Educația copilului de 4 ani, o vârstă cu adevărat dificilă

Educația copiilor noștri este problematică la orice vârstă. Fiecare an reprezintă o nouă etapă în dezvoltarea celor mici și noi confruntări pentru părinți, care încearcă să găsească balanță potrivita intre un stil de educație prea strict și unul prea lejer. Daca vârstă de 4 ani este dificila vom afla de la experții Qbebe, care ne vor vorbi despre nivelul de dezvoltare al copiilor, pedepsele și recompensele recomandate la aceasta vârstă, precum și problemele pe care le întâmpinăm din cauza comunicării ineficiente cu cei mici.

Qbebe.ro a consultat pentru tine următorii specialiști:

• dr. Cosmina Berbecel, medic specialist medicină de familie la SCM Mașina de Pâine în București
• psiholog clinician Cristina Drăgulin, manager PsihoShop
• educatoare/învățătoare Laura Dudău

Psihologia copilului de 4-5 ani

Educația copilului de 4 ani este crucială. La 4 ani, copilul parcurge o etapă importantă de dezvoltare din punct de vedere psihologic. Comportamentul sau nu este unul constant și apar diverse provocări pentru părinți. La această vârstă copilul are o imaginație bogată, încearcă să pună în aplicare tot ce aude și învață, vrea să fie mai mereu în centrul atenției și își poate schimbă destul de des dispoziția.

Personalitate

La vârstă de 4 ani, cel mic începe să conștientizeze propria persoană, să devină tot mai autonom și independent, devenind capabil să facă mai multe activități pe cont propriu. Din punct de vedere motric, la 4 ani copilul capătă forță și o coordonare generală mai bună. În schimb, coordonarea fină motrică este încă la început.

Reușește să își satisfacă singur anumite nevoi de baza: mănâncă singur, se îmbracă și se dezbracă singur, își sortează singur jucăriile și hainele etc. Uneori, părinții îi consideră însă prea mici pentru a lua lumea în piept: încă îi mai hrănesc cu lingurița, îi spală pe dinți și pe mâini, îi îmbracă și îi dezbracă, la fel că atunci când erau bebeluși. Psihologii susțin că aceste lucruri le amână copiilor dezvoltarea și le știrbesc din independența de care au nevoie și mai târziu. Nu este prea devreme nici să îi implicăm pe copii în activități educaționale precum desenatul, lipitul, decupatul și crearea de obiecte decorative. Toate aceste lucruri îi vor ajută în curând la școală, mărindu-le capacitatea de concentrare și de a duce lucrurile la bun sfârșit.

Dezvoltare cognitivă și limbaj

În ceea ce privește limbajul copiilor de patru ani, orice părinte remarcă o dezvoltare la această vârstă. Deși fiecare copil este unic și își dezvoltă vorbirea în ritmul propriu, există câteva repere ale evoluției limbajului la această vârstă. La această vârstă, copilul are în vocabular aproximativ 1 500 de cuvinte, povestește întâmplări la care a luat parte, respectând ordinea cronologică a evenimentelor și vorbește despre lucrurile care îl interesează și despre preferințe.

La 4 ani copilul poate comunica din ce în ce mai complex și complet cu ceilalți de vârsta lui, dar și cu alți adulți și dezvoltă un interes crescut pentru activitățile adulților, pe care îi imită prin joc. Poate compune fraze lungi, poate crea povești și începe să pună tot mai multe întrebări. Respectă regulile gramaticale de bază în vorbire și vorbește în propoziții compuse din cinci-șase cuvinte.

„Copilul de patru ani folosește corect plurarul, poate reproduce cu ușurință și chiar interes poezii. Că și comportament social - caută anturajul altor copii, manifestă opoziție, are inițiativă în executarea unor sarcini și își arată jucăriile anturajului”, spune medicul Cosmina Berbecel pentru Qbebe.
De asemenea, creativitatea copilului este într-o continuă dezvoltare începând cu vârstă de 4 ani: îi place să picteze, să coloreze, să deseneze, să modeleze plastilină sau să construiască cu ajutorul pieselor de tip lego. Specialiștii le recomandă părinților că în special în această perioada, să încurajeze manifestarea imaginației copilului prin diverse jocuri.

