Ce este "pozitivismul toxic" și cât de periculos poate fi pentru copii și părinți?

Unul dintre dezavantajele rețelelor sociale este că orice persoană poate să-și spună părerea în legătură cu orice. Există mulți așa-ziși „experți”, care popularizează din ce în ce mai mult ideea de a gândi - exagerat de  - pozitiv.

Da, gândirea pozitivă ne ajută în anumite momente (în care avem nevoie să rămânem optimiști, de exemplu), însă atunci când suntem încurajați de mama, colegul, psihologul de pe Facebook, coach-ul motivațional și așa mai departe, să o consumăm în exces, se transformă în conceptul numit „pozitivitate toxică”.

Pozitivitatea toxică te invită să gândești pozitiv în orice moment și să crezi în idealurile tale, pentru că toate se vor îndeplini dacă privești totul cu optimism. Nu sună rău, nu-i așa?

Realistic vorbind, însă, gândirea pozitivă în exces ne determină să avem falsa impresie că viața noastră nu depinde de factorii sociali, economici, politici sau de orice altă natură, în afară de cei personali.

Oamenii sunt încurajați să țintească obiective mărețe și să muncească în fiecare zi pentru ele, dar ce să vezi, uneori nu reușesc, pentru că viața noastră depinde de nenumărate variabile, unele dintre ele complet neașteptate. 

„Intrasem într-un cerc vicios de anxietate. Am observat că nu reușeam să-mi ating obiectivele pe care mi le propusesem. Așa că am început să muncesc mai mult, lucru care m-a făcut să fiu extrem de obosită. Și tot nu reușeam să fiu acolo unde îmi doream. Apoi am început să mă simt vinovată pentru că nu puteam sau nu știam cum să fac mai mult. Nici anxietatea, nici depresia pe care le simțeam uneori nu dispăruseră, așa cum credeam după ce am citit mai multe cărți de dezvoltare personală”, a povestit Chelsea Jacobs, o mămică, care a aplicat sintagma „gândește pozitiv în orice situație” (sursa Today’s Parent).

Motivul pentru care gândirea pozitivă poate deveni toxică este foarte bine exprimat de declarația femeii, notată mai sus. În momentul în care ți se oferă impresia că poți muta munții din loc, indiferent de orice obstacol, și nu reușești, ajungi să crezi că ai eșuat. 

De ce alții pot avea casa, job-ul, sau familia pe care și-o doresc, dar tu nu? 

Răspunsul este simplu. Fiecare dintre noi venim din contexte și medii diferite și avem propriul ritm de dezvoltare.

Asta nu înseamnă că trebuie să eliminăm gândirea pozitivă din viețile noastre. Dar trebuie să avem așteptări realiste. Nu vom reuși întotdeauna să facem ce ne propunem. Nu vom putea fi optimiști în orice circumstanță a vieții noastre. Mai degrabă, vom avea perioade mai bune și mai puțin bune. 

Chelsea a mai povestit, pentru aceeași sursă, cum se teme să nu-i fi însuflat și fiului ei senzația că gândirea pozitivă este soluția tuturor problemelor.

„Mi-e teamă să mă gândesc că s-ar putea să-l fi învățat, fără să vreau, pe fiul meu că dacă se odihnește, trebuie să se simtă vinovat; sau dacă nu reușește să-și îndeplinească un obiectiv, să creadă că a eșuat și nu e suficient de bun”, a declarat ea.

Shannon Curry, psiholog clinician, ne spune cum afectează pozitivismul toxic dezvoltarea emoțională a unui copil.

„Pozitivismul toxic este periculos, îndeosebi pentru copii, pentru că îi determină să creadă că nu e în regulă nici să greșească, nici să simtă o emoție puternic negativă. În plus, le afectează capacitatea de a rezista stresuluii și frustrărilor inevitabile cu care se vor întâlni pe parcursul vieții”, a declarat dr. Curry.

Din fericire, cu puțin efort, putem să ne dăm seama când gândirea pozitivă nu ne mai ajută nici pe noi, nici pe copiii noștri. 

Dr. Curry oferă părinților câteva sfaturi pentru a dezvolta relații sănătoase din punct de vedere emoțional, cu copiii lor. Iată care sunt acestea:

• Ascultă-ți copilul, fără să-l întrerupi, când are ceva să-ți spună;
• Pune-i întrebări și ajută-l să identifice ce emoții simte în prezent;
• Observă-ți propriile emoții, fără să le judeci,  atunci când copilul îți povestește despre greutățile cu care se confruntă;
• Validează-i sentimentele și oferă-i empatie, înțelegere, chiar dacă nu ești de acord cu ceva din ce spune.

Sperăm că ți-au fost utile informațiile pe care le-ai citit. Încheiem cu o întrebare de reflectare: care este relația ta cu gândirea excesiv de pozitivă?