Lista de cumpărături pentru părinți: sfaturi de la pediatru

Doctor Cristina Popescu, medic pediatru, răspunde întrebărilor părinților despre ce trebuie să cumpere părinții pentru copii și ce obiecte sunt mai puțin necesare.

• Ce ar trebui să conțină bagajul de maternitate și ce produse sunt absolut necesare pentru gravidă și bebeluș? Care produse sunt mai puțin importante?

Ar fi util ca maternitățile din România să se alinieze la cele din străinătate astfel încât bagajul pentru mamă să fie cât mai redus. Ele beneficiază acolo de multe lucruri pe care la noi în țară trebuie să și le aducă. Contează foarte mult dacă mama naște la stat sau la o maternitate privată. De obicei cele private asigură tot ce este necesar atât pentru mămică, cât și pentru copil, pentru un pachet de naștere destul de costisitor pentru care unii părinți strâng bani chiar ani de zile. Ce ar trebui să conțină bagajul pentru mamă? În primul rând haine confortabile, apoi produse de igienă, cosmetice, chiar și mâncare. Dacă mama urmează un tratament cronic trebuie să anunțe atât medicul ginecolog, cât și pe cel neonatolog pentru a afla dacă poate fi menținută sau schimbată. Este util să își ia haine confortabile, dar și pentru alăptare, cum ar fi cămăși, maieuri, sutiene de alăptare. Este important să își ia absorbante post partum. Unele mămici când alăptează au nevoie de protectoare de silicon pentru mamelon, cu mențiunea că sunt pe măsuri; dacă nu sunt măsura potrivită îi pot face mai mult rău. Pentru nou-născut ar fi util să ia haine suficiente, body-uri, pantalonași, mănuși de protecție din bumbac ca să nu se zgârie pe față, scutece cât mai multe (5-7 pe zi), șervețele umede cât mai simple, fără parfumuri (ca să nu provoace iritație de scutec) și de asemenea o cremă pentru iritația de scutec, șampon pentru bebeluși, o păturică. Să nu uităm că în perioada de pandemie tatăl nu are acces în maternitate, așa că ar fi bine ca mama să-și ia bagajul cât mai complet, inclusiv cu hainele cu care vrea să îl scoată pe bebeluș din maternitate.

• Când vine vorba despre mici economii, la ce produse ar putea renunța părinții? Este obligatoriu un landou?

Landoul are destul de multe minusuri, așa că recomand scoica auto. În legislația românească este obligatoriu ca părinții să transporte un bebeluș, în primul an de zile în scoica auto și apoi recomand să investească într-un scaun auto, de preferat rear-facing, pentru că este important pentru protecția copilului.

• În România există practica de a transmite de la alți copii sau de a păstra de la copiii mai mari hăinuțe. Este bună această practică?

Dacă părinții își doresc încă un copil este foarte bună, cu siguranță îi va scuti de bani. Și în primul an de viață mai ales copilul crește destul de repede și hainele respective se uzează mai puțin. atunci se pot folosi fără probleme la următorul copil și este foarte bine. Atâta timp cât se spală nu este nicio problemă.

• Cât de mulți bani ar trebui să investească părinții în haine pentru bebeluși? Câte body-uri ar trebui să aibă? La ce interval de timp se schimbă mărimile?

Să investească câți bani au, fiecare părinte decide de unde ia hăinuțele pentru bebeluș. Mai ales în primul an de viață copiii cresc foarte repede. Un nou-născut vine pe lume cu o lungime de aproximativ 50 cm, creștele în primele 3 luni cu aproximativ 4-5 cm pe lună, în luna a patra cam 2 cm și apoi 1 cm pe lună până la 1 an. În anii 2 și 3 crește aproximativ 10 cm pe an și apoi 4-5 cm pe an până la pubertate, când are din nou un salt statural și crește cam 10 cm pe an. Hăinuțele sunt pe mărimi și pe vârstă: 0-3 luni, 3-6 luni, 6-9 luni, 9-12 luni, apoi din 6 în 6 luni, 12-18 luni, 18-24 luni și apoi din an în an. Dacă cineva vrea să facă cadou hăinuțe unui copil trebuie să știe ori vârsta, ori înălțimea, lungimea sa. Aș zice că este bine să aibă 8-10 body-uri pe fiecare sezon, depinde și cât de frecvent poate mama să spele. Copiii mici, mai ales nou-născuții, regurgitează, până învață mama să schimbe pampersul pot să apară multe accidente și atunci este bine să aibă destul de multe de rezervă.

