Totul despre otita seroasa

Otita seroasă: ce este și cum apare

Otita seroasă este încadrată în categoria otitelor medii ce reprezintă un termen pentru a desemna o inflamație în urechea medie fară vreo legătură cu o anume etiologie sau patogeneză. Deoarece toate segmentele osului temporal sunt continue, inflamația în urechea medie poate presupune inflamația în celelalte 3 segmente: mastoid, celule aerate și vârf (apex). Otita seroasă este un tip de otita medie cu efuziune cauzată de formarea de transudat (lichid) ca urmare a scăderii rapide în presiunea urechii interne-presiune negativă produsă de alterarea funcționarii trompei lui Eustachio (similar cu presiunea atmosferică).

Lichidul din această afecțiune este apos și curat (nonpurulent), însă prezența sa produce o alterare a auzului (interferează cu vibrația normală a timpanului). în timp lichidul se îngroașă și devine lipicios crescând riscul de afectare ireversibila a auzului (unii specialiști consideră că îngroșarea să are legătură cu particularitățile urechii și nu cu durata pentru care este prezent; în interiorul său sunt prezente puține celule polimorfonucleare-culturi de obicei negative pentru bacterii și virusuri, fiind fie subțire și translucid-seros, fie gros și cu o nuanță gri-mucoid). Apare fie în urma unei infecții respiratorii superioare virale sau bacteriene și poate precede și/sau urma otita medie bacteriană, fiind nedureroasă. Rețineți că nu este vorba de o infecție!

Otita seroasă- Cauze

În cazul copiilor de vârstă mică este des asociată cu hrănirea în poziție culcat (fie la sân, fie cu biberonul), cu intrarea timpurie în colectivitate, fumatul pasiv al părinților și chiar o durata prea scurta de hrănire la sân. Rețineți că daca intra apa în urechile bebelușului, nu va apărea otita seroasă. Ce se întâmplă de fapt? Trompa lui Eustachio conectează interiorul urechii cu spatele gatului, ajută drenarea lichidelor și le împiedică să se acumuleze în ureche (se scurg din trompă și sunt înghițite).

În cazul otitelor seroase, după tratarea infecțiilor (respiratorii sau auriculare), rămâne lichid în urechea medie timp de câteva zile sau săptămâni. Exista și posibilitatea blocării parțiale a trompei lui Eustachio ce conduce la acumularea de lichid (bacteriile care se afla deja în ureche încep să se dezvolte cauzând o infecție). Iată ce anume poate cauza inflamația trompei lui Eustachio: alergiile, iritanții (fumul de țigară în special) și, după cum s-a menționat, infecțiile respiratorii. Următoarele pot bloca sau închide trompa: băutul în timp ce se stă culcat pe spate, creștere brusca în presiunea aerului (zborul cu avionul sau o drumeție pe munte).

Otita seroasă apare mai des în timpul iernii sau la începutul primăverii și în special la copiii cu vârstă mai mică de 2 ani deoarece trompa lui Eustachio este mai scurtă, mai orizontal poziționată, bacteriile putând pătrunde mai ușor. De asemenea,  este mai slabă, are  o deschidere mai mică ușor de blocat. În aceste condiții, copiii au șanse mai mari să contacteze și infecții respiratorii (sistemul lor imunitar nu poate recunoaște încă virusurile).

Domnul doctor Răzvan Hotaranu, supraspecializare în chirurgie endoscopică O.R.L. http://rhmed.ro:

"• factori anatomici locali (tuba auditivă scurtă, largă,  orizontalizată);
• infecțiile acute ale căilor respiratorii superioare;
• prezența vegetatiilor adenoide (a „polipilor", cum sunt ele denumite in termeni populari);
• diverse anomalii velo-palatine;
• alte cauze și conditii favorizante: deficitul imunitar fiziologic, viața în colectivități (creșe, grădinițe, școli), abuzul de antibiotice, schimbarea repetată a medicului curant, alimentația artificială a sugarilor, toaleta incorectă a secrețiilor nazale, temperaturile joase în anotimpul rece etc."

Domnul doctor Arthur Weisman - Medic primar ORL la Institutul ORL Hociotă și Centrul Medical Academica, Asistent universitar UMF Carol Davila, Doctor în Medicină www.weismanmedical.net :  

"În otita seroasă apare o secreție seroasă sau mucoasă în urechea medie, ce determină hipoacuzie (scăderea auzului) și senzație de plenitudine aurală (ureche plină), dar, de obicei, fără durere sau febră.
Otita seroasă se poate instala în cursul evoluției unei otite medii acute, odată cu dispariția inflamației acute. Dintre copiii care au avut un episod de otită medie acută, aproximativ 45 % rămân cu o otită medie seroasă după 1 lună.
Există mai multe teorii care pot explica apariția otitei medii seroase. Dacă există o disfuncție a trompei lui Eustachio,în urechea medie presiunea va scadea, va apărea un transudat de la nivelul mucoasei și se va acumula un lichid seros. Dacă acest lichid va persista, va constitui un mediu propice pentru colonizarea bacteriană, conducând astfel la apariția otitei medii acute infecțioase.
Teoriile moderne consideră evenimentul primar ca fiind inflamația mucoasei urechii medii, cauzată de o reacție la bacteriile deja prezente la acest nivel.

