Vitamina D influențează dezvoltarea microbiomului la bebeluși

Ce reprezintă microbiomul uman?

Microbiomul uman se referă la populația de microorganisme (peste 100 trilioane) ce trăiește în cavitatea bucală, în nas, în tractul gastrointestinal, în cel urogenital, pe piele și în alte zone ale corpului.
O mare parte a acestuia se regăsește în tractul gastrointestinal și este alcătuit din aproximativ 10 trilioane de microorganisme, ce includ cel puțin 1000 de specii de bacterii (cele mai multe dintre ele aparținând clasei Firmicutes și Bacteroidete).

De ce microbiomul intestinal este important

Consolidează sistemul imunitar

O mare parte din sistemul imunitar se regăsește la nivelul intestinelor, un microbiom intestinal sănătos fiind cel care va dezvolta și va direcționa funcționarea normală a sistemului imunitar. În intestine se găsește cam 70-80% din celulele sistemului imunitar.
La bebeluși, microbiomul intestinal influențează imunitatea înnăscută și dobândită, promovează sănătatea mucoasei intestinale (mucusul de aici împiedică intrarea agenților patogeni în organism) și asigură protejarea directă și indirectă în fața microorganismelor dăunătoare.

Diminuează riscul de apariție a astmului

Un studiu publicat în anul 2018 în revista „Pediatrics” a arătat că orice dezechilibru prezent în microbiomul intestinal și în cel de la nivel tractului respirator în primele 12 luni de viață poate fi asociat cu apariția astmului și a afecțiunilor dermatologice atopice. Explicația pentru acest fenomen este următoarea: există un dezechilibru în ceea ce privește bacteriile specifice și prezența fungilor, cu precădere în perioada cuprinsă între naștere și primele 3 luni de viață. Mai mult decât atât, s-a constatat că inclusiv dezechilibrele prezente în microbiomul mamelor cresc predispoziția spre apariția astmului la copii.

Reducerea predispoziției spre diferite tulburări de comportament

Numeroase studii au adus în atenție relația dintre microbiomul intestinal și funcționarea creierului. Sistemul nervos central și microbiomul intestinal interacționează în acest mod: sistemul nervos central reacționează în raport cu factorii de stres, ceea ce înseamnă că afectează motilitatea, secrețiile de la nivel intestinal și reacția celulelor din structura sistemului imunitar, iar schimbările din microbiom determină transformări comportamentale și neurochimice.

De asemenea, un studiu a demonstrat că anomaliile prezente în microbiomul intestinal au impact negativ asupra secretării de chimicale ce reglează dispoziția, incluzând aici dopamina, serotonina și GABA (acidul gama-aminobutiric- un neurotransmițător ce promovează relaxarea). În aceste condiții, copiii cu dezechilibre la nivelul microbiomului intestinal sunt mai predispuși anxietății, dar și hiperactivității sau depresiei.

Analizându-se microflora intestinală (prin prelevarea de probe de materii fecale) a 40 de copii (ce erau la școală), din medii sociale diferite, cu manifestări comportamentale diferite și avându-se la bază completarea unor chestionare de către părinți (privitoare la tulbările de comportament ale copiilor, la comportamentele celorlalți adulți ce îi aveau în grijă, la istoricul tulburărilor digestive, precum și la dieta zilnică), s-au conturat concluzii precum:

• O relație negativă a copilului cu mama conducea la o scădere semnificativă a cantității de bacterii bune din microbiomul intestinal (Bifidobacteria și Lactobacillii)
• Disfuncționalitățile în relația părinte-copil și copil-alți adulți implicați în îngrijirea lui generează stres și conduc nu doar la dezechilibre în microbiomul intestinal, ci și la o diminuare a capacității copilului de a-și controla impulsurile
• Cu cât în microbiomul intestinal al copilului existau cantități mai mari de bacterii de tipul Bacteroides fragilis, cu atât se puteau sesiza mai puține manifestări de agresivitate, mai puțină impulsivitate și o mai bună capacitate de autocontrol
• Copiii ce aveau în microbiomul intestinal molecula numită butyrate (produsă de bacterii din intestin, dar și din polizaharidele din plante) se confruntau cu mai puține tulburări de comportament, cu mai puține manifestări ale depresiei

Cei care au elaborat studiul menționat intenționează să îl extindă pentru a se putea înțelege exact traiectoria dezvoltării psihice a copilului, pentru a se urmări în ce măsură trebuie luați în calcul factori precum fiziologia, mediul social și microbiomul.