Un copil de 4 ani nu reușește întotdeauna să facă distincția între realitate și fantezie și își dezvoltă constant capacitatea de memorare. Poate reține poezii, cântecele etc.; Cunoaște trei-patru culori și știe să numere până la cinci.

Tot la 4 ani, copilul are o curiozitate fantastică, iar „De ce?” va fi întrebarea lui favorită o bună perioada de timp. Cognitiv, are o curiozitate deosebită, pune întrebări, observă lumea înconjurătoare, face experimente. Și, cu cât este susținut de cei din jurul sau în aceste explorări, cu atât dezvoltarea să cognitivă vă avea o baza solidă pentru mai tărziu. Părinții pot întâmpina provocări în ceea ce privește educația unui copil de 4 ani, pentru că trebuie să îi ofere acestuia explicații și răspunsuri simple și ușor de înțeles, în așa fel încât să poată clădi cunoștințele copilului și să îl încurajeze să întrebe și mai mult.

Dezvoltare emoțională și detectarea anumitor probleme care pot apărea în dezvoltarea copilului

Din punct de vedere emoțional, un copil de patru ani este încă labil, poate avea crize afective pe care încă nu le poate gestiona singur. La această vârstă, cel mic nu își poate exprimă întotdeauna trăirile și sentimentele coerent, în așa fel încât să fie înțelese de adult. Părinții pot întâmpina dificultăți în ceea ce privește educația unui copil de 4 ani din punct de vedere emoțional și tot lor le revine sarcina de a preveni diferitele probleme legate de dezvoltarea psihlogica a copilului.

Analizând cu atenție comportamentul copilului, părinții își pot da seama dacă există sau nu sentimente de frustrare, gelozie, abandon etc. și să îl ajute pe cel mic să le gestioneze pentru a evita anumite tulburări psihosomatice. O modalitate prin care un părinte își poate da seama de trăirile și sentimentele copilului sau este prin analiză desenelor sale.

Fii atent la culorile pe care copilul tău le folosește atunci când desenează, fiindcă pot indică anumite caracteristici ale dispoziției acestuia. De exemplu, culorile deschise indică veselia, în timp ce culorile închise indică tristețe, frustrări. Modul în care folosește culorile poate arată un copil introvertit, adică timid - când folosește doar două sau trei culori, ori un copil extrovertit, adică deschis, sociabil - când folosește culori calde și diversificate.

Citește și: Învață să descifrezi semnificația din spatele desenelor copilului tău

Ca să știi mai bine ce asteptări să ai de la copilul tău la vârstă de 4 ani, ți-am pregătit un tabel care cuprinde principalele repere ale nivelului său de dezvoltare la patru ani. Nu te speria dacă puiul tău nu are toate aceste deprinderi. Fiecare copil este unic!

Copil 4 ani: probleme de comunicare

Când vine vorba de educația unui copil de 4 ani, Dr. Cosmina Berbecel îi sfătuiește pe părinți să comunice cât de des cu copiii lor, pentru că la această vârstă cei mici sunt capabili să înțeleagă și să discearnă faptele bune de cele rele, cu condiția că acestea să le fie explicate pe înțelesul lor.

Sfatul medicului:

• vorbește cu copilul tău;
• oferă-i explicații pertinente când îl recompensezi sau îl pedepsești;
• nu îl „plantă” în fața televizoarelor/calculatoarelor/tabletelor doar pentru că ești prea obosit pentru a vorbi sau pentru a te juca cu el;
• nu lăsa educația doar pe seama educatoarelor și a bonelor;
• nu oferi recompense materiale și nici pedepse pe care copilul nu le înțelege.

Când comunicăm cu un copil de patru ani, este important și să fim constanți în atitudini. „Fermitatea este cheia disciplinării. Dacă un adult îi spune unui copil « nu te vei uită la desene animate dacă vei continuă să vorbești urât cu mine », iar copilul continuă să vorbească urât, cu siguranță se întâmplă pentru că adultul nu se ține niciodată (sau foarte rar) de cuvânt, deci îi pune desene animate, deși a spus că n-o va face. Orice spuneți unui copil, chiar dacă, uneori, după ce ați spus, vi se pare prea sever și regretați, trebuie să respectăți. Altfel, nu veți mai avea nici un fel de autoritate asupra lui,” ne-a spus psihologul clinician.

