Aproape că nu există persoană care să nu se fi confruntat, cel puțin o dată în viață, cu un episod de migrenă. Organizația Mondială a Sănătății estimează că mai bine de 10% din populație suferă de migrene. În fiecare zi au loc în jur de 3.000 de crize de migrenă la un milion de persoane, iar episoadele sunt mai frecvente în rândul femeilor (1 din 5 femei și 1 din 15 bărbați sunt afectați de migrene, conform statisticilor).
Mai mult decât atât, migrena este considerată una dintre principalele cauze de dizabilitate la nivel mondial, fiind mai răspândită decât diabetul, astmul și epilepsia la un loc. Studiul Global Burden of Disease (GBD), care este cel mai cuprinzător studiu epidemiologic observațional la nivel mondial realizat până în prezent, clasează migrena pe locul 19 în topul cauzelor de invaliditate. Așadar, nu este de glumit cu durerea de cap!
Ce este migrena?
Potrivit Mayo Clinic, migrena este o durere de cap moderată sau severă, resimțită ca o durere pulsatilă, de obicei pe o parte a capului. Este adesea însoțită de greață, vărsături și sensibilitate extremă la lumină și zgomot. Atacurile migrenoase pot dura de la câteva ore la câteva zile, iar durerea poate fi atât de severă încât să interfereze cu activitățile zilnice.
Migrena este considerată o boală neurovasculară. La unele persoane durerea de cap este atât de mare încât au nevoie să stea în pat timp de câteva zile pentru a se recupera. Migrenele pot debuta la orice vârstă, însă cel mai frecvent apar în adolescență și ating un vârf undeva în jurul vârstei de 30 de ani. Apoi, treptat, ele devin mai puțin severe.
Tipuri de migrenă
Există mai multe tipuri de migrenă, unele mai des întâlnite decât altele. Cele mai frecvente sunt migrena cu aură și migrena comună, fără aură, prezentă în 70-90% din cazuri.
Migrena comună, fără aură
În cazul migrenei comune, fără aură, durerile de cap apar frecvent dimineață. Majoritatea persoanelor care suferă de acest tip de migrenă, se trezesc dimineața cu dureri de cap, în timp ce în cazul altora, atacul migrenos debutează la momente previzibile, cum ar fi înainte de menstruație sau înainte/după un moment sau o perioadă stresantă.
De regulă, migrenele fără aură sunt unilaterale (afectează doar o jumătate a capului) și au un caracter pulsatil, cu o durată cuprinsă între 2 și 72 de ore. Durerea resimțită în cazul migrenei comune poate fi suficient de puternică încât să nu îți permită să îți desfasori activitățile zilnice și poate fi însoțită de greață, vărsături, scăderea tensiunii arteriale, fotofobie și iritabilitate.
Migrenă cu aură
La unele persoane, înainte sau odată cu debutul durerii de cap, apare și un simptom de avertizare cunoscut și sub denumirea de „aură”, adică o tulburare trecătoare de natură vizuală, senzitivă, lingvistică sau motorie, care semnalează că în curând se va instala cefaleea.
Până la o treime din cei care suferă de migrene percep o aură, care poate include tulburări vizuale, cum ar fi sclipiri de lumină sau pete albe, sau alte tulburări, cum ar fi furnicături pe o parte a feței sau la un braț sau picior și dificultăți de vorbire.
De ce apar migrenele?
Se consideră că migrenele sunt determinate de un amestec de factori genetici și de mediu. Aproximativ două treimi din cazuri sunt determinate de predispoziții ereditare. Astfel că dacă ai în familie o rudă care se confruntă cu migrene, există posibilitatea să suferi și tu de această afecțiune.
De asemenea, fluctuațiile hormonale pot avea un rol: migrena afectează un număr ușor mai ridicat de băieți decât de fete înainte de pubertate, însă în cazul adulților este de două-trei ori mai frecventă la femei decât la bărbați. În timpul sarcinii tendința de apariție a migrenelor scade, de obicei.
Când este cazul să mergem la medic?
Mergi imediat la medic sau la camera de gardă dacă ai oricare dintre următoarele semne și simptome, care ar putea indică o problemă medicală mai gravă:
- o durere de cap bruscă, severă, că o lovitură de trăsnet;
- durere de cap cu febră, gât înțepenit, confuzie, convulsii, vedere dublă, amorțeală sau slăbiciune în orice parte a corpului, care ar putea fi un semn de accident vascular cerebral;
- durere de cap după un traumatism cranian;
- o durere de cap cronică care se agravează după tuse, efort, efort sau o mișcare bruscă;
- dureri de cap noi după vârsta de 50 de ani.
Cinci moduri prin care poți preveni și/sau trata migrenele, fără pastile
Tratamentele profilactice ale migrenelor includ medicamente, suplimente nutritive și, cel mai important, modificări ale stilului de viață. Dacă te confrunți deseori cu migrene și ți-ai dori să nu mai apelezi la pastile ori de câte ori se întâmplă acest lucru, iată 5 moduri prin care poți preveni și/sau trata atacurile migrenoase:
1. Adoptă un stil de viață sănătos
Un stil de viață sănătos înseamnă o alimentație echilibrată, activitate fizică zilnică, odihnă și un nivel scăzut de stres. Dar să le luăm pe rând! O alimentație echilibrată, din care nu lipsesc fructele și legumele, ne pot feri de multe afecțiuni, inclusiv de neplacutele migrene. După îndelungi cercetări, specialiștii au ajuns la concluzia că anumite alimente, precum ciocolata, brânzeturile măturate, nucile, produsele din soia și diverși aditivi alimentari precum monoglutamatul de sodiu (MSG), nitrații, nitriții și aspartamul, pot declanșa atacurile migrenoase, așa că evită-le pe cât posibil sau limitează consumul lor. Consumă, în schimb, alimente bogate în magneziu (avocado, ton, spanac, salată verde etc.), acizi grași omega-3 și alimente ketogenice. O alimentație sănătoasă merge mână-n mână cu activitatea fizică, pe care specialiștii o recomandă zilnic, sub formă de plimbări în aer liber, mers alert, plimbat cu bicicletă sau jogging. Odihna este iarăși extrem de importantă pentru reducerea episoadelor migrenoase, la fel și limitarea surselor de stres și anxietate.