• Dar cum ar trebui să fie materialele din care sunt fabricate hainele copiilor? Sunt unele mai avantajoase?

Hăinuțele de bumbac sunt cele mai bune. Am văzut hăinuțe destul de scumpe, din diverse materiale, tul sau materiale care zgârie foarte mult pielea, nici măcar eu nu aș fi putut să port acele materiale, cu siguranță nu aș recomanda hăinuțele respective pentru un copilaș, ei au pielea foarte sensibilă.

• Și consumul de scutece reprezintă o problemă minim 2 ani. Sunt mai potrivite scutecele de unică folosință?

Recomand scutecele de unică folosință pentru că bebelușul este predispus să facă diverse alergii, pielea este sensibilă și atunci scutecele de unică folosință sunt mai bune.

• Când vine vorba despre produse cosmetice, scutece, formule de lapte praf, ar trebui să fie mai întâi testate?

Dacă copiii au un istoric bun cu ele, cred că este util să le păstreze pe aceleași. Nu este bine să cumpărăm toate produsele pe care scrie că sunt naturale sau bio. Este bine să cumpărăm produse special pentru bebeluși sau pentru copii care să nu conțină parabeni. Produsele de spălat să aibă pH neutru, să nu folosească produse care conțin alcool, să nu spele copiii cu săpun antibacterian. Dacă apare o erupție sau o leziune la nivelul pielii nu trebuie să administreze orice cremă au în casă pentru adulți, pentru că un copil nu este un adult în miniatură sau ce recomandă o prietenă, uneori chiar și farmacista. Copilul trebuie văzut întâi de medicul de familie, de pediatru, de un dermatolog care are experiență cu copiii și doar după ce va fi consultat să i se recomande un tratament.

• Când vine vorba despre produse de îngrijire a corpului, la ce ar trebui să se uite părinții când vine vorba de un preț corect? Să cumpere recipiente cu cantități mai mari din produsele respective?

Pot să cumpere cantități mai mari dacă sunt mai accesibile ca preț pentru că înseamnă și o frecvență mai mică de a merge la cumpărături. În general, au termen de expirare destul de mare și pot fi folosite mult timp după ce au fost deschise. Prețul corect depinde de experiența părintelui cu respectivul produs. De obicei părinții merg pe recomandarea pediatrului sau a dermatologului înainte de a alege un produs.

• Dacă bebelușul nu este alăptat, în ce produse ar trebui să investească un părinte pentru a-l hrăni și care sunt produsele inutile din punctul acesta de vedere?

Pentru prima parte a vieții bebelușul va trebui să primească o formulă de lapte. Cum alegem? În funcție de cea pe care o acceptă. Majoritatea formulelor din România sunt concepute conform recomandărilor asociațiilor de pediatrie, deci putem alege oricare dintre ele sau dacă copilul are o anumită problemă, conform recomandărilor neonatologului sau pediatrului sau medicului de familie. Sunt formule pentru prematuri, formule fără lactoză, pentru reflux, parțial sau total hidrolizate, mama va alege o formulă care să se potrivească cu copilul. Dacă copilul nu are nicio problemă de sănatate pot alege o formulă pe care doresc și, dacă este acceptată de copil, să o mențină conform vârstei. În ceea ce privește produsele nefolositoare, nu aș recomanda ceaiurile de colici pentru că aduc doar un volum de lichid pentru un copil care nu are nevoie decât de lapte. Atunci îi dă o senzație de sațietate, dar nu îi aduce substanțele nutritive necesare, mai ales dacă mamele exagerează. Am văzut copii subnutriți care primeau foarte mult ceai și puțin lapte. Laptele de vacă nu este recomandat până la 1 an.

• În fiecare casă există câte o trusă medicală de urgență. Ce ar trebui să conțină?