Ea le recomandă părinților să își respecte mereu copiii, care au nevoi și dorințe proprii, diferite adesea de ale adulților care îi îngrijesc. Copiii trebuie să învețe niște norme de conviețuire socială acasă și în societate, dar fară a-și îngrădi propriul temperament și trăsăturile personale, crede psihologul. „A disciplină nu înseamnă a obligă. A disciplină e mai degrabă a cizela, a modela și a îndruma pe calea cea bună. Iar calea cea bună are multe drumuri, specifice fiecărui copil."

Cristina Drăgulin ne-a dat și un exemplu concret. În loc să îi spunem celui mic „Vezi cum face x? Vezi ce zice y? Vezi cum se comportă z?", este mai bine să îl îndrumăm zicându-i: „Ar fi frumos să împarți jucăriile, căci dacă nu o faci nu vei avea prieteni cu care să te joci. Însă e decizia ta, sunt jucăriile tale, trebuie însă să știi că în acest fel vei riscă să te joci singur."

Probleme de comunicare apar și când copilului îi este frică de părinte. Acesta nu îl respectă neapărat, dar îi recunoaște autoritatea, iar comunicarea este unidirecțională. „Acel părinte nu știe să educe decât insuflând frică. Trebuie evitate situațiile în care copilul este pus într-o situație de umilință, pentru că el fie vadeveni un adolescent rebel și delicvent, fie unul umil și șters, fară știmă de sine. Nu cred că vreun părinte își dorește vreuna din ipostazele acestea pentru propriul copil. Și, totuși, sunt atâția care acționează fară să se gândească pe termen lung la consecințele acțiunilor de disciplină pe care le aplică," a constatat psihologul Cristina Drăgulin.

Din experiență, ea a observat că de cele mai multe ori, comportamentul neadecvat al unui copil poate fi corectat prin comunicarea cu el și prin prezentarea constantă a propriului model de comportament, și în cazuri rare prin pedepse. „Părinții uită adesea că ei sunt modele de comportament pentru copii. Mulți adulți ignoră să respecte propriile lor reguli. Dacă ar face-o, s-ar scuti și pe ei, și pe copii de multe situații de conflict. Însă, cum ei nu respectă ceea ce le cer copiilor să respecte, e normal să existe situații în care cei mici să-și spună: « Păi, dacă ea/el nu face, eu de ce aș face? »”

Program copil 4 ani

În ceea ce privește educația unui copil de 4 ani, dacă nu l-ai înscris deja într-o colectivitate, e momentul ideal să o faci. Acolo interacționează cu alți copii, are și alte modele de rol și învață să se raporteze și la alți oameni maturi decât mama și tată. De asemenea, la grădiniță are un program structurat, așa cum e nevoie: timp pentru masă, timp pentru joacă, timp pentru stat pe scăunel și ascultat povești, timp pentru lucru manual și învățat cifrele.

Orice copil are nevoie de rutină și de un program bine stabilit. Rutina este sănătoasă, echilibrează starea emoțională a copiilor și le oferă siguranță și liniște. S-a demonstrat în repetate rânduri că cei mici „funcționează” mai bine atunci când au un program bine structurat, dar în același timp flexibil, care să îi permită să își îndeplinească două dintre cele mai importante nevoi: de explorare și de experimentare.

Cum creezi un program sau o rutină pentru copilul tău de 4 ani? Începe prin a-i explică acestuia ce urmeză să se întâmple în perioada următoare. Fă împreună cu el planul pentru următoarea zi, explică-i într-un mod jucăuș, pe înțelesul sau, că de mâine încolo se va trezi la o anumită ora și că veți lua micul dejun împreună: „Ne trezim la ora 7:00, ne spălăm, ne îmbrăcăm frumos și luăm împreună micul dejun. Apoi suntem gata să mergem la cumpărături (sau la medic, la grădiniță, în parc sau oriunde trebuie să mergeți în ziua respectivă)”. Este foarte important că dimineață să îi povestești copilului ce urmează să se întâmple în ziua respectivă.

