Există o mulțime de tehnici de naștere, dar și metode de ameliorare a durerilor asociate nașterii care nu necesită niciun fel de intervenție medicală. Următoarele tehnici sunt folosite de mult timp cu succes. Prin urmare, dacă sunteți candidate potrivite pentru nașterea naturală/ nu există niciun risc de complicații în sarcină, este bine să studiați opțiunile pe care le aveți la dispoziție pentru ca apoi să le discutați, după caz, cu partenerul, dar și cu moașa sau cu medicul care vă urmărește sarcina.
Citește și: Nasterea naturala - toate informatiile pe care trebuie sa le stii
Nașterea în apă
Nașterea într-o cadă cu apă caldă poate ajuta o gravidă să se relaxeze și reprezintă una dintre cele mai delicate metode de a naște. Flotabilitatea contribuie semnificativ la ameliorarea disconfortului și a presiunii resimțite, dar și a durerii. Există și păreri conform cărora mediul acvatic ajută copilul să vină pe lume cu mai puțină lumină, sunet și într-o manieră mai puțin dramatică. Unele femei pot ieși din apă când momentul efectiv de expulzie sosește. Nașterea în apă se poate realiza într-o serie de spitale dotate cu căzi speciale sterile sau chiar acasă. Nașterea în apă nu este recomandată în cazul femeilor diagnosticate cu sarcină cu risc (prezentație pelviană, sarcină multiplă, naștere prematură) și în cazul în care sunt cunoscute complicații ce pot impune ieșirea din apă.
Nașterea lotus
Nașterea lotus reprezintă o metodă ce constă în lăsarea cordonului ombilical netăiat după naștere astfel încât bebelușul să rămână atașat de placentă până când acesta se va separa în mod natural de ombilic (de obicei în decurs de 3-10 zile). Clamparea cordonului ombilic nu este realizată deoarece se consideră că nou-născutul poate fi privat astfel în mod brutal de o cantitate suplimentară de sânge (40-60 mL) din placentă. Această cantitate de sânge contribuie și la eliminarea procesului de scădere fiziologică în greutate la nou-născut, prevenirea anemiei prin oferirea de sânge bogat în fier și susținerea proceselor care au loc la nivelul ficatului (prin păstrarea placentei care depozitează toxinele).Nașterea cu căiță
Nașterea cu căiță reprezintă faptul că un copil vine pe lume cu o bucată din membrana sacului amniotic pe cap și pe față (mai rar se prelungește și pe torace). Acest tip de naștere este destul de rar, survenind într-un procent mai mic de 1 din 80 000 nașteri. Căița nu este dăunătoare, fiind îndepărtată imediat de către medicul obstetrician sau de către moașă după naștere prin dezlipire delicată pentru a nu lăsa cicatrice (în cazurile complexe se impune o incizie mică în membrană). Nu trebuie confundată cu nașterea în sacul amniotic, când copilul se naștere în interiorul întregului sac amniotic cu lichid, care rămâne intact.Nașterea cu analgezie inhalatorie
Nașterea cu analgezie inhalatorie este acel tip de naștere naturală în care gestionarea durerii resimțite în travaliu este realizată prin inhalarea de gaz ilariant sau protoxid de azot. Administrarea analgeziei inhalatorii este extrem de facilă și este realizată chiar de gravidă care își poate controla singură cantitatea de gaz; efectele sale dispar la fel de rapid precum se instalează prin simpla îndepărtare a măștii /piesei bucale de pe față (este rapid eliminată din organismul mamei prin plămâni și nu dăunează copilului).Nașterea orgasmică
Nașterea orgasmică este acea nașterea în care femeile experimentează un reflex autentic de ejecție a fătului (orgasm la naștere) care va declanșa o stare mentală extatică în timpul nașterii și timp de câteva minute după aceasta. Această naștere însoțită practic de un orgasm precum cel din timpul unui act sexual apare ca urmare a unei combinații de hormoni - oxitocină, morfină și prolactină. Nivelul de oxitocină atinge maximul din viața unei femei (exact ca în timpul orgasmului) în intervalul de câteva minute chiar înainte și după naștere; acest nivel este necesar pentru o naștere în siguranță, cu expulzia placentei însoțită de o pierdere minimă de sânge. Pentru ca acest tip de naștere să aibă loc, este necesar: un mediu întunecat, sigur și intim, liniște, lipsa medicamentelor, excluderea bărbaților din încăpere și o implicare cât mai redusă din partea altor persoane.