Factorii favorizanți pentru apariția otitei medii seroase includ: prezența vegetațiilor adenoide, alăptatul la biberon, mâncatul în pozitie culcată, alergii, nivel socio-economic scăzut, fumatul pasiv, vârsta pacientului (mai frecventă la copii). La adulți, o atenție deosebită trebuie acordată otitei medii seroase unilaterale, care poate indica prezența unei tumori la nivelul nazofaringelui."

Simptomele otitei seroase

În general, nu sunt evidente la copii (mai ales la cei mici), însă la adulți poate apărea senzația de auz înfundat sau senzație de plenitudine sau lichid în urechi (la copii puteți observa că sonorul televizorului este mai tare din cauza afectării auzului) și chiar vertij. Durerea este de obicei absentă, iar când este prezentă este de obicei asociată cu un episod acut când otita poate reveni. Principala problemă este faptul că scade auzul, ceea ce deranjează adulții, însă copiii nu realizează de obicei și singura modalitate de a observa este o responsivitate scăzută, irascibilitate, nervozitate, acestea fiind greșit asociate unor probleme de comportament. Este important din acest motiv să se intervină cu tratamentul corect deoarece în timp poate apărea afectarea dezvoltării vorbirii și a funcțiilor cognitive.

Categoria cel mai des afectată de otită seroasa este, după cum am menționat, reprezentată de copii. În plus, un risc crescut prezintă și: cei cu deviații de sept sau alte modificări ale structurii nazale, cei cu teren alergic sau atopic, cei cu malformații congenitale velopalatine, cei care întreprind deseori scufundări sau călătorii cu avionul, cei cu imunitate scăzută, cu tumori sau fumătorii pasivi.

Citește și: Semne clare că ai o infecție la nivelul urechilor

Diagnosticul otitei seroase

În primul rand, medicul va adresa întrebări cu privire la istoricul medical, cum sunt infecții respiratorii sau alte episoade de otită. Medicul specialist ORL va încerca să identifice la examenul fizic următoarele: bule de aer pe suprafață timpanului, aspect modificat al timpanului (îngroșat și care nu mai este semitransparent) când se utilizează o sursa de lumina, timpan care pare să nu se miște când sunt suflate în el mici jeturi de aer, lichid în spatele timpanului.

Un test denumit timpanometrie constituie cel mai potrivit instrument pentru diagnosticul otitei seroase (slaba mobilitate a timpanului din cauza impedanței cauzată de urechea medie), iar rezultatele sale pot ajuta în determinarea nivelului și vâscozității lichidului (în unele cazuri oferă rezultate fals-pozitive sau fals-negative). Otoscopul acustic sau reflectometrul este un dispozitiv portabil care detectează cu acuratețe prezența de lichid în urechea mediană. Se poate apela de asemenea la audiometrie, audiogramă sau alte teste pentru evaluarea auzului pentru a stabili tratamentul adecvat (în majoritatea cazurilor audiograma indică o scădere a auzului cu 28 db care poate fi inobservabilă în cazurile ușoare, depinzând de cantitatea de lichid și de localizarea sa; la copii se constată o scăderea auzului cu până la 60-80 db).

Durata unei otite seroase

În cazul în care boala este severă, poate să dureze până la 3 luni. Dacă fluidul persistă în ureche mai mult de atât, vor apărea consecințe precum:
• Probleme de comportament la copii
• Scăderea performanțelor școlare
• Diminuarea/pierderea auzului
• Tulburări de echilibru
• Apariția unor afecțiuni, precum miringloscleroza sau timpanoscleroza (ambele presupun depuneri de calciu în zona membranei timpanului. În cazuri severe, medicul poate recomanda intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea depunerilor)

Otita seroasă-Tratament

În cazul în care nu sunt semne de infecție bacteriană, nu este necesara de obicei administrarea de antibiotic, ci mai degrabă o monitorizare pe o durată de 2-3 luni (excepția o reprezintă copiii care suferă infecții repetate ale urechii și primesc antibiotic pentru a preveni noi infecții). Anumite modificări în stilul de viață pot ajuta în eliminarea lichidului aflat în ureche: evitarea fumului de țigară, încurajarea alăptării, tratarea alergiilor și evitarea alergenilor. Medicația folosită de obicei constă în antihistaminice, dar și  în picături nazale de tip decongestionant sau corticosteroizi (topici de obicei, deși nu pot ajunge în ureche și otita seroasă nu este o manifestare alergică; la peste jumătate dintre cazurile de copii durerea de ureche se vindecă de la sine în 3 zile).

