Efectele sărăciei asupra dezvoltării creierului încep de timpuriu și pot fi observate la copiii foarte mici, așa cum au arătat o serie de cercetări care au inclus și copii între 6 și 9 luni. Deja la această vârstă fragedă, au fost evidențiate într-un studiu EEG oscilații electrice mai reduse la nivelul cortexului frontal, sediul funcțiilor executive, la copiii proveniți din familii foarte sărace, comparativ cu cei din familii înstărite sau cu un venit mediu. Deși nu putem să generalizăm, iar zestrea genetică joacă și ea un rol foarte important, totuși, la nivel statistic, copiii săraci prezintă o serie de afectări cerebrale, care își au sursa în condițiile de viață.
Desigur, ne putem aștepta ca o sărăcie extremă să aibă un impact devastator asupra creierului copiilor. Dar chiar și în familiile care se pot descurca să-și ducă viața de azi pe mâine, efectul sărăciei asupra dezvoltării cognitive a copilului se face simțit. "În fiecare an, 250 de milioane de copii din țările sărace și cu venituri medii eșuează în dezvoltarea întregului lor potențial." , arată profesorul John Spencer, de la Școala de Psihologie din cadrul Universității East Anglia. Chiar dacă sărăcia nu afectează în totalitate creierul, poate modifica structura anumitor zone implicate în memorie, limbaj, procesarea datelor, auto-control și luare de decizii.
Studiile demonstrează: sărăcia are un efect dramatic asupra creierului copiilor
Un astfel de studiu a fost realizat de Universitatea din East Anglia. Cercetătorii au studiat funcțiile creierului la copiii cu vârste între patru luni și patru ani din zonele rurale ale Indiei. Ei au descoperit că acei copii care proveneau din familii foarte sărace, în care și părinții aveau o educație precară, aveau o activitate cerebrală mai slabă și o atenție mult mai ușor de distras. "Am vrut să aflăm mai multe despre dezvoltarea funcțională a creierului la copiii născuți în sărăcie- să vedem de ce nu-și ating întregul potențial.", arată profesorul Spencer, subliniind faptul că acesta este unul din puținele studii care s-au axat pe identificarea efectelor sărăciei asupra creierului la vârste foarte mici. Studiul s-a desfășurat la Uttar Pradesh, una dintre zonele suprapopulate ale Indiei. S-a măsurat activitatea cerebrală la 42 de copii între 4 luni și 4 ani. Au fost luați în considerare factori precum venitul familial, educația părinților, numărul de copii din familie, casta și religia. Rezultatele au fost comparate cu cele obținute la copii din Midwest, America.Cercetătorii au arătat că la copiii din India, proveniți din familii cu venituri foarte scăzute și educație deficitară a mamei, apare o funcționare mai slabă a creierului și un control mai scăzut față de distractori, în cortexul frontal stâng, implicat în reglarea memoriei de lucru.
Un alt studiu a examinat 389 de copii și adolescenți, cu vârste între 4 și 22 de ani. Această cercetare a evidențiat că la copiii crescuți în sărăcie apare o reducere a materiei cenușii, la nivelul cortexului frontal și temporal și în hipocamp. Pentru copiii la care gradul de sărăcie era foarte ridicat, această reducere ajungea până la 8-9% mai puțin față de dezvoltarea normală. S-a studiat și performanța școlara a copiilor proveniți din astfel de familii, demonstrându-se că o mare parte dintre ei nu și-au putut realiza potențialul, din cauza condițiilor socio-economice precare.
Într-o analiză longitudinală , realizată de Institutul Național de Sănătate din America, ce a luat în considerare 77 de copii foarte mici, de la câteva luni la patru ani, s-a arătat că cei care proveneau din familii sărace și foarte sărace prezentau o reducere a materiei cenușii, în special în zonele frontale și parietale, asociate cu funcțiile executive. Într-o analiză similară realizată cu 145 de copii, începând din perioada preșcolară până în jur de 10 ani, s-a demonstrat că, în funcție de mai mulți factori concurenți, precum sărăcia, nivelul educațional scăzut al familiei, calitatea parentingului și numărul de evenimente stresante, poate să apară o reducere a volumului hipocampului.
În ce fel afectează sărăcia dezvoltarea creierului
Efectele sărăciei asupra dezvoltării creierului
Experimentele au arătat că expunerea la stres cronic are ca rezultat creșterea cantității de cortizon/corticosteron încă din perioada prenatală. Ca urmare, are loc o alterare a volumului amigdalei, atrofia hipocampului și atrofia neuronilor din cortexul prefrontal, precum și alterarea comunicării între cortexul prefrontal, cu funcție de control și numeroase zone din creier. Toate aceste modificări sunt asociate cu un control mai scăzut al funcțiilor executive, al concentrării și atenției, precum și cu comportamente predominant reactive și defensive. Cu alte cuvinte, afectarea creierului determinată de stresul asociat sărăciei, modifică atât funcțiile cognitive, cât și comportamentul.
Copiii crescuți în medii foarte sărace nu sunt mai puțin inteligenți decât copiii din familii normale, dar capacitatea lor de concentrare, de a-și păstra atenția, de orientare și planificare, de a lua decizii la un nivel superior și de a rezolva probleme complexe este afectată. De aceea, ei vor prezenta dificultăți de adaptare școlară, rezultate academice mai slabe sau nu vor putea face față într-un mediu educațional competitiv. În plus, comportamentul lor va fi afectat, ei putând răspunde dezadaptat, prea agresiv sau prea inhibat, la diferite situații de viață. Reglarea emoțiilor este afectată, de asemenea, iar capacitatea de a respecta regulile și de a-și inhiba comportamentele nepotrivite este diminuată.
Grija părintească anulează efectele sărăciei
Unele cercetări au urmărit efectul sărăciei asupra creierului, în cazul în care copilul primește o îngrijire plină de căldură și atenție. S-a demonstrat că stilul de îngrijire are un impact hotărâtor asupra dezvoltării cerebrale, putând să împiedice efectele nocive ale sărăciei. Chiar dacă familia are un nivel scăzut de trai, din punct de vedere material, atenția părinților și faptul de a avea o relație hrănitoare cu copiii previne impactul dezastruos al sărăciei asupra creierului. Părinții grijulii și expunerea la medii în care copilul poate citi, călători sau practica o formă de artă ajută creierul să se dezvolte corespunzător, chiar dacă posibilitățile materiale ale familiei sunt limitate. Datorită neuroplasticității, există șanse ca efectele sărăciei asupra creierului să fie reversibile.
Noi neuroni și legături se pot forma, dacă persoana este expusă la experiențe stimulative. De exemplu, la copiii care au crescut în familii foarte sărace și au suferit diverse traume și abuzuri, s-a constatat că hipocampul are dimensiuni mai reduse. Dar la copiii care inițial au făcut parte din medii sărace și au fost neglijați, dar ulterior au fost adoptați în familii înstărite și au primitîngrijire și educație corespunzătoare, s-a arătat că hipocampul avea dimensiuni normale. Acest lucru arată că creierul poate compensa efectul sărăciei și-și poate reface anumite zone, în condiții propice.
Surse: https://bioengineer.org; https://www.ncbi.nlm.nih.gov; https://behavioralscientist.org
Urmareste-ne pe Google News
