Efectele anemiei asupra comportamentului copilului: ce trebuie să știe părinții

Anemia la copii- cauze

Motivele pentru care se poate dezvolta o anemie sunt:

• Incapacitatea organismului de a produce suficiente globule roșii
• Pierderea globulelor roșii
• Distrugerea globulelor roșii

Totodată, nu trebuie omis nici următorul fapt: scăderea numărului de globule roșii sau diminuarea hemoglobinei (proteina din globulele roșii ce asigură transportarea oxigenului în corp) pot fi și ele sunt influențate de anumiți factori. Cei mai cunoscuți dintre aceștia sunt:

• Anumite defecte genetice
• Prezența unor boli
• Administrarea unor medicamente
• Prezența unor infecții în organism
• Lipsa unor nutrienți din cauza unei diete dezechilibrate

Tipuri de anemie

Copilul poate fi afectat de oricare dintre următoarele forme ale anemiei:

• Anemia generată de un deficit de fier- Apare întrucât, în lipsa fierului, organismul nu poate produce suficientă hemoglobină pentru asigurarea transportului oxigenului. Printre cauzele responsabile de apariția ei se regăsesc: pierderile de sânge, dieta dezechilibrată, anumite afecțiuni ce interferează cu absorbția fierului
• Talasemia- Reprezintă o afecțiune moștenită, ce presupune ca organismul să aibă mai puțină hemoglobină decât ar fi normal. Ea este determinată de mutații în ADN-ul celulelor responsabile de producerea hemoglobinei
• Anemia generată de un deficit al anumitor nutrienți- Survine când organismului îi lipsesc suficiente globule roșii sănătoase în condițiile în care în organism există niveluri mai reduse decât ar fi normal din nutrienți precum vitamina B9, vitamina B12 sau vitamina C. Cea mai frecventă formă de anemie provocată de un deficit de nutrienți este cea generată de un deficit al vitaminei B12
• Siclemia- Este determinată de o mutație a genelor din celulele apte să producă hemoglobină. În mod normal, globulele roșii sunt flexibile și circulă cu ușurință în sânge. În caz de siclemie, ele își pierd forma normală și dobândesc aspect ca de seceră sau de semilună, fiind mai rigide, astfel că au tendința de a rămâne blocate în vasele mici de sânge, ceea ce va încetini sau chiar va bloca fluxul de sânge și oxigenul să ajungă prin tot corpul
• Anemia aplastică- Nu este des întâlnită și apare dacă organismul încetează să mai producă suficiente globule roșii, cea mai comună cauză a ei fiind faptul că sistemul imunitar va declanșa un „atac” asupra celulelor stem din măduva osoasă. O asemenea formă de anemie predispune la infecții, sângerări necontrolate și la stări de oboseală accentuată

Anemia la copil- simptome

Indiferent de tipul de anemie pe care îl are un copil, se poate vorbi despre manifestări comune ale acestei afecțiuni, ce se întâlnesc adesea. Printre acestea se regăsesc:

• Stările de oboseală
• Stările de slăbiciune, lipsa de energie
• Întârzierile de creștere, de dezvoltare
• Paloarea
• Amețelile
• Durerile de cap
• Diminuarea apetitului
• Pierdere în greutate
• Scurtarea respirației
• Bătăi neregulate ale inimii
• Infecții frecvente și care se vindecă mai greu ca de obicei
• Apariția stărilor de confuzie
• Tulburări de memorie,  dificultăți de concentrare 

În același timp, anemiile, cu precădere cele generate de un deficit de nutrienți, au efecte vizibile asupra comportamentului copilului, încă de la o vârstă fragedă.

Efectele anemiei asupra comportamentului copiilor- ce spun specialiștii

Cercetările efectuate de-a lungul timpului au ajuns la concluzia că anemiile cele mai frecvente în rândul copiilor, cele provocate de un deficit de nutrienți, au impact asupra emoțiilor și comportamentelor acestora. Fie că este vorba despre anemiile generate de un deficit de fier, fie că este vorba despre un deficit al fierului și al vitaminei B12, aceste afecțiuni influențează starea psihică și comportamentul încă din primul an de viață.