Dacă este prezenta durerea, se recomandă analgezicele uzuale cum sunt ibuprofen sau paracetamol. În cele mai multe situații lichidul va dispărea de la sine, însă când nu se întâmplă acest lucru după 2-3 luni, se impune pe lângă testarea auzului și o doză de antibiotic: amoxicilină, azitromicină sau alte derivate de penicilină plus inhibitor de beta-lactamază (inhibitorii de beta-lactamază au acțiune antibacteriană redusă, în scopul de a acționa asupra enzimelor unor bacterii. la copii pot apărea efecte adeverse cum sunt vărsături, diaree sau iritație a pielii). Este importantă administrarea adecvată a tratamentului deoarece se poate preveni perforarea timpanului, una din cel mai des întâlnite complicații.

Dacă în urma audiogramei auzul este afectat sever, cea mai des recomandată metodă de tratament este timpanotomia (când lichidul nu dispare în decurs de 4-6 luni), care constă în perforarea chirurgicală a timpanului și drenarea lichidului cu ajutorul unor tuburi. Aceasta intervenție reduce riscul de recidivă în 6 luni după introducerea tuburilor, dar nu are efect asupra afectării auzului. Este recomandată celor care prezintă mai mult de 3 episoade de otită medie acuta cu efuziune în 6 luni sau 4 într-un an . O complicație des întâlnită este otoreea, scurgerea din ureche, însă nu se recomandă tratamentul cu antibiotic de administrare orală (cresc riscul de infecție oportunistică), ci mai degrabă sub formă de picături. Rețineți că recurenta lichidului în ureche este des întâlnită după aceasta procedura deoarece glandele mucolitice rămân în continuare active.

Există o varietate mare de aeratoare (tuburi de drenaj) în diferite forme și materiale, însă chirurgii prefera un anumit tip în general (în funcție de obișnuință). Se apelează la anestezie generală de obicei, deși intervenția este foarte scurtă (în cazul adulților sau copiilor mai mari se poate apela la anestezie locală). Acestea sunt bine tolerate de obicei și, dacă sunt inserate corect, vor rămâne în același loc timp de 6 luni, când sunt eliminate în mod spontan de mucoasă când se vindecă (odată amplasate sistemul mucociliar va elimina lichidul). Un anumit procent necesita reinserția, ceea ce poate fi frustrant. Cât timp tuburile sunt plasate în ureche, nu se recomandă înotul sau imersia în apă. Uneori sunt îndepărtați polipii (adenectomie) pentru a restabili funcționarea corectă a trompei lui Eustachio.

Domnul doctor Răzvan Hotaranu, supraspecializare în chirurgie endoscopică O.R.L. http://rhmed.ro:  

"Constă în combaterea tuturor factorilor patogenici principali, precum și a celor favorizanți. Scopul tratamentului este acela de a evacua epanșamentul (acumularea de lichid) seros sau mucos al urechii medii, cu restabilirea functionalității trompei lui Eustachio, normalizarea aspectului otomicroscopic al membranei timpanice și a funcției auditive (restabilirea auzului la parametri normali).
Astfel, se administrează tratament antiinflamator, antialergic, vasoconstrictor nazal, aerosolo-terapie, mucolitic, asociate cu manevre de kineziterapie pasivă tubară prin deglutiții repetate (administrare de gumă de mestecat sau bomboane), manevra Valsalva (expirație forțată cu nasul obturat prin pensare digitală a aripilor nazale și gura închisă) și manevra Toynbee (nasul blocat prin pensare digitală asociat cu deglutiție).

Dacă în urma acestui tratament, administrat cateva săptămâni, evoluția este nefavorabilî sau dacă aspectul urechii medii la prezentarea inițială la medic arată modificari avansate, se efectueaza tratamente chirurgicale constând in miringotomii (realizarea unei incizii la nivelul membranei timpanice) cu sau fără inserție de aerator transtimpanic, adenoidectomii (cura chirurgicală a „polipilor") etc. Studiile efectuate în colectivitățile de copii au demonstrat că adenoidectomia reduce semnificativ repetarea otitelor seroase și seromucoase."

