Cum se raportează copiii la ideea de moarte
Este binecunoscut faptul că cei mici devin tot mai curioşi odată ce descoperă lumea din jur. Pe măsură ce cresc, vor ajunge să pună întrebări la care nici nu ne-am fi gândit, adesea luându-ne prin surprindere. În funcţie de vârsta pe care o au, copiii au idei diferite în legătură cu ceea ce presupune moartea, cum ar fi:
Copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 5 ani
De obicei, aceştia sunt interesaţi de moartea animalelor sau păsărilor, începând treptat să uilizeze cuvintele "mort/moartă", reuşind să facă o distincţie faţă de ceea ce este "viu". Ceea ce nu înţeleg este ideea de permanenţă a morţii, în condiţiile în care nu sunt familiarizaţi cu concepte abstracte precum "Întotdeauna". Este motivul pentru care pot întreba, de exemplu, unde se află persoana care a murit sau dacă aceasta se va întoarce.
Odată ce adresează asemenea întrebări, ar trebuie să nu se apeleze la cuvinte precum "pierdut", "dispărut", "s-a dus să doarmă" etc. întrucât copilul ia totul aşa cum i se spune. Mai bine va fi să primească explicaţii cât mai simple şi mai clare şi să nu i se dea prea multe informaţii odată.
Copiii cu vârsta de peste 5 ani
Vor înţelege treptat că moartea este ceva permanent, ireversibil, că persoana decedată nu se mai întoarce. În anumite cazuri, pentru că au o imaginaţie bogată, se poate ajunge în situaţia ca un copil să aibă impresia că anumite gânduri sau acţiuni ale sale pot duce la moartea cuiva. De asemenea, conştientizarea că moartea intervine asupra tuturor fiinţelor aflate în viaţă îl poate determina să devină mai anxios, să îşi facă griji pentru siguranţa celor dragi sau a sa.
Când copilul ajunge în clasele primare, se recomandă să fie lăsat să-şi exprime sentimentele, să i se ofere răspunsuri cât mai sincere când adresează întrebări despre moarte şi trebuie asigurat că acţiunile/vorbele sau gândurile sale nu sunt cele care au provocat moartea unei fiinţe.
Mami, tu vei muri?
Într-adevăr, este o întrebare deosebit de dificilă, dar îţi va fi mai la îndemână să o abordezi dacă vei lua în calcul şi următoarele sfaturi venite din partea specialiştilor:
- Asigură-l că intenţionezi să fii cât mai mult alături de el şi că în acest scop iei măsuri precum: mănânci sănătos, faci mişcare, stai cât mai mult în aer liber etc. Insistă asupra ideii că toate acestea sunt utile pentru oricine şi că asigură o viaţă mai frumoasă şi mai lungă
- Copiii sunt speriaţi cu adevărat de moarte când încep să-şi dea seama că aceasta este permanentă- Este un moment în care un copil se va întreba cine va mai avea grijă de el dacă tu vei muri. Un răspuns posibil, menit să calmeze copilul, este: "Nu mă aştept să mor pentru o perioadă foarte lungă. Îmi doresc să fiu alături de tine atât timp cât vei avea nevoie de mine, dar dacă s-ar întâmpla să mor, există numeroase persoane care pot avea grijă de tine...." (vei da ca exemplu câţiva membri ai familiei, prieteni apropiaţi etc.)
Sfatul psihologilor este şi acesta: să eviţi să-i dai explicaţii copilului cu privire la subiecte care îl sperie este contraproductiv în sensul în care, odată ce va fi pus într-o situaţie concretă, îi va fi mult mai dificil să-i facă faţă. Este valabil şi în ceea ce priveşte ideea de moarte, cu care copilul trebuie familiarizat treptat şi, mai mult decât atât, trebuie să i se permită să-şi exprime trăirile/sentimentele ce ţin de ea (trebuie lăsat inclusiv să plângă, dacă simte nevoia la un moment dat).
Cum să-i vorbeşti despre moarte unui copil
Ca să îţi fie mai uşor să faci faţă situaţiilor în care copilul îţi va pune şi diferite întrebări despre moarte, ţine cont şi de următoarele soluţii:
- Foloseşte cuvinte cât mai simple- Pe cât posibil, vei ocoli exprimări precum "pierdut", "dispărut", "plecat", care stârnesc mai degrabă confuzie. Îndrăzneşte şi spune direct: "moarte", "mort/moartă"
- Oferă răspunsuri cât mai simple- De pildă, poţi spune: "Dacă cineva este mort, înseamnă că nici corpul lui nu mai funcţionează, că nu mai mănâncă, nu mai bea, nu mai simte frigul, durerea etc." sau "Cei care au murit rămân aşa pentru întotdeauna..."
- Exprimă-ţi propriile sentimente- Nu te feri să-i arăţi că şi pe tine moartea te întristează şi te îngrijorează
- Oferă argumente care să arate de ce moartea survine- Spre exemplu, cât mai simplu, ai putea să-i explici unui copil: "X a murit pentru că era foarte bătrân şi foarte bolnav". Nu uita să-i spui însă că nu toate bolile duc la moarte, ci doar unele deosebit de grave
- Răspunde doar la întrebările adresate de către copil şi nu te baza pe detalii suplimentare- Este foarte important să ţii seama de acest aspect, întrucât există o graniţă foarte fină între a fi sinceră şi a oferi copilului informaţii de care nu are nevoie sau care l-ar putea traumatiza. Dacă va fi necesar, informaţii suplimentare vor fi furnizate la momentul oportun
- Aşteaptă-te să ţi se pună în mod repetat întrebări despre moarte- Fii răbdătoare şi încearcă să dai răspunsuri cât mai clare care, pe cât posibil, să-l lămurească pe copil. Când te simţi depăşită de situaţie, poţi să-l întrebi pur şi simplu ce părere are el cu privire la un anumit subiect şi ulterior vei încerca să construieşti un răspuns cât mai satisfăcător
- Fii pregătită pentru diferite reacţii ale copilului- Psihologii vin cu următorul avertisment: nu este exclus ca reacţiile la întrebările despre moarte să se exprime prin anxietate, prin tristeţe profundă, prin furie sau chiar printr-un sentiment de vinovăţie. Lasă-l să le exprime şi, cu calm şi cu răbdare, linişteşte-l permanent şi asigură-l că atât el, cât şi cei dragi, sunteţi în siguranţă
- Nu te feri să spui "Nu ştiu"- Nu sunt puţine ocaziile în care copiii pun întrebări ce nu îşi pot găsi un răspuns pe care ei l-ar putea înţelege. Dacă vezi că nu ai cum să-i dai copilului un răspuns adecvat vârstei sale fără să îl înspăimânţi, este preferabil să spui pur şi simplu: "Nu ştiu".
Surse: childbereavementuk.org, childdevelopmentinfo.com, handinhandparenting.org, psychologytoday.com
Surse foto: istockphoto.com, pexels.com, pixabay.com