Un studiu realizat în urmă cu mai bine de un deceniu a analizat relația dintre deficitul de fier la copii (cu sau fără prezența unei anemii) și comportamentele socio-emoționale ale acestora. În acest scop, s-a apelat la bebeluși de 9-10 luni și la mamele acestora. Bebelușilor li s-au efectuat analize pentru a se vedea care dintre ei aveau deficit de fier. Cei care au fost diagnosticați cu deficitul de fier, atât cei cu anemie, cât și cei ce nu aveau anemie, au primit, timp de 3 luni, suplimente alimentare cu acest mineral. Mamele bebelușilor (atât ale celor cu deficit de fier, cât și ale celor fără acest deficit) au fost solicitate să completeze un chestionar, legat de comportamentele copiilor, constituit pe baza următorilor indicatori: capacitatea de orientare/de angajare, capacitatea de reglare a emoțiilor. 

Când bebelușii au ajuns la vârsta de 12 luni, mamele au fost rugate să accepte să fie înregistrate în timp ce desfășurau cu copiii diferite activități: joc liber (bebelușii erau lăsați să se joace 10 minute cu diferite jucării) și un joc „impus” (mamele încercau să-i antreneze pe copii la joacă prin diverse demersuri, cum ar fi, de exemplu, îi dădeau unei păpuși un biberon). 

După ce s-a realizat analiza tuturor datelor avute la dispoziție, oamenii de știință au adus în prim-plan următoarele aspecte:

• Întotdeauna deficitul de fier a fost asociat cu: timiditate, diminuarea capacității de orientare, un nivel scăzut de angajare în joc și o capacitate redusă de autoliniștire
• Bebelușii cu deficit de fier erau mai puțin dispuși să se angajeze în interacțiuni sociale 
• Bebelușii ce prezentau deficit de fier erau mai puțin activi decât cei ce nu aveau deficit 
• Fieul în cantități insuficiente conduce la alterări ale comportamentului- Acestea, alături de disfuncționalitățile din planul cognitiv și cel ce ține de abilitățile motorii, pot compromite dezvoltarea optimă a copiilor (fierul este implicat în procesele de mielinizare de la nivelul neuronilor, în metabolismul neuronal și în sinteza neurotransmițătorilor)

Alt studiu a urmărit efectele provocate de un deficit important de fier și de vitamina B12 (anemie) asupra comportamentului copiilor ce merg la grădiniță sau la școală. În acest scop, în studiu au fost implicați peste 3000 de copii (băieți) din capitala Columbiei (Bogotá), cu vârsta cuprinsă între 5 și 12 ani. Specialiștii au dorit să vadă cum deficitul nutrienților menționați influețează apariția stărilor de anxietate, depresia, tendința spre comportamente violente și spre nesupunerea la reguli. Acestora li s-au luat probe de sânge pentru a se vedea care era nivelul deficitelor nutriționale, iar 1/3 dintre participanții la studiu au fost reanalizați după 6 ani. Coordonatorul studiului a prezentat următoarele concluzii:

• Deficitul de fier era asociat cu o creștere de 12% a incidenței cazurilor de anxietate și depresie în rândul copiilor
• Cei care suferea de anemie provocată de un deficit de fier și niveluri reduse ale vitaminei B12 au avut scoruri mai înalte în privința tendinței de a adopta comportamente violente

În urma acestui studiu, oamenii de știință au avertizat asupra asigurării necesarului de nutrienți încă din primii ani ai copilăriei întrucât aceștia sunt vitali pentru dezvoltarea anumitor părți ale creierului (precum cortexul prefrontal, hipocampul, amigdala și celulele gliale- care au rol în susținerea sistemului nervos) responsabile și de reglarea comportamentelor.

