între 6 și 12 ani: între nouă și 12 ore de somn
• adolescenții între 13 și 18 ani: între opt și 10 ore de somn
• adulții între 18 și 60 de ani: între șapte și 10 ore de somn
• adulții de peste 60 de ani: între șapte și nouă ore de somn

Cum te ajută somnul să te vindeci?

Somnul contribuie la bunăstarea organismului în nenumărate forme, însă printre principalele beneficii aduse de somn se numără întărirea imunității și conservarea energiei în corp. De aici pornesc majoritatea beneficiilor secundare pentru un organism sănătos și activ.

Așadar, potrivit experților, avem neapărată nevoie de somn pentru a ne conserva energia. Mai mult, somnul ne ajută să reducem aportul caloric necesar, pentru că, în timp ce dormim, nevoile calorice ale metabolismuluii scad, ceea ce contribuie la o siluetă mai armonioasă. În concluzie, cercetările sugerează că opt ore de somn pot contribui la conservarea de până la 35% din energia de care vom avea nevoie în ziua următoare.

În ceea ce privește imunitatea, specialiștii susțin că o lipsă de igienă a somnului poate inhiba răspunsul imun al organismului și, în consecință, îl poate face mai vulnerabil în fața virusurilor și bacteriilor. Atunci când dormim, corpul produce citokine, și anume proteine care luptă împotriva infecțiilor și a inflamației. Totodată, corpul produce anticorpi și celule imune, iar toate acestea, împreună, contribuie la un sistem imunitar puternic, gata să prevină bolile și să lupte împotriva bacteriilor dăunătoare.

Regenerarea celulară este un alt beneficiu important adus de un somn corespunzător. Așadar, se cunoaște faptul că, în timp ce dormim, corpul se autorepară și celulele se regenerează. Acest fenomen afectează în mod direct și alte procese importante din corp, printre care se numără repararea musculară, sinteza proteinlor, refacerea țesuturilor, a funcțiilor cerebrale și reechilibrarea hormonală. De asemenea, neuroplasticitatea este îmbunătățita prin regenerarea celulelor nervoase. 

Atunci când dormim, sistemul glimfatic (sistemul limfatic al creierului, alcătuit din celule gliale), începe să “curețe” creierul de toxinele acumulate pe parcursul zilei precendente. Acest lucru ne ajută să ne păstrăm integritatea și acuitatea cerebrală și să facem față provocărilor intelectuale de zi cu zi, de la activitatea profesională, până la pasiuni, hobby-uri și probleme de ordin etic și moral cu care ne-am putea confrunta.

Mai mult, experții sugerează că somnul poate contribui la îmbunătățirea anumitor funcții cognitive, precum memoria, prin convertirea amintirilor de scurtă durată în amintiri de lungă durată și prin uitarea informațiilor inutile, care ar putea altfel aglomera sistemul nervos.

Nu în ultimul rând, somnul are un impact direct asupra bunăstării emoționale. Somnul este extrem de important pentru sănătatea emoțională deoarece, pe durata somnului, activitatea cerebrală crește în zonele care reglează emoțiile, ceea ce contribuie la echilibrarea acestora.

Efectele negative ale lipsei somnului

Lipsa de somn este asociată cu numeroși factori de risc importanți pentru sănătatea corpului și a minții. Printre aceștia se numără: hipertensiunea arterială, creșterea în greutate și obezitatea, rezistența la insulină și diabetul, creșterea nivelului de inflamație în corp, responsabil pentru afecțiunile celulare, creșterea nivelului de cortizol, adică a hormonului responsabil pentru stres, precum și creșterea activității sistemului nervos simpatic.

La fel cum ne preocupăm de ceea ce mâncăm și de nivelul de activitate fizică pe care îl facem în fiecare zi, este important să acordăm o atenție specială și igienei somnului, pentru o viață îndelungată, liniștită și sănătoasă.