6 semne că ai un copil care este mai inteligent decât media

Are simțul umorului

Simțul umorului este o calitate foarte apreciată, reprezentând și unul dintre semnele care îți arată că ai un copil care este mai inteligent decât media. Un studiu publicat în „Humor” a încercat să demonstreze că relația dintre inteligență și prezența simțului umorului este mai pregnantă la copii decât în cazul adulților. În cadrul studiului au fost implicați peste 200 de copii de școală primară, care au creat texte pentru 10 caricaturi. Experții au analizat textele în funcție de următoarele criterii: cât de amuzante erau și cât de adecvate erau pentru caricaturi. 

Prima concluzie a studiului a fost că inteligența este strâns legată de umor, în condițiile în care s-a constatat că acei elevi care aveau un nivel mai ridicat de cunoștințe, o inteligență generală la un nivel ridicat și abilități  de comunicare verbală remarcabile aveau mai mult simț al umorului. De asemenea, s-a precizat că umorul și inteligența sunt modelate de norme culturale, de valori și credințe. Spre exemplu, o glumă considerată amuzantă de o cultură nu va fi la fel de apreciată în alta. 

Coordonatorul studiului, profesorul Ugur Sak (de la „Universitatea Anadolu”, Turcia), a menționat că umorul este utilizat de adulți pentru distracție, în timp ce la copii este folosit mai ales pentru ca aceștia să fie acceptați într-un grup. De asemenea, acesta a adus în prim-plan următorul fapt: profesorii și educatorii trebuie să analizeze comportamentele copilului și să identifice dacă aceștia dovedesc adesea un umor de bună calitate. În cazul în care se constată așa ceva, este vorba despre o dovadă a unui nivel extraordinar al inteligenței. 

Este mofturos

Un articol publicat în revista „Pediatrics” a subliniat următorul aspect: copiii devin mofturoși la mâncare mai ales când au între 4 și 9 ani. Pentru a evita, pe cât posibil, să se întâmple astfel, părinții ar trebui să intervină asupra obiceiurilor alimentare ale copiilor încă de când aceștia au o vârstă fragedă (în jurul vârstei de 2 ani) și să le pună la dispoziție alimente cât mai variate, incluzând aici și fructe și legume. Pe măsură ce va crește, va conta mult ca un copil să se învețe să accepte alimentele pe care le consumă de obicei și celelalte persoane din casă. 

O descoperire semnificativă a oamenilor de știință a fost însă faptul că se poate realiza o legătură între cât de mofturos la mâncare este un copil și nivelul său de inteligență. În lucrarea „Living With Intensity”, autorii acesteia (Susan Daniels și Michael Piechowski) atrag atenția asupra faptului că, de cele mai multe ori, copiii supradotați, care au o inteligență peste medie, sunt mofturoși. Explicația pentru acest fenomen este că acești copii reacționează și răspund mai rapid și mai intens stimulilor interni și externi din jurul lor. Din acest punct de vedere, s-a adus în discuție ideea de hiperexcitabilitate la nivel senzorial, care va determina un copil cu un nivel ridicat al inteligenței să perceapă culorile mai intense decât alți copii, să perceapă mirosurile mai puternic și să facă o distincție mai clară între gusturi. Așa se explică de ce aceștia pot avea tendința de a fi și mai pretențioși și mai mofturoși la mâncare.

Studiile au evidențiat și capacitatea copiilor de a distinge între alimentele sănătoase și cele nesănătoase încă din primii ani de viață, chiar dacă părinții lor nu sunt ei înșiși adepții unei diete echilibrate. Printr-un studiu irlandez s-a constatat că un copil cu vârsta între 3 și 5 ani poate să realizeze o distincție între alimente sănătoase și cele nesănătoase dacă i se arată imagini cu acestea. Practic, în ciuda faptului că nu i se va oferi un model în privința unei alimentații sănătoase, un copil poate să adopte obiceiuri alimentare de acest tip. De asemenea, un copil ce are în jurul vârstei de 3 ani poate să identifice imagini cu alimentele pe care le consumă cel mai des, iar până la vârsta de 5 ani poate să identifice jumătate dintre alimentele mai puțin sănătoase, care ar trebui consumate cât mai rar.

