Ce îți dorește proiectul de Strategie națională de educație parentală
Propunerea privind Strategia Națională de Educație Parentală pornește de la premisa unei realități conservatoare, considerând că la nivelul percepției generale respectarea legilor morale produce efecte pozitive, în vreme ce nerespectarea lor conduce la efecte negative. Se dorește eliminarea acestei viziuni, iar copiilor urmează să li se prezinte o idee nouă de familie, respectiv orice combinație de persoane. Astfel se va elimina modelul natural deoarece familia este privită drept o "constelație de idei, imagini și terminologii, creată și recreată permanent de practicile socio-culturale". Copiii trebuie să aibă un respect pentru diversitate, fiind inclusă în accepțiune și diversitatea sexuală; comportamentul sexual și homosexual vor fi prezentate ca două alegeri valide de viață, fără nicio diferență între ele.
Obiectivul principal al strategiei constă în a asigura fiecărui copil un mediu familial adecvat pentru a atinge potențialul maxim de dezvoltare și a deveni un adult responsabil. Obiectivele specifice includ: crearea unui sistem la nivel național integrat și coerent de educație parentală, elaborarea și revizuirea cadrului normativ privind dezvoltarea abilităților și competențelor parentale și racordarea la standarde internaționale privind respectarea și promovarea drepturilor copilului și dezvoltare și consolidarea abilităților și competențelor parentale ale celor care se ocupă de copil și ale tinerilor (în calitate de viitori părinți).
Lipsa de reacție a părinților cu privire la proiect se va interpreta drept acceptare tacită a strategiei propuse. Pentru cei care doresc să își exprime punctual de vedere, Ministerul Educației pune la dispoziție o adresă de e-mail: claudia.teodorescu@edu.gov.ro. De asemenea, sunt așteptate propuneri, sugestii și observații pe adresa de e-mail: dezbateripublice@edu.gov.ro.
Informații generale relevante despre Strategia națională de educație parentală
Deoarece mediul social este angrenat într-un proces de continuă schimbare, spațiul familial a fost influențat semnificativ, iar familia necesită un sprijin extern pentru a se putea adapta noilor ideologii și practice. Educația parentală este definită în acest context drept ansamblul de programe, servicii și resurse destinate părinților/reprezentanților legali/persoanei în grija căreia se află copilul pentru a-i sprijini în creșterea și educația copiilor, în conștientizarea rolurilor pe care le au și în dezvoltarea și îmbunătățirea competențelor parentale.
Educația parentală are ca obiectiv principal să conștientizeze pe cei care cresc și îngrijesc copii cu privire la rolul pe care îl dețin în susținerea creșterii și dezvoltării sale, pentru a-și îmbunătăți sau modifica cunoștințele, atitudinile, înțelegerile/viziunile și practicile de îngrijire și educație conform recomandărilor psiho-pedagogiei moderne.
La nivelul României au fost dezvoltate forme pentru a promova parentalitatea pozitivă, cu scopul de a dezvolta abilitățile, în special printr-o bună informare, și a competențelor. Deoarece un obstacol frecvent este reprezentat de mentalitățile conservatoare, sistemul de valori al familiilor trebuie regândit. Familia tradițională continuă să fie privită drept forma perfectă de organizare. Pentru a elimina aceste convingeri adânc înrădăcinate se propun cursuri de educație parentală alături de profesioniști, precum și participarea copiilor la deciziile care îl privesc, dar se impune o restructurare a practicilor instituționale din toate domeniile de activitate cu copiii. Părinții și viitori părinți sunt cei care necesită flexibilitate, dinamism și adaptabilitate din partea sistemului de educație, mai ales în contextual unei dezvoltări intense pe plan tehnologic și informațional care a avut loc în ultimele două decenii. Implicarea și participarea instituțiilor statului este absolut necesară pentru ca formarea și dezvoltarea competențelor parentale să fie coerentă, eficientă, cu șanse egale pentru toți.
Se dorește crearea unei culturi bazate pe dialog, cunoaștere și participare, care susține părinții în deservirea interesului superior al copilului și care facilitează cooperarea dintre profesioniști, părinți și autorități publice. Se subliniază faptul că nu se impun modele unice ideale, ci o respectare a modelelor familiale și educaționale existente. Etapele copilăriei, denumite life cycles sunt cele care constituie fundamentul strategiei naționale de educație parentală.