2. Mai puțin stres = mai puține dureri de cap
Multe tipuri de stres sau evenimente stresante pot declanșa o migrenă. Stresul poate rezulta și din evenimente fericite, cum ar fi cumpărarea unei case noi, planificarea unei nunți sau nașterea unui copil. Unele cercetări arată că factorii de stres obișnuiți, de zi cu zi, cum ar fi un loc de muncă cu presiune ridicată, naveta lungă sau creșterea copiilor, sunt mai susceptibili de a provoca dureri de cap decât stresul care apare în situații excepționale. Stresul cotidian, care nu dispare niciodată cu adevărat, poate duce la dureri de cap cronice. Unii oameni au migrene atunci când sursă de stres dispare (după ce au finalizat un proiect important, spre exemplu). Acest lucru s-ar putea datora faptului că creierul nostru este obișnuit cu stresul constant, iar schimbarea bruscă a rutinei declanșează o durere de cap.
3. Redu timpul pe care îl petreci în fața ecranelor
Un studiu realizat în 2020 de Global Media Intelligence Report, arată că românii petrec peste 7 ore în față calculatorului, laptopului sau al telefonului. Presiunea pe care ecranele luminoase o pun asupra ochilor și postura incorectă pe care o adoptăm atunci când privim în telefon sau laptop afectează coloana vertebrală, provocând neplăcutele dureri de cap. Specialiștii spun că adulții ar trebui să limiteze timpul petrecut în fața ecranelor în afară serviciului la mai puțin de două ore pe zi. La locul de muncă este recomandat să facem pauză la fiecare oră, cel puțin 10 minute, și să privim în zare.
4. Hidratează-te!
Deshidratarea poate declanșa (cauza) o migrenă. Așa că dacă ai migrene, este esențial să bei multă apă, cea mai bună băutură pentru o hidratare optimă. Cafeaua și alte băuturi cu conținut de cofeină, în schimb, deshidratează, așa că evită-le.
5. Ai grijă de flora intestinală!
Probabil te întrebi care este legătura dintre flora intestinală și migrene, însă oamenii de știință vorbesc din ce în ce mai mult despre axa intestin-creier și despre interacțiunea dintre cele două organe. Se pare că, atunci când echilibrul florei bacteriene se îmbunătățește, această are un efect benefic asupra întregului nostru corp și joacă în același timp un rol cheie în ameliorarea durerilor de cap.
Practic, există o legătură strânsă între intestine (bacterii intestinale), ficat și creier. Tulburările funcției de barieră a intestinului duc la pătrunderea substanțelor toxice în fluxul sanguin. La rândul său, când bariera intestinală este afectată din cauza stresului, a unei alimentații precare sau a unui consum prelungit de medicamente, metaboliții toxici pot predomină și pot duce la efecte negative la nivelul creierului, cum ar fi modificările de dispoziție, lipsa motivației, depresia și alte boli.
Cum păstrezi echilibrul florei intestinale? Printr-o alimentație echilibrată, dar și cu ajutorul suplimentelor care ajută la menținerea funcției normale a barierei intestinale. Noi recomandăm Omni-Biotic® MIGRA!
Omni-Biotic® MIGRA conține 8 tulpini bacteriene gastro-rezistente care apar în mod natural în intestinul uman, fiecare putând să se reproducă constant și cu o compoziție calitativă și cantitativă optimă. Aceste tulpini sunt:
- Lactobacillus casei W56;
- Lactobacillus acidophilus W37;
- Lactobacillus brevis W63;
- Lactococcus lactis W58;
- Bifidobacterium lactis W52;
- Lactococcus lactis W19;
- Lactobacillus salivarius W24;
- Bifidobacterium bifidum W23.
Cantitatea mare de germeni activi și acțiunea dovedită știintific fac din Omni-Biotic® MIGRA un produs extrem de util. Sănătatea începe din interior!
Surse:
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/migraine-headache/symptoms-causes/syc-20360201#:~:text=A%20migraine%20is%20a%20headache,sensitivity%20to%20light%20and%20sound.
- https://www.thelancet.com/journals/laneur/article/PIIS1474-4422(18)30322-3/fulltext
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Migren%C4%83#Aura_2
- https://www.healthline.com/health/migraine/what-to-eat-when-you-have-a-migraine
- https://www.webmd.com/migraines-headaches/stress-triggers-chronic-migraine
- https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21517-dehydration-headache#:~:text=People%20who%20aren't%20hydrated,you%20prevent%20a%20migraine%20attack.
- https://www.nhs.uk/conditions/migraine/
- https://www.emarketer.com/content/global-media-intelligence-2020-romania
Surse foto: istockphoto.com
Urmareste-ne pe Google News
