În familiile în care soții nu își permit o bonă sau nu văd cu ochi buni prezența unei persoane străine în casa lor, există mai multe soluții. O mamă se pare că a ales-o pe cea mai la îndemână la momentul respectiv, și anume aceea de avea grijă de fiica ei, fără a renunța la profesie.
Din păcate, acea decizie i-a adus resentimente mari față de partenerul său, dar mizează că perioada grea va trece repede și îi va fi dor de clipele minunate petrecute alături de micuța ei.
Creșe arhi-pline, varianta unei bone eliminată, bunici departe, ce rămâne de făcut?
Pe măsură ce fetița creștea, soții au început să își facă planuri, astfel încât să păstreze cele două venituri ale familiei. Din păcate, creșele și căminele avea o listă lungă de așteptare pentru copii în momentul în care părinții s-au decis să o înscrie pe micuță în colectivitate.
Mama promisese clienților și colaboratorilor că se va întoarce înapoi la muncă până când fetița va împlini șase luni, sperând că atunci va reuși să o dea la creșă. Doar că planurile nu au mers așa cum s-ar fi așteptat, pentru că părinții trebuiau să plătească o taxă de 350 de dolari doar pentru a intra pe lista de așteptare a grădiniței.
Așadar, cei doi au fost nevoiți să ia în calcul și alte variante. Cum nici o pereche de bunici nu se afla prea aproape pentru a-i ajuta pe părinți, au luat în calcul și varianta unei bone. Costurile prea mari și pericolele din spatele prezenței unei persoane străine alături de un copil atât de mic i-au determinat pe adulți să ia o decizie radicală. Mama a acceptat să stea acasă cu micuța și să lucreze în limita posibiltăților. Practic, a devenit mamă full time, dar cu job part time.
„Am ales să am grijă de fiica mea și să lucrez de acasă part-time. Mi-am stabilit un program astfel încât să pot avea grijă de fetița mea. Cum soțul meu lucra cu utilaje grele, nu era chiar cel mai bun mediu pentru un nou-născut.
Dar și pentru mine era greu fiindcă totul se schimba de la o zi la alta și nu știam cum să mai programez clienții astfel încât să mă descurc și cu nevoile fetiței mele. Mi-am dat seama că am nevoie de un program bine stabilit pentru a-mi proteja sănătatea mintală. Zis și făcut, atunci când fetița a împlinit doar opt săptămâni, practic aveam un orar bine pus la punct”, mărturisește ea.
„Mă străduiesc să nu îi port pică partenerului meu de cuplu”
În toată această situație, care nu a fost tocmai ideală pentru mămica nevoită să stea acasă, au apărut unele resentimente față de partenerul de cuplu.
„Soțul meu poate pleca din casă oricând dorește. Eu am fost nevoită să merg la întâlniri cu clienții mei, la evenimente împreună cu ea, pentru că nu am cu cine să o las. Și cu un bebeluș mic în brațe nu ai chiar mare succes să obții mai multe contracte și clienți. În plus, nu mai ating aceleași targeturi așa cum o făceam înainte ca fiica mea să se nască, ceea ce înseamnă că nu mai câștig nici atât de mulți bani.
Iar când fiica mea face temperatură și are nevoie de mine 24 din 24, programul îmi este complet dat peste cap. Toate obligațiile mele profesionale se duc pe apa sâmbetei. Iar eu mă simt neputincioasă, privindu-mi partenerul ieșind pe ușă și eu rămânând în rutina mizerabilă a unei zile imprevizibile. Fac tot ce pot pentru familia noastră, dar îmi este din ce în ce mai dificil”, mărturisește ea.
Totodată, femeia știe că toată această perioadă în care trebuie să stea acasă alături de fetița ei va trece foarte repede, pentru că în scurt timp va trebui să intre în colectivitate, să meargă la grădință și la școală. Tocmai de aceea, mama se bucură de fiecare clipă pe care o petrece cu micuța ei.
„În timp ce căutăm grădinița perfectă pentru fetița noastră mă trezesc plângând în timp ce îmi imaginez cum pleacă de lângă mine și sare în brațele educatoarei”, concluzionează mama.
Tot ce este frumos trece destul de repede. iar părinții trebuie să profite de orice zi petrecută alături de copii lor, oricât de grea ar părea, pentru că în curând apar noi etape în dezvoltare și noi provocări.
Surse foto: pexels.com, pexels.com, pexels.com,
Surse articol: businessinsider.com