Diagnosticarea anemiei

Oricare dintre simptomele menționate mai sus constituie un semnal de alarmă și trebuie să te conducă la un medic pediatru. Mai întâi, acesta va sta de vorbă cu tine (de exemplu, îți poate pune întrebări legate de „istoricul” anemiilor din familie pentru a exclude sau nu vreo anemie moștenită a copilului) și îți va examina copilul (se va vedea, de pildă, cât este de palidă pielea, dacă splina este mărită sau nu etc.). După aceea va recomanda analize care să confirme sau să infirme un diagnostic de anemie. Cele mai cunoscute dintre acestea sunt:

• Hemoleucograma completă- Cu ajutorul acesteia, se pot observa: numărul leucocitelor și a trombocitelor, numărul globulelor roșii, procentul și care este media volumului lor, care este cantitatea de hemoglobină din organism (media volumului ei și concentrația)
• Sideremia- Măsoară cantitatea de fier din sânge și poate detecta mai multe forme ale anemiei (cum ar fi anemia feriprivă sau talasemia)
• Feritina serică- Această analiză este necesară pentru a se măsura nivelul feritinei (feritina este proteina care stochează fierul) stocate de organism
• Măsurarea nivelului de vitamina B12 - Este binevenită pentru a se confirma sau infirma prezența unei anemii apărute ca urmare a deficitului acestei vitamine
• Folatul seric- Și această analiză este utilă pentru a se confirma dacă nu cumva copilul suferă de o anemie generată și de un deficit al acidului folic și presupune recoltarea de sânge venos

Tratarea anemiei la copii

În funcție de rezultatele obținute datorită oricăreia dintre analizele prezentate anterior, dar și a altor investigații, se va decide care este tratamentul adecvat copilului. Printre posibilele recomandări pentru tratarea unei anemii:

• Ajustări importante în dietă
• Administrarea de suplimente alimentare
• Administrarea de medicamente
• Stoparea unor tratamente ce pot fi responsabile de apariția/de agravarea unei anemii
• O intervenție chirurgicală de îndepărtare a splinei
• Transfuzii de sânge

Cum poate fi prevenită anemia copiilor

În vederea diminuării, pe cât posibil, a riscului ca micuțul tău să dezvolte o anumită formă de anemie, cu efecte atât asupra stării sale de sănătate, cât și a comportamentului și a manifestărilor emoționale, este indicat să ții cont și de sfaturile de mai jos:

Asigură-te că beneficiază de suficient fier încă din primul an de viață

Medicii pediatri vin cu următorul avertisment: deși bebelușii dispun de suficiente rezerve de fier în organism până la aproximativ 4 luni, după aceea poate fi necesar să aibă nevoie de administrarea unui supliment, în condițiile în care laptele matern nu conține suficient fier. Spre exemplu, Asociația Americană de Pediatrie recomandă, în fiecare zi, începând cu vârsta de 4 luni, a unui supliment, după următoarea formulă: câte 1 mg pentru fiecare kilogram regăsit în greutatea bebelușului.

De asemenea, din acest punct de vedere, experții insistă asupra găsirii acelor formule de lapte praf care să fie fortificate și cu fier. În situația în care un copil este hrănit doar cu acest tip de lapte, nu mai este necesară administrarea unui supliment cu fier.

Evită oferirea de lapte de vacă până când copilul nu ajunge la vârsta de 1 an

Un studiu brazilian a arătat că un consum de lapte de vacă la bebelușii sub vârsta de 1 an este asociat cu apariția unui deficit de fier, în condițiile în care acest tip de lapte este sărac în conținutul de fier. Mai mult decât atât, coordonatorii studiului au arătat că laptele de vacă influențează concentrația de hemoglobină prin următorul mecanism: calciul și proteinele pot inhiba producerea hemoglobinei. Nu în ultimul rând, consumul unor cantități ridicate de lapte de vacă, la copiii sub vârsta de 1 an, este asociat cu riscul de apariție a sângerărilor intestinale (care pot genera o anemie).

Avertismentul venit din partea specialiștilor ce au realizat studiului este acesta: cu cât laptele de vacă va fi introdus mai devreme în dieta copilului și cu cât va fi oferit pe o perioadă îndelungată, cu atât riscul spre un deficit serios de fier și spre anemie este mai mare. 