Scade predispoziția spre obezitate

Studiul menționat, dar și altele, au adus în prim-plan asocierea dintre compoziția microbiomului în copilărie și excesul de strat adipos din organism. De exemplu, prezența abundentă de bacterii de tip Streptococcus când un copil are în jurul vârstei de 6 luni, poate fi asociată cu un nivel ridicat al adipozității când acesta va ajunge la vârsta de 18 luni.

Factorii ce influențează microbiomul intestinal al bebelușilor

Microbiomul intestinal al unui bebeluș este mai puțin divers decât acela al unui adult. El evoluează în primii 3 ani de viață în funcție de diferiți factori, astfel că după vârsta de 3 ani se va apropia de structura celui al unei persoane adulte, fiind compus majoritar din bacterii de tipul: Actinobacteria, Bacteroidetes, Firmicutes și Proteobacteria.

Într-un studiu publicat online în anul 2017 se explică faptul că dezvoltarea microbiomului intestinal în primii ani de viață ai unui copil este influențată de:

• Modul în care se naște un copil- De exemplu, copiii ce vin pe lume printr-o naștere naturală vor avea un microbiom similar celui din microflora vaginală și celui din materiile fecale ale mamei lor, în condițiile în care va avea loc un transfer pe verticală a microbilor din zona vaginal-perianală în timpul travaliului. Pentru bebelușii născuți astfel, s-a putut observa o predominanță, în microbiomul lor intestinal, a bacteriilor de tipul Lactobacillus, Prevotella. În schimb, în cazul nașterii prin cezariană, cercetătorii vorbesc despre un transfer pe orizontală a bacteriilor de la mamă la bebeluș, ceea ce conduce la o scădere a numărului de bacterii precum Bifidobacteria și Bacteroides spp în microbiomul intestinal al bebelușilor
• Expunerea pre și postnatală la antibiotice- Oamenii de știință precizează faptul că administrarea de antibiotice precum ampicilina sau penicilina are un impact negativ asupra microbiomului intestinal al bebelușilor, în sensul în care favorizează înlocuirea enterobacteriilor benefice cu acelea ce sunt rezistente la antibiotice. În aceste condiții, se insistă asupra ideii utilizării de antibiotice de către mame numai în cazurile în care acest demers se impune într-adevăr
• Prezența alăptării- Unul dintre cei mai importanți factori ce duc la îmbunătățirea microbiomului intestinal al bebelușului este hrănirea. Medicii atrag atenția asupra următorului fapt: alăptarea constituie una dintre cele mai bune modalități de a ne asigura că bebelușul va avea parte de un microbiom normal. În aceste condiții se recomandă, pe cât posibil, ca un copil să fie alăptat până când are cel puțin vârsta de 6 luni. Laptele matern furnizează bacterii bune și oligozaharidele, ce sunt de fapt hrana pentru bacterii precum Bifidobacterium sau Bacteroides. În aceste condiții, este indicat ca un bebeluș să mai fie hrănit și cu lapte matern chiar dacă a început să primească și alt fel de hrană odată cu diversificarea alimentației. Medicii pediatri avertizează mamele care alăptează să aibă mare grijă în privința administrării de antibiotice, în condițiile în care acestea afectează negativ bacteriile bune din organismul lor și au consecințe negative și asupra microbiomului intestinal al bebelușilor. Antibioticele vor fi administrate doar la recomandarea unui specialist!

• Hrana de care are parte bebelușul odată cu diversificarea alimentației- Odată ce bebelușul, fie că primește lapte matern, fie că este hrănit cu lapte de la biberon, primește și hrană solidă, microbiomul său va începe să se apropie treptat de structura celui al unui adult. În microbiomul intestinal al copilului se vor dezvolta mai ales bacteriile de tipul Bacteroidetes, dar și genele asociate utilizării carbohidraților, a realizării biosintezei vitaminelor la nivel intestinal, întreaga comunitate de bacterii devenind mai stabilă, mai puternică

Nu în ultimul rând, studii recente au adus în prim-plan un alt factor ce influențează funcționarea optimă a microbiomului la bebeluși: un aport corect de vitamina D, încă din primele zile de viață.

