Timiditatea la copii: cauze si forme de tratare

Cand timiditatea ajuta un copil

Timiditatea este o trasatura de personalitate, nu un defect. Poti realiza ca adult, daca te uiti in jurul tau ca poti fi inconjurat de oameni timizi, dar pe care ii admiri poate mai mult decat pe cei mai curajosi. Aceste persoane timide tind sa fie cei mai buni ascultatori, atenti si care pot exprima mult mai mult fara sa scoata nicio vorba.

Nu trebuie sa iti fie frica sa admiti in fata celorlati ca micutul sau micuta ta este timida, ba chiar poti sa o faci de fata cu el/ea. Nu este nimic gresit in a fi un copil timid. Multi oameni inteleg timiditatea ca pe o problema grava deoarece asociaza aceasta frumoasa trasatura cu lipsa stimei de sine a persoanei timide. Multi copii, insa, sunt etichetati ca fiind timizi gresit doar pentru ca sunt mai linistiti si nu sunt exuberanti. Acesti copii au o pace interioara care straluceste pe dinafara fara a se agita. Daca un copil mai energic si mai indraznet ar sta linistit nu inseamna ca dobandeste aceasta stralucire.

Observa comportamentul copilului in colectivitate. Tu, ca parinte, ai emotii pentru copilul tau atunci cand acesta se va afla in fata unei multimi si crezi ca nu va face fata? Pentru a-ti da seama daca timiditatea copilului tau este buna fii atent/a la el si observa daca ii priveste pe ceilalti in ochi, daca este politicos si daca este linistit. Daca nu eschiveaza oamenii cu privirea si nu incepe sa tremure sau sa planga, atunci poti sta linistit/a caci comportamentul copilului tau este normal si oamenii se simt bine in prezenta lui.

Copii timizi sunt profunzi. Formele timiditatii la copii sunt de mai multe feluri. Acestea depind de reactiile si personalitatea fiecaruia. Unii sunt profunzi in gandire si totodata prudenti. Inainte de a conversa cu o persoana, acesti copii intai o studiaza si vor sa se asigure ca nu vor fi respinsi. Acesti copii sunt pasnici si calzi si daca vor fi ajutati sa-si valorifice aceasta calitate vor deveni niste adulti respectabili cu siguranta. Nu acest lucru va doriti pentru copilasul vostru, dragi mamici si tatici?

Cand timiditatea este un handicap

 

Este furios in prezenta persoanelor straine. La unii copii, timiditatea este manifestarea unor probleme interne, nu aceea pace interioara de vorbeam mai sus. Acest copil este mai mult decat timid, el se retrage. El evita contactul ochi-in-ochi cu ceilalti copii si are o multime de probleme comportamentale. Oamenii si copii de varsta lui nu se simt confortabil in prezenta lui deoarece ii este mereu teama si este de cel mai multe ori furios. Nu este linistit si nici nu da semne ca ar avea incredere in propria persoana.

Se ascunde in spatele mamei. Unii copii se ascund in spatele etichetei de a fi timid astfel incat nu trebuie sa accepte ca persoana sau copilul nou nu este pe placul lui. Este mai sigur sa nu arate nimic si sa se inchida in "cochilie".

Eticheta de "timid" devine o scuza pentru parinti ca nu si-a dezvoltat abilitatile sociale si bineinteles, un motiv pentru care nu le exercita. Pentru acesti copii, timiditatea este un handicap si acestia chiar au o parere proasta de sine. Pentru a vindeca timiditatea, trebuie sa ii construiesti stima de sine. Acest copil are nevoie de parinti pentru a-i da incredere in propria persoana.

Comportament al copiilor gresit inteles

Schimbarea brusca de personalitate. Ce ziceti de un copil energic si foarte sociabil cu oricine pana la varsta de 3 ani, apoi dintr-odata devine ca o scoica? Mamele de multe ori isi fac griji pentru cauzele care au putut duce la o astfel de inversare de personalitate. Insa raspunsul este, de obicei "nimic". Pana la 2 ani copiii sunt spontani, ei actioneaza inainte sa gandeasca, pentru ca sunt foarte mici, mai ales in relatiile sociale. Intre 2 si 4 ani, copiii trec printr-o faza de anxietate fata de straini si de colectivitati mari.

Cum sa-ti ajuti copilul sa-si valorifice timiditatea

Parintii se intreaba deseori ce sa faca ca sa-si scape copilul de timiditate: "Este doar o faza de intalnire? Copilul ar trebui sa fie incurajat sa iasa in fata mai mult? Exista o problema mai serioasa care sta la baza timiditatii copilului meu?".

Iata ce poti face pentru a-ti ajuta fiica sau fiul:
- Imbratiseaza-ti copilul mai des, are nevoie sa stie ca este in siguranta pe lumea acesta atat de mare pentru el;

- Ofera-i exemple de momente cand tu ai actionat ca un copil timid sau chiar ca si adult. Parintii sunt cel mai bun model in fata copiilor lor.

- Adreseaza-i-te folosind cuvantul "linistit". Nu il eticheta niciodata ca timid, devreme ce acest termen are o conotatie negativa in societatea noastra.

- Nu il grabi in situatii noi. Este normal pentru oamenii timizi sa cantareasca activitati nefamiliare inainte sa se implice.

- Da-i copilului nenumarate ocazii sa se amestece cu prieteni de virsta lui. Invitati prieteni frecvent acasa sau in parc.

- Nu te arunca sa-l salvezi daca il vezi ca ezita sau ca ii e frica de ceva. Ofera-i tot suportul, insa lasa-l sa incerce sa se descurce singur.

Timiditatea este un caracter mostenit. Atata vreme ce copilul se obisnuieste dupa 10 sau 15 minute de stat deoparte , timiditatea este normala. In cazul in care ti se pare ceva dubios poti oricand sa apelezi la un specialist.