Citește și: Rutina zilnică a copilului de 4 ani

Pedepse copii 4 ani

Aspectul legat de pedespe pentru copiii de 4 ani și recompense este intens dezbătut. La vârstă de patru ani, este foarte greu pentru copii să își gestioneze emoțiile care devin tot mai intense și variate. Mulți specialiști sunt de părere că pedepsele (cu atât mai mult violență fizică și verbală!) trebuie excluse din ritalul zilnic de educație a unui copil de 4 ani. Dacă îi pedepsim la patru ani pentru că își pierd controlul, îi pedepsim de fapt pentru simplul fapt că sunt... copii.

„Este o discuție întreagă legată de sistemul de pedepse și de recompense în educație. De câțiva ani chiar majoritatea psihologilor nu mai recomandă acest sistem, considerând că recompensă seamănă cu o « mită » și că nu este corect să determini copilul să facă sau să execute ceva doar pentru că știe că vă fi într-un fel recompensat," a spus medicul Cosmina Berbecel.

Există totuși metode prin care se pot recompensă faptele bune. Acestea îi încântă pe copii și îi ajută să fie motivați. „Personal, merg pe o varianta soft a recompenselor și a pedepselor, respectiv tăblițe cu buline colorate, happy faces, animăluțe haioase pentru recompense și implicit fețe triste sau bulinuțe negre pentru pedepse. Așa -numită metodă time-out (izolarea copilului până se liniștește) nu mai este considerată fiabiliă sau aplicabilă. Cu toate acestea eu o recomand în varianta simplificată: izolarea într-un colțișor al camerei sau pe un fotoliu « de pedeapsă », maximum 5 minute sau ignorarea copilului timp de 5 minute după ce face nu atât o năzbâtie, ci atunci când are mici accese de isterie,” recomandă dr. Cosmina Berbecel.

Medicul îi sfătuiește pe părinți că, indiferent de metodă de pedeapsă sau recompensă aleasă, să le explice copiilor ce au greșit sau ce au făcut bine. În plus, pedeapsa trebuie aplicată doar după repetarea greșelii.

Mare atenție cu recompensele, avertizează medicul. „Niciodată recompensă nu trebuie să fie de ordin material și nici nu trebuie să fie doar o promisiune de care părintele să nu se țină sau pe care să o retragă atunci când copilul greșește," a mai spus dr. Cosmina Berbecel.

Și psihologul Cristina Drăgulin are câteva sfaturi pentru părinții care caută un echilibru în sistemul de recompense și pedepse. „Copilul trebuie să învețe că orice acțiune a să are consecințe, unele pozitive (recompense), altele negative (pedepse). Recompensele trebuie să fie mereu prezente, pentru a întări comportamentele dezirabile ale copilului, de la simple laude (« Bravo, ai reușit să te urci singur în leagăn! Sunt mândră de ține! »), până la un bilet la un spectacol de teatru pentru că a învățat un cântec mai dificil, de exemplu," ne-a declarat Cristina Drăgulin. Ea recomandă evitarea recompenselor financiare și alimentare (bomboane, ciocolată, biscuiți).

„Recompensele trebuie să fie în primul rând afective și apoi să se bazeze pe înclinațiile, preferințele și dorințele copiilor: dacă unui copil îi place sportul și e îndrăgostit de biciclete, dacă este cuminte la grădiniță, în vacanță poate primi o bicicletă nouă. Recompensele materiale trebuie date rar (nu o dată pe an, însă ar fi bine să nu fie mai mult de una pe lună) și trebuie date pentru realizări deosebite. Părinții trebuie mereu să fie atenți la dorințele copiilor, pentru că acolo stă și cheia de a îi determina să învețe să aibă comportamente bazate pe valori corecte," a explicat psihologul.

Tot mai multe studii atestă faptul că dezvoltarea emoțională și socială a copiilor trebuie privite în același fel că și cea fizică, iar părinții și educatorii trebuie să aibă la fel de multă răbdare. Atâta timp cât nu ne pedepsim copiii când acumulează noi aptitudini fizice, de exemplu când stau în funduleț sau fac primii pași, trebuie să avem răbdare cu ei când își dezvoltă tot mai multe abilitați sociale și emoționale.

Copilul la 4 ani înălțime și greutate

La un copil de 4 ani, înălțimea medie este de 97-104 cm, iar greutatea medie de 14,5-18 kg, potrivit kidshealth.org. Însă trebuie să ții cont de faptul că acestea reprezintă doar niște repere orientative, așa că nu trebuie să te îngrijorezi dacă prichindelul tău nu se încadrează, mai ales dacă și medicul consideră că cel mic se dezvoltă în parametri normali.