Legătura dintre vitamina D și microbiomul bebelușilor

Un studiu publicat anul trecut în „Gut Microbes” a ajuns la concluzia că utilizarea suplimentelor alimentare pe bază de vitamina D conduce la modificarea compoziției microbiomului bebelușilor, în primele 3 luni de viață, în sensul în care se ajunge la o diminuare a bacteriilor Megamonas.

Pentru a se realiza modul în care vitamina D influențează microbiomul intestinal al bebelușilor s-a apelat la 1157 copii din Canada (aceștia au fost parte a unui studiu național ce a inclus peste 3000 de copii, urmăriți de la naștere până la adolescență pentru a se vedea prevalența, în rândul lor, a alergiilor alimentare, astmului, obezității și a altor afecțiuni cronice).

S-au recoltat probe de materii fecale de la copiii incluși în studiu, iar prima constatare a fost următoarea: cei care au primit suplimente alimentare cu vitamina D aveau în microbiomul intestinal niveluri mai reduse de bacterii Megamonas, fie că au fost alăptați, fie că au primit doar lapte praf. În ciuda faptului că nu se știe încă foarte mult despre cum acționează aceste bacterii în primii ani de viață ai copiilor, este cert că ele pot crește predispoziția spre astm și infecții respiratorii.

O altă observație realizată de cercetătorii implicați în studiu a fost că în microbiomul intestinal al bebelușilor ce au primit suplimente cu vitamina D era un procent mai scăzut al unor bacterii rele numite Clostridioides difficile (ce provoacă episoade de diaree). Mai mult decât atât, rata prezenței acestora era cu aproximativ 30% mai mică în rândul bebelușilor ce erau exclusiv alăptați la sân, iar mamele lor consumaseră lapte fortificat cu vitamina D pe parcursul perioadei de alăptare.

Unul dintre coordonatorii studiului a afirmat că un nivel redus al vitaminei D la bebeluși mărește predispoziția și spre infecțiile respiratorii generate de virusul sincițial (ce provoacă infecții de tract respirator inferior), insistând asupra ideii conform căreia dezechilibrele prezente la nivelul microbiomului intestinal al bebelușilor, ce duc la multiplicarea bacteriilor rele, cresc riscul de apariție a alergiilor și altor probleme de sănătate cronice în perioada copilăriei și a adolescenței.

Scopul celor care au realizat studiul menționat a fost să deschidă noi drumuri în privința înțelegerii modului în care funcționează microbiomul intestinal pentru a se putea interveni inclusiv prin oferirea unui anumit tip de hrană în scopul de a se diminua, pe cât posibil, riscul de apariție a unor afecțiuni cronice.

Moduri în care se poate consolida microbiomul intestinal al bebelușului

Consumul de lapte matern provenit direct de la sânul mamei

Studii recente au arătat că, pentru ca un copil să se bucure de un microbiom sănătos încă din primele luni de viață, are nevoie, pe cât posibil, să primească lapte provenit de la sân și nu pompat, pentru a beneficia de cele mai bune bacterii. De pildă, un studiu publicat în „Cell Host and Microbe” a analizat probe de lapte provenite direct de la sânul mamelor și cele provenite din laptele matern ce a fost pompat cu ajutorul pompelor de sân.

Concluzia specialiștilor a fost că laptele matern direct de la sân conține un amestec de bacterii diferit de cel colectat cu ajutorul pompei de sân. Dacă laptele recoltat cu pompa de sân are mai puține Bifidobacterii, cel provenit direct de la sânul mamelor este foarte bogat în aceste bacterii benefice pentru un microbiom sănătos al bebelușului.

Transmiterea de prebiotice și probiotice prin laptele matern

Alimentația mamelor care alăptează joacă și ea un rol esențial în constituirea unui microbiom intestinal normal la bebeluși. Sfatul medicilor este ca mamele să elimine din alimentația din timpul alăptării, pe cât posibil, alimentele bogate în conservanți, în grăsimi nesănătoase, în carbohidrați nesănătoși și în îndulcitori artificiali (nocive pentru microbiomul intestinal) și să se orienteze cât mai mult spre alimente cum ar fi: iaurt natural, kefir, varză murată, pâine cu drojdie, murături, sparanghel, banane necoapte, anghinare etc..Fiind surse naturale de probiotice sau de prebiotice acestea vor stimula dezvoltarea unui microbiom normal al copilului.