Un îndemn dat de experții în nutriție este să existe o preocupare sporită a părinților pentru a promova hrana sănătoasă. Spre exemplu, unui copil i s-ar putea spune că: „Mănâncă și din acest spanac, este delicios și te va ajuta să te faci mare și puternic.” Totodată, este indicat ca unui copil să i se modeleze gândirea în ceea ce privește alimentele sănătoase încercându-se ca acestea să-i fie oferite cât mai des.

Este uituc

Chiar dacă adesea o memorie bună este asociată cu un nivel ridicat al inteligenței, doi cercetători canadieni au insistat asupra acestui aspect: scopul memoriei nu este acela de a ne transmite cea mai corectă informație în timp, ci de a îmbunătăți și de a ghida luarea unor decizii inteligente, care să se bazeze pe informația valabilă într-un anumit moment.

În publicația „Neuron”, specialiștii canadieni au explicat faptul că a uita detalii mai puțin relevante și informații de prisos este la fel de important precum capacitatea de a ne aduce aminte. Potrivit lor, există mecanisme ce facilitează pierderi de memorie, acestea fiind diferite de mecanismele necesare pentru stocarea informației. Unul dintre aceste mecanisme se referă la slăbirea sau la eliminarea conexiunilor sinaptice din neuronii în care sunt stocate amintirile. Celălalt mecanism se referă la următorul proces: odată ce un neuron nou se integrează în hipocamp, se formează noi conexiuni ce remodelează circuitele de acolo, rescriind amintirile aflate în aceste circuite, făcându-le să fie mai greu de accesat. Cercetătorii explică de ce în special copiii pot ajunge să uite repede informații, în condițiile în care hipocampul lor produce mulți neuroni. Ceea ce subliniază aceștia este că procesele de a-ți aminti și de a uita ajută la luarea unor decizii mai inteligente.

Ținând cont de aceste aspecte, îți va fi mai la îndemână să înțelegi că unul dintre semnele ce îți pot arăta că ai un copil mai inteligent decât media este că va avea tendința de a fi mai degrabă uituc. 

Vorbește singur

Deși când îți auzi copilul cum vorbește singur primul impuls este să te îngrijorezi, oamenii de știință vin cu o veste bună: vorbitul singur este un semn de inteligență, psihologi britanici ajungând la concluzia că un monolog rostit cu voce tare va îmbunătăți capacitatea creierului de a asigura concentrarea necesară pentru a ne atinge scopuri.

Dr. Paloma Mari-Beffa, de la „Universitatea  Bangor” (Marea Britanie) a precizat că vorbitul cu noi înșine este o dovadă a inteligenței, în contextul în care ajută la organizarea gândurilor, la planificarea acțiunilor, la consolidarea memoriei și la reglarea emoțiilor. Vorbitul singur fără voce tare poate evolua în vorbitul cu voce tare, acest proces fiind util pentru ajutorul suplimentar acordat împlinirii unor obiective fixate. Pentru a se formula această concluzie, s-a demarat un studiu în care au fost implicați 28 de participanți, ce au primit instrucțiuni scrise și au fost rugați să le citească în gând sau cu voce tare. S-a observat că datorită cititului cu voce tare participanții s-au implicat mai eficient în realizarea sarcinilor primite. 

Raportându-te la un asemenea studiu, gândește-te că un copil care vorbește cu el însuși este mai inteligent decât media, dispunând de o mai mare capacitate de concentrare, de motivare și astfel poate obține performanțe mai mari.

Se trezește târziu

În cazul în care nu te mulțumește deloc faptul că micuțul tău se culcă de obicei seara târziu și tinde să se scoale târziu dimineața, este cazul să nu îți mai faci atâtea griji. Astfel, studii din ultimele decenii arată că un copil ce este mai inteligent decât media obișnuiește să se culce târziu și să se trezească târziu a doua zi.