La această vârstă, copiii fără probleme medicale ar trebuie să mănânce aproape orice, însă există câteva alimente pe care nu ar trebui să le incluzi în dietă copilului: mezeluri, prăjeli, carne grasă, carne tocată sau alimentele din comerț care conțîn numeroși aditivi și multe E-uri. Pentru o dezvoltare fizică sănătoasă, include în alimentația copilului tău pâine, cereale, orez, paște făinoase, gris, recomandate a fi consumate de 3-4 ori pe zi. Cerealele reprezintă sursă de energie zilnică a copilului tău în fiecare zi, fiind bogate în carbohidrați și vitamine din complexul B.

Legumele și fructele abundă în minerale, vitamine și fibre, atât de necesare pentru o digestie bună, așa că oferă-i copilului tău una-două porțîi de fructe și legume pe zi. Recomandarea general valabilă este de 5 porțîi pe zi.

De asemenea, nutriționiștii recomandă două-trei porții de proteine pe zi. Îi poți da să mănânce carne de pui, peste, vită, fasole, semințe, alune, care contribuie la menținerea și repararea țesuturilor corpului, dar și la formarea masei musculare. Include în alimentația copilului de 4 ani și lactate, precum brânzeturi, iaurt, lapte integral. În cadrul unei porții, îi poți oferi celui mic o cană de lapte sau un iaurt sau două-trei felii de brânză.

În principiu, ideea de bază este să îi oferi copilului tău un regim alimentar sănătos, bazat pe o dietă diversificată. Fiecare copil are nevoie de o cantitate de hrană diferită, în funcție de vârstă și de gradul de activitate fizică pe care o desfășoară.

Citește și: Dezvoltarea normală a copilului între 4 și 5 ani

Teme pentru copiii de 4 ani

Educația unui copil de 4 ani ar trebui să reprezinte o prioritate pentru părinți, mai ales că începând de la această vârstă cel mic începe să asimileze tot mai repede și mai ușor informațiile din jur. La 4 ani un copil nu va avea teme de făcut, însă sunt câteva activități la care ar fi bine să îl antrenăm la această vârstă, pentru a-și dezvoltă anumite abilități importante precum memoria, atenția și limbajul.

Ca părinte ești cel mai important profesor al copilului tău, așa că petrece împreună cu el timp de calitate și antrenează-l la câteva activități amuzante și utile, care îl vor ajută să se dezvolte sănătos. Pictați împreună sau jucați-va cu ajucarii educative pe care le găsești în mai toate magazinele cu articole pentru copii: jocuri de societate (dezvoltă aptitudinile sociale), seturi de construcție (dezvoltă abilitățile motorii), puzzle-uri (dezvoltă aptitudinile cognitive) etc. Jucați-vă jocuri de rol, care pentru cei mici sunt întotdeauna distractive sau invață-l cifrele și literele prin jocuri pentru copii!

Educația unui copil de 4 ani: activități și jocuri educative

Una dintre metodele cele mai eficiente de comunicare cu copilul este jocul. De multe ori, părințîi sunt însă prea obosiți și stresați de probleme cotidiene pentru a putea să deveni parteneri autentici de joc ai celor mici, care la patru ani au mai multe energie decât oricând. De câte ori nu vi s-a întâmplat că cel mic să vă roage să vă jucați cu el? Dar să repetați jocul preferat de atât de multe ori încât vă plictisiți? Nu disperați și încercați să uități de probleme atunci când vă jucați cu cei mici. Și psihologii ne avertizează că în relația cu un copil de patru ani sunt esențiale răbdarea, calmul și capacitatea adultului de a se juca.

„Mulți părinți nu comunică despre multe lucruri cu copiii lor mici pentru că ei consideră că prichindeii nu înțeleg. Nimic mai fals. Ei înțeleg tot, noi nu știm să le explicăm. În plus, copiii nu trebuie ținuți în afară vieții de familie, ci implicați. Cu cât înțeleg mai multe mai repede, ei vor deveni mai stabili emoțional”, ne-a declarat psihologul Cristina Drăgulin. Ea crede că lipsa de implicare a copiilor în problemele inerente ale vieții de familie, pornind de la mici supărări până la mari bucurii sau necazuri, aduce o îndepărtare emoțională de părinți, o lipsa de responsabilitate față de familie și un sentiment acut de separare afectivă de cei dragi lui. Comunicarea cu cei mici trebuie să fie permanentă și sinceră, ne sfătuiește psihologul.