Administrarea de vitamina D la mamele care alăptează

Întrucât laptele matern este sărac în această vitamină, importantă și ea pentru păstrarea unui microbiom sănătos al bebelușului, este recomandat ca mamele ce alăptează să ia suplimente pe bază de vitamina D.
Un copil de până la 1 an ar trebui să aibă parte de 400 UI de vitamina D pe zi și este foarte important ca mama să primească ea însăși suficientă vitamină pentru a o transmite prin lapte copilului. În contextul în care limita maximă considerată sigură pentru un adult este de 4000 UI de vitamina D pe zi, este ideal ca mama să efectueze o analiză care să ateste dacă are sau nu deficit al acestei vitamine (analiza se numește 25-OH-vitamina D). Din acest punct de vedere, ar trebui să se ia în calcul următoarele repere: prezența unei cantități sub 20 ng/mL înseamnă deficit de vitamina D, între 21-29 ng/mL înseamnă vitamina D insuficientă, iar nivelul optim este între 30-55 ng/mL.

Pentru ca o mamă să-și acopere aportul de vitamina D și să-i poată furniza și copilului suficientă prin intermediul laptelui matern, ar putea să primească zilnic, în primul an de viață al bebelușului, o doză zilnică cuprinsă între 5000-6000 UI de vitamina D. Medicul este cel ce va decide însă dacă aceasta este cantitatea potrivită sau dacă aceasta va fi ajustată conform nevoilor mamei și ale bebelușului.

Administrarea suplimentelor de vitamina D bebelușului

Pentru absorbția corectă a calciului și a fosforului, pentru întărirea sistemului imunitar, pentru o dezvoltare armonioasă în ansamblu și pentru menținerea unui microbiom sănătos, bebelușul ar trebui să aibă parte, în funcție de vârsta sa, de următorul aport zilnic de vitamina D: 400 UI (până la vârsta de 1 an) și 600 UI (după vârsta de 1 an).

Alături de laptele matern sau de formulele speciale de lapte praf, este necesar ca aportul zilnic să fie asigurat și de administrarea de suplimente alimentare, cu atât mai mult cu cât nu este indicat ca bebelușii să fie expuși direct la lumina soarelui în primele 6 luni de viață.

Vitamina D ar trebui administrată imediat după naștere și este de preferat să se opteze pentru vitamina D3 (similară celei sintetizate cu ajutorul luminii soarelui). Pentru o administrare cât mai ușoară și o absorbție optimă, optează pentru cea sub formă de spray, așa cum este și Vitoral D Spray Oral pentru Copii, disponibilă în cadrul magazinului online magazinvavianpharma.ro.

Produsul este binevenit pentru primele etape ale dezvoltării copilului, facilitând nu numai absorbția corectă calciului, ci și formarea dinților sănătoși și a oaselor puternice. Având un gust foarte ușor de acceptat de către cei mici (de căpșune), spray-ul conține și xylitol (pentru mineralizarea dinților), fiind însă lipsit de coloranți artificiali, de gluten, de grăsimi, de sare, de drojdie sau de lactoză. În aceste condiții, Vitoral D Spray Oral pentru Copii este alegerea cea mai bună și în cazul unui bebeluș ce are diabet sau suferă de boala celiacă.
Pentru obținerea efectului așteptat, spray-ul va fi administrat direct în gurița bebelușului, încă din primele luni de viață (este suficient 1 puf pe zi până la vârsta de 1 an).

Suplimente cu probiotice pentru bebeluș

Așa cum s-a menționat anterior, probioticele contribuie din plin la formarea unui microbiom intestinal sănătos. De aceea, bebelușul ar putea primi suplimente alimentare care să le conțină, dar nu înainte de a cere sfatul unui medic pediatru.

Un studiu american a arătat că administrarea de probiotice la bebeluși are rolul de a preveni și de a ameliora probleme precum colicii, regurgitațiile și constipația. Mai mult decât atât, probioticele joacă un rol foarte important în ținerea sub control a inflamațiilor intestinale, susținând buna funcționare a microbiomului.
În funcție de indicațiile medicului, bebelușul ar putea primi probiotice sun formă de pudră (adăugate direct în laptele matern, în laptele praf sau amestecate cu altă hrană, o dată ce bebelușul începe să beneficieze de diversificarea alimentației). În același timp, pot fi recomandate și probiotice lichide.

Surse: ncbi.nlm.nih.gov, news-medical.net, lli.org, mamanatural.com, sciencedaily.com, webmd.com