Studiu din Germania – copiii au fost lăsați fără jucării
Copiii sunt consumatori vorace, în special de jucării. Chiar dacă au casa plină de tot felul de jucării, tot tânjesc după ultima apariție. Poate părea represivă o abordare de a priva copiii de jucării, însă tot mai multe grădinițe din Germania procedează astfel.
Într-un studiu menit să identifice și să prevină tiparele adictive la adulți, doi cercetători germani au convins o grădiniță să elimine toate jucăriile dintr-o sală de clasă timp de 3 luni; este vorba și despre creioane, hârtie, culori, cărți și cuburi. Le-au fost lăsate doar mesele, scaunele și câteva pături. Deși se așteptau la consecințe dezastruoase, cadrele didactice au declarat că dacă în prima zi copiii au părut dezorientați și confuzi, până la finalul lunii au reușit să se implice în joacă imaginativă, să se concentreze mai bine și să comunice mai eficient. Cei mici au fost nevoiți să inventeze propriile jocuri și să decidă singuri ce vor să facă.
Proiectul a fost denumit grădinița fără jucării și a fost finanțat de Rainer Strick și Elke Schubert, consilieri de sănătate publică care au lucrat cu adulți ce s-au confruntat cu diverse tipuri de adicții. Erau preocupați de obiceiurile adictive care debutează în copilărie și au dorit să arate că cei mici se pot juca în mod creativ și fericit când nu sunt sufocați de jucării.
Gisela Marti, profesoară în cadrul uneia dintre grădinițele implicate în program a declarat că “în aceste trei luni le-am oferit copiilor spațiul și timpul să se cunoască și pentru că nu au fost îndrumați de cadre diactice sau jucării, au fost nevoiți să găsească noi modalități pentru a-și petrece ziua în propriul mod.” Scopul este să facă copiii încrezători în sine, capabili să facă față conflictelor și frustrărilor, capabili să zică nu sau da și conștienți de slăbiciuni și de puncte forte.
Modul în care decurge ziua copiilor este în mod deliberat nestructurată, una dintre credințele de bază ale proiectului fiind aceea că cei mici petrec prea mult timp grăbiți de la o activitate la alta și ajung să aibă un spațiu redus pentru a trăi. Ei sunt încurajați să facă ce își doresc, în modul lor propriu. În acest interval de timp sunt încurajate curajul și imaginația, calități de care copiii, dar și adulții au nevoie pentru dezvoltarea încrederii în sine. O filmare a copiilor în această perioadă fără jucării îi arată în prima zi privindu-se cu ezitare și studiind clasa mare și goală.
Profesoara Gudrun Huber a spus că cei mici nu au știut ce să facă, dar i-am lăsat singuri, chiar dacă erau plictisiți, pentru că uneori lucrurile în viață sunt plictisitoare și trebuie să găsești variante să le faci față. În cea de-a doua zi copiii se joacă cu scaune și pături. Au construit un fort trăgând păturile peste mese și prinzându-le cu pantofi și apoi au început să alerge prin cameră, vorbind și râzând. “Odată ce au realizat că pot face ce își doresc și că au controlul, au fost furioși și agitați, cățărându-se pe mobilă. A fost dificil să nu intervenim și să îi lăsăm să facă ce vor. Primele două săptămâni nu au fost ușoare, copiii făceau mult zgomot, trăgeau scaunele și mesele și apoi alergau și strigau. Nu au avut voie să facă nimic periculos, dar au putut să sară pe mese și scaune și asta nu li se permitea de obicei. Toată lumea trebuie să lucreze la propriile limite. Odată ce s-au obișnuit cu noua rutină au început să inventeze jocuri. Le plăcea să joace teatru și să dea spectacole sau să pretindă că sunt într-un circ sau tren, dar cel mai important au învățat să socializeze.”