Nașterea curcubeu
Nașterea curcubeu poartă această denumire deoarece este nașterea care urmează după o pierdere a sarcinii sau după nașterea unui făt mort. La fel cum se întâmplă în natură, când după o furtună apare curcubeul care transmite un sentiment de speranță în mai bine, așa se întâmplă și în această situație. Pierderea copilului este reprezentată de furtună și nimic nu poate modifica acea experiență. Pot exista încă câțiva nori, însă familia va încerca să depășească suferința resimțită. Un nou copil reprezintă ceva colorat și strălucitor care apare din întuneric și tristețe.Nașterea în natură
Nașterea în natură este de obicei o variantă a nașterii în apă. După cum indică chiar denumirea poate avea loc în orice colț de natură, fie pe malul unui râu, într-o pădure sau în curtea propriei case, oriunde se simte bine mămica. A înregistrat în ultima perioadă o pondere tot mai mare, multe femei optând în acest sens pentru locații exotice, precum țări tropicale sau ape curgătoare.Nașterea pe scaun
Nașterea pe scaun presupune, după cum reiese din numele său, nașterea în poziție verticală, pe un scaun special și nu pe o masă întinsă. Acest tip de scaun este conceput încât să confere echilibru și sprijin gravidei în timpul nașterii, având de obicei patru picioare și cotiere (pentru un plus de sprijin), iar spătarul fiind înclinat atât pentru confort, cât și pentru a permite persoanelor care asistă la naștere să maseze sau să sprijine mămica. Această metodă de naștere este utilizată de mai multe milenii și în prezent este reintrodusă în multe spitale deoarece travaliul decurge mult mai rapid (poziția scaunului permite mușchilor din corp să funcționeze la eficiență maximă).Nașterea Leboyer
Denumirea acestui tip de naștere provine de la medicul Frederick Leboyer care în anii 1970 a susținut faptul că bebelușii sunt mai fericiți când se nasc într-un mediu calm, delicat. Se încurajează astfel o atmosferă liniștită, relaxantă în preajma nașterii, cu lumină difuză, voci șoptite și eventual muzică plăcută (uneori și într-o cadă cu apă călduță), în care toți participanții sunt implicați (excepție fac evident situațiile de urgență medicală în care se impune intervenția promptă). Bebelușii născuți astfel nu sunt gestionați cu brutalitate și sunt imediat așezați pe abdomenul mamei unde sunt masați, amânându-se momentul clampării cordonului ombilical și al suptului (astfel se îngăduie copilului să respire singur, atunci când este pregătit).Nașterea prin hiponoză
Nașterea prin hipnoză a fost introdusă în practică în anul 1940. Presupune aducerea gravidei într-un stadiu de relaxare totală în care mușchii corpului pot funcționa conform modului în care sunt concepuți. Femeile care au folosit această metodă susțin că se simt într-o reverie continuă, într-o stare de relaxare, calm, conștiență și control. Autohipnoza sau metoda de naștere Mongan acționează într-un mod similar, fiind introdusă în practică în anul 1989. Prin controlul mental, durerea este resimțită în mod minim. Este necesară o instruire prealabilă a gravidei pentru a beneficia la maxim de această metodă de naștere.
Citește și: Metode alternative de nastere
Surse:
http://americanpregnancy.org; www.parents.com; https://en.wikipedia.org; www.lotusbirth.net; www.madeformums.com; www.thebump.com
Urmareste-ne pe Google News
