M-am dus să cumpăr o cafea și vânzătoarea pur și simplu m-a umilit: „Sunteți sigură?”

În primele săptămâni și luni după naștere, mama vede din orice drum o „călătorie” (la magazin, în parc, la o cafenea) plină de provocări. Copilul mic are propriile lui nevoi, propria lui personalitate, iar mama trebuie să își îndeplinească rolul oriunde s-ar afla.

Lana, tânără mămică a unui bebeluș în vârstă de opt luni, a mers pentru prima dată după ce a născut la cafeneaua locală. Lucru care s-a dovedit cea mai mare misiune a ei de după naștere.

Mama, originară din Sydney s-a dovedit hotărâtă să se aventureze singură și să-și cumpere o cafea după ce, două săptămâni mai devreme, primise acordul medicului ei să conducă mașina.

„A fost prima dată când am ieșit pe cont propriu… Prima călătorie singură cu mașina și cu copilul. Sunt o persoană independentă, dar a fost descurajant chiar și să încerc”, spune tânăra în vârstă de 35 de ani.

Când a ajuns la cafeneaua din Kograh, Lana s-a dus direct la tejghea și și-a comandat un latte, la care poftea de mult timp… Câteva minute mai târziu, momentul ei de mândrie a fost zdruncinat instantaneu de… un străin.

„Îmi puteți da și mie o cafea cu lapte, vă rog?” își amintește Lana. „Femeia din spatele tejghele s-a uitat la fiul meu care era în marsupiu, s-a uitat la mine șocată și mi-a spus: „sunteți sigură că nu doriți cafeaua fără cofeină?”, continuă ea indignată

Soția mea mă ceartă pentru că îmi cumpăr cafea scumpă, așa că i-am spus să se angajeze

„A trebuit să îmi justific dorința de a savura o cafea, baristei…”

Surprinsă de gestul celei care trebuia să înmâneze cafeaua fierbinte fără prea multe comentarii, Lana își amintește că i-a răspuns acesteia sec: „nu, vreau doar un latte normal, nu alăptez. În momentul acela am simțit că trebuie să mă justific și nicio mamă nu ar trebui să fie nevoită să treacă prin așa ceva.

Am făcut tot posibilul să-mi ascund furia față de judecata străinei care se afla de dincolo de tijghea. Așa că mi-am luat politicos cafeaua și am părăsit imediat cafeneaua în loc să mă așez, așa cum intenționasem. Îmi doream să-i fi spus: „nu e treaba ta”, sau ceva de genul ăsta, dar am fost prea șocată să reacționez”, își amintește ea.

La ieșirea din cafenea, o altă mamă a abordat-o, spunându-i că a auzit tot ceea ce s-a întâmplat și îi pare rău pentru faptul că a trebuit să-și justifice o banală alegere de a savura o cafea.

Vecina mea m-a pus să-i fac cumpărăturile ca „pedeapsă” pentru că i-am trezit bebelușul

„Barista m-a făcut să simt că am eșuat ca mamă în fața băiatului meu”

Incidentul a declanșat un soi de sentimente de vinovăție pentru Lana care s-a luptat să alăpteze în primele șase luni din viața fiului ei, înainte de a trece la laptele praf. Aceasta nu a fost pregătită pentru pentru sfârcurile crăpate, pomparea infinită și eșecul atașării copilului la sân.

„Obiectivul meu a fost să-mi alăptez până când Oliver ar fi împlinit un an. Am crezut că va fi cel mai ușor și mai natural lucru din lume, dar nu a fost. Pot să vă povestesc nopțile nesfârșite în care m-am trezit la 3:00 dimineața și plângeam de durere, iar copilul meu plângea din cauza foamei.

Nu am putut dormi, iar decizia de a renunța la alăptare a fost una foarte importantă pe care cu greutate în suflet am luat-o, chiar cu două săptămâni înainte de a păși în această cafenea. M-am învinovățit cu adevărat din această cauză și faptul că am fost judecată de o persoană pe care nu o cunoșteam, a făcut lucrurile și mai dificile pentru mine.

Barista m-a făcut să mă simt ca și cum aș fi fost un eșec pentru fiul meu, o ratată, învinsă și nu o învingătoare”, mărturisește mama.

Cafeaua în alăptare

„Câteodată beau și cafea fără cofeină, dar până la urmă e alegerea mea…”

După ce a depășit o grămadă de obstacole, simpla întrebarea baristei a venit ca o lovitură uriașă pentru mama care abia începuse să se bucure de ritualul de hrănire cu lapte praf. Indiferent că ar fi alăptat sau nu, Lana consideră că a fost o întrebare nepoliticoasă, un mod de invadare a intimității pentru simplul fapt că a adus în discuție consumul de cafea.

„Am băut o ceașcă de cafea în majoritatea zilelor pe parcursul sarcinii și alăptării și medicul obstretician m-a asigurat că este în regulă. Câteodată beau și fără cofeină, dar până la urmă e alegerea mea.

Ar trebui să-i ofer clientului ceea ce îți cere și nu să comentezi alegerea lui. Eu sunt bine, copilul este bine, e vorba de prea multă judecată din partea unui om străin. Nu ar trebui ca nimeni să comenteze asupra deciziei nimănui, pentru că fiecare om este unic, iar povestea lui este specială”, concluzionează ea.

Desigur că Lana nu a mai pășit niciodată în acea cafenea, nu s-a mai întors niciodată acolo, dar a învățat cu timpul să renunțe la vinovăția de mamă pe care a simțit-o în acea zi și acesta este cel mai important lucru.

Desigur că alegerile mamelor și nu numai nu ar trebui să fie comentate în niciun fel de cei din jur. Nimeni nu știe ce lupte incredibile se duc în sufletul lor în unele momente și cum un simplu cuvânt le poate da lumea peste cap…