Cred că este important ca un părinte să aibă o trusă de urgență, mai ales că tuturor li s-a întâmplat ca cel mic să facă febră mare în timpul nopții și nimeni nu vrea să alerge la farmacie să cumpere un medicament pentru febră. Apoi un termometru care se folosește inițial intrarectal pentru copiii mici, apoi siropuri sau pastile când copilul crește mare antipiretice. Majoritatea copiilor au făcut cel puțin o alergie în viață, deci ar fi bine să aibă și un produs antihistaminic. De asemenea, un copil se lovește, are parte de multe traumatisme până crește mare, așa că este important ca un părinte să aibă gheață la congelator să poată pune într-o pungă și apoi într-un prosop în caz de traumatism. Să aibă comprese sterile, betadină, rivanol, spirt, ser fiziologic, plasturi. Sărurile de rehidratare sunt bune mai ales în primul an de viață, copiii se deshidratează destul de ușor. Dacă un copil a avut un istoric de șoc anafilactic să aibă mereu cu el Epi-Pen, este un fel de pix care administrează adrenalină intramuscular. Aș recomanda ca fiecare părinte să investească măcar o dată în viață dacă nu periodic în niște cursuri de prim ajutor, astfel încât să știe cum să-și ajute copilul în niște situații de urgență, cum ar fi stopul cardio-respirator, obstrucția de cale aeriană, arsura, lucruri care să poată să îl ajute.

• Când vine vorba despre produse pentru spălatul rufelor, cât sunt mici copii părinții folosesc detergenți speciali și le spală separat. Este bine să facă acest lucru și când cresc?

Depinde cât de mult detergent și balsam folosește mama pentru hainele ei sau pentru hainele adulților din casă. Dacă folosește foarte mult, ar fi util să le spele încă separat, altfel cred că se pot spăla împreună hainele copiilor cu ale adulților fără nicio problemă. După o anumită vârstă se poate să folosim balsam pentru a spăla hainele copiilor, cam după vârsta de 1 an. Depinde de copil, dacă are o piele atopică, dacă are diverse dermatite.

• Sunt părinți care gătesc special pentru copii. Este o practică utilă?

După o anumită vârstă, cam după vârsta de 1 an, aș zice că nu mai este utilă pentru că un copil trebuie să se simtă ca făcând parte din familia respectivă, să mănânce aceeași mâncare ca adultul, să fie nutritivă atât pentru adult, cât și pentru copil. Și adultul trebui să facă compromisuri, să nu mănânce prea multă prăjeală, să nu consume băuturi carbogazoase. Nu mi se pare normal ca părintele să îi interzică copilului să consume un aliment și copilul să îl vadă pe părinte că mănâncă ciocolată sau că bea sucuri carbogazoase. Este bine să gătească și să mănânce împreună aceeași mâncare.

• Pentru copiii cu dermatită atopică sau cu intoleranță alimentară, ce ar trebui să conțină meniul lor?

Depinde de intoleranță, dacă este la gluten să nu conțină alimente cu gluten. Sunt anumite alimente care conțin gluten și trebuie să le verificăm eticheta. Pentru cei cu dermatită atopică nu trebuie un regim special, decât dacă este asociată cu o intoleranță alimentară. Au nevoie de șampoane speciale, creme speciale, de hidratare.

• La ce produse alimentare nu ar trebui să facă economie un părinte?

Să ofere copilului alimente care îi asigură toate elementele necesare: proteine, glucide, lipide, vitamine. Să mănânce fructe, să mănânce cam orice mâncare, dar chibzuit și nu recomand suplimentele alimentare. Ar trebui să ne luăm tot ce avem nevoie din alimentație.

• Sunt părinți care iau în considerare un abonament la o clinică medicală privată. Sunt și diverse beneficii pe care le oferă. Ce părere ai de această idee?

Cred că este important ca fiecare părinte să găsească un medic, medic de familie, pediatru în care să aibă încredere și cu care să aibă o comunicare bună și în funcție de acest lucru să poată fi văzut de acel medic acolo unde lucrează, fie că este spital de stat sau clinică particulară, ambulatoriu sau dacă vine acasă, asta decide fiecare familie. Cred că cel mai important lucru este să aibă o comunicare bună pediatrul cu familia respectivă și să fie o încredere reciprocă.

• Ce recomandări ai în final pentru bugetul părinților?

Cred că ar trebuie să strângă bani înainte să aibă bebelușul, să aibă ceva economii, poate cu ani de zile înainte ca să poată achiziționa ce le trebuie. Un pătuț este destul de scump, scaunul de bebeluș, sunt anumite produse în care este necesar să investim destul de mult din punct de vedere financiar. Să își facă liste care să îi ajute în fiecare lună să cumpere anumite produse și în felul acesta să își împartă finanțele pe luni, să își facă un calcul câte scutece consumă pentru copil, dacă este nevoie de lapte praf. Să se uite în urmă, să vadă cât de mult au cheltuit pentru a-și concepe un buget. Iar bunicii sau alte rude pot să îi ajute financiar.