Printre jocurile pe care ni le recomandă la această vârstă sunt jocurile de rol (de exemplu cu păpuși sau animale de pluș), prin care părinții pot afla ce s-a întâmplat în timpul zilei fară să le pună întrebări directe copiilor. „30 de minute de joc de rol seară le asigură o idee clară despre ce a experimentat copilul în acea zi și e o ocazie și de a discuta despre diverse probleme în cadrul jocului punând jucăriile să joace « ce ar fi fost dacă... » sau « dacă ai fi spus asta... » ori « hai să încercăm să vedem ce se întâmplă dacă Moș Martin face asta...»," ne-a spus psihologul.

Ea recomandă să existe măcar o ora pe zi în care copiii să se joace singuri pentru a învăța să se organizeze, să planifice și să ia decizii singuri. „În joacă lor, ei se manifestă liber, experimentează, comunică și planifică singuri și este bine să aibă ocazia să o facă zilnic," crede Cristina Drăgulin. Psihologul îi sfătuiește pe părinți să îi implice pe copiii de patru ani în:

• Jocuri motrice (cel puțin două ore pe zi - o oră dimineată și una după-amiază spre seară): bicicletă, trotinetă, înot, alergare, fotbal etc.
• Jocuri de îndemanare motrică fină - lipit, tăiat după model sau introdus nasturi în ață.
• Jocuri cognitive: puzzle, de construit, de desenat, de modelaj, jocuri de cunoaștere a naturii (animale, anotimpuri, plante), ideal chiar în mijlocul naturii, nu doar prin intermediul cărților.

Sfat de la psiholog: Este foarte important că măcar 30 de minute pe zi să li se citească povești.

Și educatoarea Laura Dudău ne recomandă principalele jocuri și activități recreative care vor contribui la educația și dezvoltarea copiilor de patru ani: ascultarea poveștilor, care contribuie foarte mult la dezvoltarea limbajului, realizarea unor desene, picturi, modelaje din plastilină, colaje din diverse materiale, care antrenează creativitatea copiilor și le dezvoltă anumite emoții estetice, fredonarea unor cântece, jocuri care implică și mișcare etc.

Educația unui copil de 4 ani: mofturi la grădiniță

Deși mulți copii de patru ani sunt deja în grupa mijlocie și nu mai întâmpină probleme de integrare, adaptarea la grădiniță nu este mereu așa cum ne-o dorim. Potrivit educatorilor, gestionarea emoțiilor în colectivitate și îndeplinirea unor activități obligatorii de învățare le pot pune probleme micuților noștri preșcolari. „Mulți copii mai au încă probleme cu integrarea în grup și întâmpină dificultăți în desfășurarea unor sarcini școlare și chiar în formarea anumitor deprinderi, cum ar fi cele de igienă," ne-a declarat Laura Dudău.

Din experiență să că educatoare și mama a doi copii, această a observat câteva greșeli pe care părinții le fac în educarea copiilor la această vârstă. „Cei mai mulți evita să-i responsabilizeze, având tendință să-i cocoloșească prea mult. Este bine să le dea sarcini și responsabilități care să-i ajute să-și formeze anumite deprinderi, comportamente care contribuie la maturizarea lor fizică și psihică. Este necesar să încurajeze mereu inițiativă personală a copilului și să se implice în cât mai multe activități care dezvoltă această trăsătură”, ne-a recomandat educatoarea.

Potrivit acesteia, printre cele mai frecvente „mofturi” ale copiilor de 4 ani la grădiniță se numără refuzul de a mai dormi la prânz, refuzul de a împarți jucării cu alți copii și de a îndeplini anumite sarcini care nu sunt pe "gustul" lor.