O dietă echilibrată

Pe cât posibil, străduiește-te să-i pui la dispoziție copilului alimente care să conțină nutrienții în lipsa cărora poate surveni o anemie bazată pe deficite nutriționale. Mai exact, pe măsură ce alimentația sa se va diversifica, un copil ar trebui să consume în mod constant:

• Alimente ce sunt sursă de fier- Printre acestea se numără atât alimente de origine animală, cât și de origine vegetală: carne, ficat, pește, spanac, diverse boabe (linte, fasole boabe etc.), stafide, cereale fortificate, semințe de dovleac etc.
• Alimente în care se regăsește vitamina B9- Unele dintre cele mai cunoscute surse de vitamina B9 sunt: spanacul, broccoli, mazărea, sparanghelul, cerealele fortificate, nucile etc.
• Alimente sursă de vitamina B12- Cele care sunt foarte bogate în această vitamină sunt: carnea, ouăle, produsele lactate, cerealele fortificate
• Alimentele ce oferă vitamina C (această vitamină sprijină absorbția fierului)- Fructele și legumele sunt o sursă excelentă (citricele, kiwi, fructele de pădure, căpșunele, ardeiul gras, broccoli, roșiile etc.)

Administrarea de suplimente alimentare

Înainte de a lua în calcul acest demers, stai neapărat de vorbă cu medicul pediatru. Numai acesta, în urma unui consult și a unor investigații, va decide dacă este sau nu necesar ca micuțul tău primească anumite suplimente alimentare sau nu. Dacă deja există un diagnostic de anemie, se va hotărî dacă este mai bine să se administreze un singur supliment alimentar sau sunt necesare mai multe. 

Spre exemplu, în situația în care s-a constatat că anemia este provocată de un deficit al vitaminelor B9 sau B12, se poate opta pentru un supliment care să conțină doar vitamina B12 sau pentru unul care să cuprindă mai multe vitamine din grupul vitaminelor B. 

În privința administrării suplimentelor alimentare pe bază de fier, ai în vedere și următoarele aspecte:

• În unele cazuri, suplimentele cu fier duc la manifestări nedorite (precum diaree, constipație sau greață)- Dacă se va ajunge într-o astfel de situație, medicul va ajusta doza primită de copil sau va înlocui suplimentul respectiv
• Este preferabil ca suplimentele cu fier să fie luate înainte de masă (dacă un copil are oricare dintre manifestările de mai sus, se poate recomanda administrarea lor după masă)
• Niciodată nu îi vei oferi copilului suplimentul cu fier alături de băuturi răcoritoare ce conțin cafeină sau de produse lactate întrucât nu se va mai realiza o absorbție bună a fierului 
• Pe cât posibil, suplimentul va fi asociat cu o sursă de vitamina C pentru îmbunătățirea absorbției în organism
• Suplimentul va fi administrat doar pentru perioada indicată de medicul pediatru

Un supliment alimentar binevenit pentru a micșorarea riscului de anemie feriprivă la copii este și Vitoral Ferrum  Kids granule orodispersabile (disponibil pe vitoral.ro). Utilizarea sa va aduce beneficii numeroase întrucât:

• Nu conține doar fier, ci și vitamina C și cupru (implicat în procesul de formare a globulelor roșii)
• Fierul conținut este microcapsulat într-o formulare gastrorezistentă, astfel încât componentele sale se vor elibera doar la nivelul intestinului subțire asigurându-se o absorbție optimă și o compatibilitate gastrică excelentă
• Tot datorită microcapsulării într-o formulare gastrorezistentă copilul se va bucura de un gust agreabil al suplimentului (de vanilie)
• Fierul sub formă de sare bivalentă și asocierea sa alături de cupru conferă o biodisponibilitate crescută
• Formularea a fost dezvoltată special pentru a stimula salivația și pentru a face posibilă administrarea granulelor fără apă

Pentru a obține rezultatele dorite, va fi suficient ca un copil de la 4 ani în sus să primească, la recomandarea medicului, un singur plic de Vitoral Ferrum Kids granule orodispersabile pe zi.

Surse: academic.oup.com, cdc.gov, healthline.com, jpeds.com, mayoclinic.org, news.umich.edu, parenting.firstcry.com, medlife.com, scielo.br, urmc.rochester.edu

Sursă poză principală: istockphoto.com