Domnul doctor Arthur Weisman - Medic primar ORL la Institutul ORL Hociotă și Centrul Medical Academica, Asistent universitar UMF Carol Davila, Doctor în Medicină www.weismanmedical.net:  

"Tratamentul acestei boli depinde de mai mulți factori și este individualizat. Deoarece lichidul prezent în urechea medie dispare de cele mai multe ori în 4-6 săptămâni, tratamentul agresiv nu este indicat. Deoarece acest lichid nu este infectat, nu sunt indicate antibioticele. Ele sunt recomandate  doar dacă există și o infecție de tract respirator superior. Studiile au arătat că antihistaminicele și decongestivele au un efect benefic minor asupra otitei medii seroase. Dacă otita medie seroasă se cronicizează (durează mai mult de 3 luni), se practica o intervenție chirurgicala numita miringotomie, prin care se aspiră lichidul din urechea medie. În cazul în care lichidul din urechea medie se reface, putem practica miringostomia (aplicarea unui tub aerator transtimpanal), prin care are loc egalizarea presiunii intre urechea medie și urechea externa. Acest tub se elimina spontan din ureche, după câteva luni. La copii, cauza apariției otitelor este în general prezenta vegetațiilor adenoide, motiv pentru care acestea vor fi îndepărtate, operația purtând numele de adenoidectomie."

Posibile complicații ale otitei seroase

Domnul doctor Răzvan Hotaranu, supraspecializare în chirurgie endoscopică O.R.L. http://rhmed.ro:

"Rar, otita catarală acută se transformă într-o otita medie supurată. În unele forme de otita medie, exudatul se organizează, apar bride cicatriciale și aderente, instalându-se astfel timpanoscleroza."

Domnul doctor Arthur Weisman - Medic primar ORL la Institutul ORL Hociotă și Centrul Medical Academica, Asistent universitar UMF Carol Davila, Doctor în Medicină www.weismanmedical.net:

"Otita medie seroasă, ca atare, nu este asociată cu o scădere definitivă a auzului, chiar și atunci când persistența lichidului în urechea medie  este îndelungată.
Totuși, în cazul în care otita medie seroasă se asociază cu infecția, pot apărea: otite medii acute, leziuni anatomice ale membranei timpanice, ce pot rămâne definitive, leziuni ale urechii ce pot determina o scădere permanenta a nivelului de auz.
Dacă scăderea de auz ce poate urma otitei medii seroase (la care tratamentul nu a fost corect aplicat) apare la copii, o complicație importantă poate fi o întârziere în dobândirea achizițiilor de limbaj.”

Prevenția otitei seroase

Nu este indicată utilizarea antibioticelor pe termen lung, în schimb sunt recomandate vaccinurile, cum este cel pneumococic conjugat, care, administrat în copilărie, reduce riscul de a dezvolta otită medie acută cu 6-7%. Nu vă expuneți la fum de țigară și evitați alergenii și alăptați (când este posibil) cât mai mult timp (alăptatul în primele 12 luni este asociat cu o reducere în numărul și durata episoadelor de otită ,spre deosebire de utilizarea suzetei, care le sporește). În cazul copiilor, este extrem de important să-i învățați să sufle corect nasul (câte o nară pe rând), iar în cazul bebelușilor trebuie să le curățați corect nasul.

În ceea ce privește curățarea urechilor este greșit că după fiecare baie să insistam asupra curățării urechilor pentru a elimina ceara. Câteva lucruri trebuie menționate:
- foarte rar copii mici (sub un an) au o secreție excesivă de ceară, care să determine formarea unui dop;

- urechea ( conductul auditiv extern), trebuie să fie liberă, aerisită (fără vată în urechi);

- folosirea bețișoarele de urechi la copii (obligatoriu cele cu opritor, pentru a diminua riscul unor leziuni accidentale ale pielii sau ale timpanului) trebuie să fie ocazională. Rolul lor  este de a absorbi apa din urechi după baie, nu de a curăța ceara. Bețișoarele de urechi trebuie însă folosite pentru igiena urechii exterioare. Pentru curățarea urechii interne poate fi folosit un spray auricular, precum Doculyse , care ajută la dizolvarea și eliminarea dopului de ceară din canalul extern auditiv, fară a leza urechea.

- ce trebuie să ne preocupe este ca urechea să nu rămână umedă după baie, nu să nu aibă ceară.

Rețineți că printre posibilele complicații ale otitei seroase se includ perforația timpanului când apare otita purulentă (puroiul curge în canalul auditiv), infecția segmentului mastoidian din spatele urechii și în cazuri rare meningită bacteriană. Cea mai gravă complicație este  pierderea auzului, la nivel global 141 milioane de persoane prezintă aceasta problemă în urma otitelor medii. Perioadele de scădere a auzuluiau impact negativ asupra dezvoltării copiilor, cauzând probleme educaționale, tulburări de atenție și de adaptare socială. În cazul adulților pot fi observate afecțiuni de tipul depresiei/anxietății.

Mulțumim domnilor doctor Razvan Hotaranu și Arthur Weisman pentru ajutorul acordat în realizarea articolului.

Citește și: Semnele otitei la copii

Surse:

http://en.wikipedia.org; www.nlm.nih.gov; http://emedicine.medscape.com; www.iorl.com.ar