Educația copilului de 4 ani: sfaturi de la mămici

Pentru a avea o imagine cât mai completă asupra educației copiilor de patru ani, Qbebe a stat de vorbă cu părinții unor băieți și fetițe care au această vârstă. Iată și întrebările la care ne-au răspuns:

Ce ți se pare deosebit de când a intrat în al patrulea an de viață, în ceea ce privește creșterea și educația?
Ce sfaturi de educație le-ai da părinților care au copii de 4 ani?
Crezi că vârsta de 4 ani este una dificilă?
Care sunt cele mai frecvente probleme de educație pe care le-ai întâmpinat la această vârstă?

Dana, mama lui Patrick (4 ani)

„Personal, mi se pare o vârstă importantă, din ce văd la băiețelul meu și la prietenii lui, « uriașii de 4 anișori! ». Este vârsta celor 1000 de întrebări, fiecare repetată de 100 de ori! Vârstă la care se sedimentează caracterele. Acum poți constata și certifica, deși nu vrei să admiți, că sunt sau nu darnici, că sunt sau nu egoiști, că sunt sau nu miloși, că sunt sau nu mai legați de părinți decât de bunici (acolo unde bunicii au jucat un rol important în creșterea lor până la aceasta vârstă), ce temeri au și ce temeri au depășit (până acum o luna fugeam plângând în brațele mamei când vedeam un gândac, acum o săptămână ne opream și, sub privirea uimita a mamei, care în primăvara primise sfaturi de tratare a acestei « fobii » la psiholog, calcăm cu nonșalanță gândacul care până de curând ne terorizase).”

„Printre problemele vârstei eu am identificat o nervozitate și o agresivitate crescute. Totuși, amândouă simptomele au o explicație logica. Sunt oameni mari în trupuri încă mici! Nu mai accepta ordine, iar necesitatea de a le explica de ce anumite lucruri trebuie sau nu făcute și în ce modalitate devine acum o obligativitate susținută cu multe argumente puternice, mai ceva decât prezentarea diplomei de absolvire a facultății! Pun condiții drastice și începe un alt nivel de negociere, care mie mi se pare normal, ca parte importanta din procesul creșterii.”

„Toate problemele trebuie tratate cu importanță sporită și cu multă, multă răbdare! Trebuie să-i lăsăm să evolueze. Trebuie să-i ajutam să o facă. Trebuie să realizam că au crescut, deși nouă ni se par încă mici. « Nu poate să mănânce singur, e încă mic », « Nu-l las să coboare scările, e încă mic », « Nu poate să țină aparatul foto, îl strică, este încă mic », « Nu poate să învețe literele, e încă mic », « Nu poate să se dezbrace, e încă mic », « Nu se poate controla, e încă mic ». Un copil este atât de MIC pe cât îl facem noi și atât de MARE pe cât îl ajutam să devină! Să nu uitam însă că aceasta vârstă de 4 ani survine, că și fiecare etapa a dezvoltării individuale, nu neapărat la vârsta cronologica de 4 ani, ci cu diferențe de câteva luni în plus sau în minus la fiecare copilaș, fiecare fiind unic și diferit!”

Laura, mama Clarei (4 ani si 10 luni)

„Mi se par deosebite achizițiile pe care le arata în fiecare zi. Un desen mai deosebit, niște cuvinte noi pe care le folosește, o situație în care a arătat un comportament adecvat, o literă sau o cifră pe care a mai învățat să o recunoască, dar să o și scrie etc.”

„Sfaturile mele pentru părinți sunt să interacționeze cât mai mult cu ei, în sensul implicării maxime în educație. Deja de acum începe formarea inițială a personalității. Este important să nu se descurajeze atunci când vine vorba de anumite manifestări negative ale copiilor în aceasta perioadă. Cu răbdare și tact multe se corectează, iar altele trec de la sine, fiind specifice doar acestei etape."

„Nu cred că varsta de patru ani este una dificilă. Fiecare vârstă are părțile ei dificile. Într-adevăr, există și etape critice, însă nu este cazul nostru.”

„Programul de somn la prânz a devenit un fel de « oroare » pentru ea. De multe ori, îmi spune că nu mai vrea să meargă la grădiniță din pricina acestui motiv. De asemenea, este perioada când își impune statutul în grup, competiția devenind un fel de obsesie atunci când vine vorba de implicarea în activități de grup. De aceea, își percepe partenerii de joacă la ca pe niște rivali, manifestandu-și mereu dorința de a se lua la întrecere cu ei. Iar când nu câștigă, e mare durere... Rivalitatea o manifestă și față de fratele mai mic. Ca să atraga atenția și să beneficieze maxim de prezența mea, a început să refuze sî se dezbrace sau se îmbrace singură."