Cu 2 săptămâni înainte de încheierea proiectului copiii și profesorii au discutat despre jucăriile pe care le doresc înapoi. Cei mici s-au bucurat să le aibă din nou, dar erau conștienți că s-au distrat și fără ele. Beneficiile descoperite au fost că acești copii implicați în proiect se pot concentra mai bine când lucrează, se integrează mai bine în grupuri și comunică mai bine decât cei care nu au luat parte. De asemenea, abilitățile de concentrare s-au îmbunătățit enorm, mai ales la desenat și pictat; astfel, înainte de experiment desenau doar pe o bucată mic de hârtie și apoi o aruncau, însă după experiment au desenat/pictat până nu a mai rămas nicio porțiune liberă. Și părinții au avut o impresie pozitivă asupra modului în care timpul fără jucării i-a influențat pe cei mici. Unii au preluat acasă exemplul grădiniței; un tată a spus că fiul său obișnuia să scoată toate jucăriile și să le împrăștie prin cameră, fără să se joace cum trebuie, așa că le-a pus deoparte și acum scate doar pe cele pe care le dorește la joacă și este mult mai puțin frustrat.
Elsa David, director al Asociației Naționale pentru Joacă, încurajează învățarea prin joacă “cea mai naturală și durabilă învățare are loc prin joacă și adesea joaca este liber aleasă de copil. Profesorii subestimează adesea puterea învățării.“
Studiu din SUA – copiii care au prea multe jucării nu se pot concentra
Un studiu desfășurat de cercetătorii în dezvoltarea copilului au concluzionat că atunci când copiii sub 5 ani au prea multe jucării nu se pot concentra suficient de mult pe una singură pentru a învăța, în schimb se simt obligați să facă dezordine și să atingă totul fără să se implice pe deplin într-o singură activitate.
Acest studiu realizat de Universitatea din Toledo, Ohio, a recrutat 36 copii de grădiniță și i-a invitat să se joace într-o cameră jumătate de oră, cu 4 respectiv 16 jucării. Au descoperit că cei mici au fost mult mai creativi când au avut mai puține jucării. S-au jucat cu fiecare de două ori mai mult, găsind mai multe utilizări pentru fiecare jucărie și lungindu-și joaca. Autorii au concluzionat că părinții, școlile și grădinițele ar trebui să împacheteze majoritatea jucăriilor lor și să folosească prin rotație un număr mici din ele pentru a încuraja copiii să devină mai creativi și să-și îmbunătățească capacitatea de atenție. Dr Carly Dauch, autor principal, a declarat în revista Comportament si Dezvoltare Infantilă „acest studiu ar trebui sa determine dacă numărul jucăriilor din mediul copiilor le influențează calitatea jocului. Cei care au avut la dispoziție 16 jucării au prezentat o durată și profunzime mai redusă. În timpul copilăriei, copiii dezvoltă dar nu stăpânesc un nivel ridicat de control al atenției. Atenția și joaca lor poate fi drept urmare tulburată de factori din mediu care prezintă distracție. Iar rezultatele studiului sugerează că o abundență de jucării pot crea o distracție. Când au mai puține jucării la îndemână copiii se angajează în perioade mai lungi de joacă cu o singură jucărie, permițâmd o concentrare mai bună de a explora și de a se juca creativ.”
Autorul Joshua Becker a susținut de asemenea că mai puține jucării reprezintă o variantă mai bună pentru copii deoarece încurajează creativitatea, ajută la dezvoltarea atenției și îi învață să aibă grijă de lucrurile lor “un copil va învăța rareori să aprecieze complet jucăria din fața sa când are nenumărate alte variante prin cameră. Când au prea multe jucării copiii vor avea în mod natural mai puțină grijă de ele. Nu vor învăța valoarea lor dacă este mereu una la dispoziție pentru înlocuire. Mai puține jucării îi determină să devină mai buni în rezolvarea problemelor cu materialele pe care le au la îndemână.”
În final, nu doar studiile științifice demonstrează că este bine să cumperi mai puține jucării. Acest lucru este benefic și pentru bugetul tău, precum și pentru mediul înconjurător. O gospodărie americană medie are peste 15000$ credit, iar americanii generează 254 milioane tone de gunoi pe an. În ceea ce privește Marea Britanie, o gospodărie medie însumează datorii de 6,545 lire și 100 milioane de tone de gunoi.
Surse: www.theguardian.com, www.independent.co.uk, www.telegraph.co.uk