Un exemplu de un asemenea studiu este cel realizat în cadrul „London School of Economics and Political Science”. Prin intermediul său s-a arătat că un copil foarte inteligent, ce se culcă târziu și se trezește tot așa, are șansa de a deveni un adult ce se comportă la fel, atât pe parcursul unei săptămâni, cât și în weekend-uri. 

Alt studiu cunoscut este și cel ce aparține „Universității din Madrid”. La el au participat aproximativ 1000 de adolescenți, cărora le-au fost analizate ritmurile circadiene. În funcție de tiparele lor de somn și de momentul din zi în care își atingeau cel mai înalt nivel al performanței intelectuale, aceștia au fost încadrați în persoane matinale și „păsări de noapte”. Cam 1 din 4 adolescenți erau persoane matinale, cam 32% erau „păsări de noapte”, iar restul se situau între cele două categorii. Ulterior, aceștia au fost implicați în teste ce le măsurau inteligența și performanțele școlare (s-a ținut cont și de rezultatele la învățătură). 

După analizarea tuturor acestor aspecte, s-a demonstrat că elevii care erau „păsări de noapte” obținuseră scoruri mai ridicate la testele de inteligență, considerându-se că aceștia aveau și șanse mai mari pentru performanțe academice ridicate. 

Este mincinos

Întrucât încep să dobândească din ce în ce mai multe abilități cognitive, copiii încep să mintă când au între 2 și 4 ani, dar abia când vor mai crește minciunile lor vor deveni mai nuanțate și vor începe să înțeleagă consecințele ce vor surveni după ce vor spune o minciună. 

Studiile efectuate de-a lungul timpului au constatat că un copil care este un mincinos priceput are o asemenea abilitate întrucât este mai inteligent decât media. Spre exemplu, un studiu al „Universității Sheffield” (Marea Britanie) și al „Universității North Florida” (SUA) a evidențiat faptul că există o legătură între o memorie la nivel verbal, capacitatea de a gândi rapid și de a acoperi o minciună în cazul copiilor cu un nivel ridicat al inteligenței. La studiu au participat copii cu vârsta cuprinsă între 6 și 7 ani, care au fost rugați să răspundă la o întrebare din cadrul unui joc fără a se uita la rezultatul afișat pe spatele unor cartonașe. Aceștia au fost urmăriți cu ajutorul unor camere de luat vederi pentru a vedea cine a răspuns corect și cine a mințit, în ciuda negării că s-a recurs la un asemenea demers. În același timp, copiii au fost întrebați și cu ce culoare era scris răspunsul la întrebare pe cartonaș pentru a se vedea cine era un mincinos priceput și cine nu. 

Pe durata experimentului, cercetătorii au analizat memoria verbală (cât de multe cuvinte își poate aminti o persoană) și spațial-temporală (cât de multe imagini își poate aminti o persoană) a copiilor. S-a constatat că aceia care erau mincinoși pricepuți dețineau o mai bună memorie verbală, atât în privința procesării informațiilor, cât și în privința redării acestora.

Coordonatoarea studiului a menționat că, în cazul copiilor care se pricep să mintă, odată cu trecerea timpului se va sesiza că aceștia vor gândi mai rapid, vor reține informațiile într-un timp mai scurt și vor avea o memorie bună.

Pentru a-ți da seama dacă ai un copil mai inteligent decât media, psihologii recomandă să-i analizezi comportamentele și să vezi prin ce abilități excelează încă din primii ani de viață, astfel încât să-l poți ghida pentru a evolua și pentru a-și descoperi adevăratele pasiuni. 

Surse: centerforparentingeducation.org, cell.com, degruyter.com, eurekalert.org, health.harvard.edu, institute4learning.com, lifehack.org, living101.com, medicaldaily.com, mirror.co.uk, pediatric.aappublications.org, personal.lse.ac.uk, psychologytoday.com, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, sciencedirect.com, smilefm.ro, smithsonianmag.com

Sursă poză principală: istockphoto.com