Ce se întâmplă dacă țipi la copil? Concluziile unui studiu
Oameni de știință canadieni și din SUA (de la „Stanford University”) au realizat un studiu care arată cât de dăunător este țipatul la copil pentru creierul său. În studiu au fost implicați 94 de adolescenți cu vârsta cuprinsă între 12 și 16 ani, care au fost împărțiți în patru grupuri în funcție de cât de coercitiv fusese parenting-ul exercitat asupra lor (nivel înalt/scăzut) și care era nivelul lor de anxietate (înalt/scăzut) în perioada în care aveau între 2,5- 9 ani.
Cu ajutorul unor dispozitive speciale, adolescenților le-au fost analizate două regiuni ale creierului: amigdala (considerată un centru de reacții la emoții, responsabilă cu senzația de anxietate, de frică) și cortexul pre-frontal (aceasta parte a creierului este esențială în planificarea complexă a comportamentelor de tip cognitiv, în luarea deciziilor, în exprimarea personalității și în gestionarea comportamentului social). După ce specialiștii au avut acces la imaginile acestor zone, au putut ajunge la următoarele concluzii:
- Cei care au fost supuși parenting-ului agresiv, marcat de țipete și de bătăi, aveau mai puțină materie cenușie atât la nivelul amigdalei, cât și la nivelul cortexului pre-frontal
- Parenting-ul agresiv, practicat în mod constant, duc la reducerea în volum a părților din creier menționate, similar situației în care se ajunge în cazul victimelor supuse unor abuzuri serioase
Într-o conferință de presă, Sabrina Suffren (de la Universitatea din Montréal, Canada), coordonatoarea studiului, a menționat: „Implicațiile acestui studiu merg dincolo de schimbările petrecute la nivelul creierului. Cred că este important pentru părinți, dar și pentru societate, să înțeleagă faptul că parenting-ul agresiv, aplicat în mod constant, dăunează dezvoltării copilului. Vorbim atât despre dezvoltarea sa emoțională și socială, cât și despre dezvoltarea creierului. ” Ea a mai adăugat că: „Aceste descoperiri sunt semnificative și noi. Este pentru prima dată când se constată că practicarea parenting-ului agresiv a fost legată de diminuarea unor structuri din creier, asemănător situațiilor în care este vorba despre victime ale abuzurilor grave..Un studiu publicat în anul 2019 arăta că practicile ce țin de parenting-ul agresiv ar putea duce la modificări în funcționarea creierului copiilor, dar acum știm că acestea afectează anumite structuri din creier.”
Ce poți face pentru a evita să țipi la copil
În afara consecințelor amintite anterior în prezentarea studiului, țipatul la copil are și alte efecte ce nu sunt de neglijat. De pildă, psihologii amintesc faptul că un copil la care se țipă în mod constant nu numai că va deveni indiferent față de această situație întrucât este deja obișnuit, dar va fi tentat să devină și el agresiv, urmând modelul părintelui ce ridică frecvent glasul la el.
În scopul de a evita cât mai mult să-i faci rău copilului țipând la el, străduiește-te să ții cont și de sfaturile de mai jos:
Stabilește reguli clare
În funcție de vârsta copilului, îi vei spune cât mai calm și clar ce așteptări ai de la el, ce presupun regulile și de ce este important să fie respectate. Pentru a-ți fi mai ușor poți încerca, de exemplu, să creezi o „căsuță a regulilor”, care va fi un loc din casă în care copilul va putea vizualiza regulile respective. Pentru un copil mai mic, poți apela și la desene. În situația în care o regulă va fi încălcată, te vei concentra mai mult asupra a ceea ce s-a întâmplat decât pe impactul pe care l-a avut aceasta la nivel emoțional.
Fii calmă, dar cât mai fermă când este vorba despre stabilirea limitelor și a consecințelor
Din acest punct de vedere, vei avea grijă să fii mai întâi cât mai liniștită și după aceea te vei adresa copilului, fiind cât mai empatică și mai stăpână pe tine: „Înțeleg faptul că îți este foarte foame, dar nu înseamnă că poți să-i iei altcuiva mâncarea din farfurie. Anunță-mă când vei avea nevoie de o gustare ca să te pot ajuta.”
Mai întâi îi vei da un avertisment copilului și după aceea îi vei prezenta consecințele
Dacă vei sesiza că și după avertisment copilul persistă în comportamentul indezirabil, pregătește-te să-i spui ce urmează să se întâmple. Acționează cât mai prompt și ține-te de cuvânt, în caz contrar copilul va începe să-ți testeze limitele. De pildă, îi vei adresa cuvinte precum: „Dacă îți arunci pe jos jucăriile, va trebui să facem curat și nu te vei putea juca iar cu ele până mâine.”
Ocolește cuvintele negative și exprimă-ți clar așteptările
În loc să fii furioasă, să țipi la copil și să-l ameninți, este mai indicat să ocolești cuvinte precum „Nu”, „Nu ai voie”, „Oprește-te” etc. și să vii cu explicații clare: „Te rog să nu mai sari pe canapea pentru că nu vreau să văd că o să cazi.”
Oferă-i alternative
Indiferent de situație, va fi mai benefic să renunți la a vedea ce se întâmplă dacă vei țipa la copil și să găsești alternative pe care să i le prezinți. În acest mod, îi vei da senzația că deține și el controlul, devenind mai receptiv la ceea ce îi vei transmite: „Poți să te încalți acum și să mergem la joacă afară sau poți să nu te încalți și vom rămâne în casă.”
Încearcă să te pui în locul copilului
Dacă te superi că nu a făcut un anumit lucru și începi să țipi la el, ignorând faptul că în acele momente se afla implicat într-o activitate pe care o îndrăgește, riști să nu obții nimic și să creezi tensiune inutilă între voi. Gândește-te dacă și ție îți convine când ești întreruptă dintr-o anumită activitate care îți place pentru a face altceva care poate că nu e pe placul tău.
Mai bine vei mai avea răbdare și îi vei da copilului un răgaz, o tranziție până când să se implice în altceva. O soluție este să-l avertizezi din timp asupra a ceea ce urmează să se întâmple: „În 10 minute ne pregătim de masă și vom strânge jucăriile ca să avem mai mult loc.”
Acordă-ți și ție un moment de „time-out”
Poți să nu fii în situația de a te apuca să ridici tonul la copil dacă vei încerca să te liniștești până când i te vei adresa. De pildă, implică-te într-o activitate care să îți distragă atenția, roagă pe altcineva să stea cu copilul cât faci o pauză sau pur și simplu respiră adânc pentru a te detensiona. Urmează apoi să vii în fața lui cu explicații, cu prezentarea consecințelor și cu alternative, utile pentru a depăși un moment mai dificil.
Concentrează-te asupra lucrurilor pozitive pe care le face de obicei copilul
Momentul cel mai adecvat pentru a realiza acest demers este când ești calmă. Poți să faci o listă cu toate lucrurile care te mulțumesc în legătură cu comportamentul copilului tău și ține-o cât mai la îndemână. Data viitoare când te vei supăra, alege să porți cu el o discuție cât mai calmă, în care să-i vorbești și despre lucrurile bune pe care le-a făcut și să-i spui că aștepți ca data viitoare să se descurce mai bine și în alte privințe.
Surse: cambridge.org, insider.com, medicalxpress.com, thepragmaticparent.com, verywellfamily.com, wikihow.com
Sursă poză principală: istockphoto.com
Surse foto: istockphoto.com