Mădălina, mămica Mariei (4 ani)

„Odată cu vârsta, Maria a început să își dezvolte propria personalitate, săa realizeze și singură ce îi place și ce nu (cu ce vrea să se îmbrace, ce vrea să mănânce, cu cine și unde vrea să își petreacă timpul).”

„În primul rând, părinții trebuie să fie atenți la aptitudinile pe care le are copilul lor și să conștientizeze că ei sunt în primul rând modelul copiilor."

„Nu cred că vârsta de patru ani este una dificilă. Vârsta asta mi se pare foarte frumoasă și oarecum definitorie pentru dezvoltarea personalității copilului."

„Maria este un copil bun și dacă îi explici și îi motivezi cu răbdare deciziile tale, sfârșește prin a înțelege."

Andreea, mămica lui Claudiu (4 ani și 7 luni)

„Față de vârsta de trei ani, înțelege mai bine ce i se explică, știe să fie politicos și să cedeze atunci când nu are dreptate. Tocmai de aceea, nu ne înțelegem mereu pentru că, deși a învățat cum să se poarte, a învățat și cum să nu se poarte. Este o perioadă în care tot încearcă să își definească limitele de comportament la locul de joacă, la cumpărături, la grădiniță. Pe cât de cuminte este cu ceilalți și la grădiniță, pe atât de răsfățat este cu părinții și cei apropiați. Își permite din ce în ce mai multe.”

„Cheia succesului sunt răbdarea și implicarea activă în educația copiilor. Cât mai multe activități în familie, ieșiri cu prieteni care au și ei copii, dar și cu alti adulți îl vor ajuta pe copil să își dezvolte în mod armonios personalitatea. Constanta este și ea importanta în educarea copiilor de patru ani, dar și de alte vârste. Fie că este o recompensa, fie că este o « pedeapsa » adaptată vârstei, părinții trebuie să fie constanți în ceea ce fac. Din păcate, teoria e mai ușoară decât practică.”

„Pentru noi, vârsta de patru ani are atât recompense, cât și dificultăți. Părinților le trebuie tot mai multă răbdare, iar celor mici niște sfaturi de educație care să îi ajute să își definească limitele de comportament. Este și o vârstă de trecere de la prima etapă a copilăriei către vârsta când micii preșcolari vor putea face primii pași în clasa pregătitoare.”

„La patru ani, Claudiu a început să descopere tot mai multe dulciuri și alimente pe care eu le consider nepotrivite, precum iaurturile cu fructe sau înghețata. Problema de educație cea mai mare este faptul că nu înțelege la timp că nu tot ce ne dorim se poate întâmpla în acea clipă. Dacă începe să plângă și să insiste pentru jucării sau dulciuri, regreta la scurt timp că s-a purtat așa. Apoi, își cere iertare în modul cel mai dulce cu putință, dar recunoaște că el tot va mai face două-trei « prostii » până la cinci ani. Aceasta este vârsta pe care el o vede ca etalon de responsabilitate. O aștept și eu cu nerăbdare!”

În concluzie, când vine vorba de educația unui copil de 4 ani trebuie să ai răbdare și să știi să comunici cu cel mic. Vârsta de 4 ani reprezintă o etapă importantă în dezvoltarea copiilor noștri. Este vârsta la care ne vor bucura zilnic cu tot mai multe achiziții, își vor defini talentul pentru sport sau vocația pentru pictură, dar și vârsta la care ne vor pune multe întrebări. La patru ani, copiii noștri sunt preșcolari și trebuie tratați ca atare. Acum învață să socializeze cu alți copii și cu adulții, în funcție de pasiunile lor și de interese. Deși au mici accese de furie pentru că nu își pot controla variatele emoții pe care le resimt, trebuie să evităm pedepsele dure, care au umbrit copilăria multora dintre noi.

Răbdare infinită, multe jocuri și activități educative, mai puține desene animate și mai multe ieșiri în natura - iată câteva sfaturi care ne vor ajuta să fim pe zi ce trece părinți mai buni.

Tu ce probleme ai întâmpinat când a venit vorba de educația copilului tău de 4 ani?