Iată și principalele idei care au fost luate în considerare de către inițiatorii acestui proiect de lege:
- Provocările societății contemporane caracterizată de schimbări rapide, ce impun o dezvoltare și adaptare permanent a oamenilor și a părinților (educație formaă și nonformală)
- Pe plan internațional au fost modificate așteptările sociale față de comportamentele părinților în raport cu copiii lor care pune o presiune suplimentară asupra părinților (parentalitatea este învățată și exersată)
- Stilurile parentale dezvoltate au efecte importante asupra dezvoltării potențialului copilului (comportamente prosociale, riscuri la care sunt expuși, rezultate școlare, încredere în sine și în cei din jur, comunicarea sentimentelor etc.). Este necesară o abordare pozitivă și cerințe pozitive, disciplina punitivă conducând la o serie de comportamente negative
- Stilurile parentale pot fi educate, învățate, ajustate și adaptate în funcție de nevoile sociale identificate; comportamentele pozitive sunt asociate cu rezultate pozitive asupra copilului (atât pe plan școlar, cât și al dezvoltării în ansamblu și al sănătății)
- Contextul familiei și modul în care se implică părinții în educația și îngrijirea copiilor le influențează dezvoltarea, rezultatele școlare, sănătatea și interacțiunile sociale
- Studiile sugerează nevoia unei abordări diferențiate în funcție de capitalul educațional al părinților (broșuri sau alte forme de suport pentru informații scrise destinate părinților cu nivel ridicat de edcuație, iar pentru ceilalți intervenții profunde). Programele de educație parentală reduc stresul parental și îmbunătățesc competențele, mai ales când se utilizează o abordare interactivă
- Sunt oferite drept exemplu Spania, Italia, Franța și Portugalia unde programele de educație parentală sunt oferite prin diverse sisteme, cu resurse din partea statului sau a donatorilor privați, cu implicare semnificativă din partea mediului academic și unde există politici publice în acest sens, uneori cu participare obligatorie. Și Suedia are o strategie națională pentru sprijin parental
- La nivelul României, programele de educație se desfășoară în școli și grădinițe, în unități medicale, în servicii sociale, însă nu există un singur program național pe servicii de dezvoltare parentală
- Luând în considerare costurile implicate, astfel de programe sunt mai puțin costisitoare decât intervențiile individualizate și reduc costurile asociate unor probleme în urma parentalității precare
- Consiliul Europei încurajează parentalitatea pozitivă, iar politicile și măsurile sunt reprezentate de dezvoltarea armonioasă și tratarea adecvată a copiilor, cu respectarea drepturilor fundamentale și a demnității lor. Parentalitatea trebuie să facă parte din agenda de politici publice. Mesajele cheie trebuie transmise atât de părinți, cât și de cei care se ocupă de creșterea unui copil, elaborate pe baza consultării cu părțile implicate
- Există la nivel internațional multiple modele de servicii pentru dezvoltarea parentală, de la informare la cursuri specializate. Simpla informare din partea părinților s-a demonstrat a dispune de efecte pozitive, mai ales în cazul părinților educați, motivați și interesați. pentru categoriile de risc se impune o intervenție specializată. Formarea specialiștilor în domeniul educației parentale poate să fie diversă, dar urmărește obiectivele și formatul programelor. Se dorește ca mesajele cu privire la parentalitatea pozitivă să fie diseminate în comunitatea de părinți și de persoane care oferă servicii copiilor
- Nu există un context legislativ în România pentru a stipula nevoia sau obligativitatea educației parentale, în vreme ce societatea se confruntă cu o serie de probleme acute: rată crescută a mortalității infantile, malnutriție și prematuritate, copii din medii defavorizate cu risc de sărăcie crescut, rată a sărăciei mare în mediul rural în rândul copiilor, slaba informare a părinților privind creșterea și îngrijirea copiilor, rată crescută a abandonului familial și a copiilor părăsiți în spital fără acte de identitate, situație dificilă a copiilor separați de familiile lor, fenomenul copiilor cu părinți plecați în străinătate, rată crescută a abandonului școlar și de părăsire timpurie a școlii, căsătoriile timpurii în comunitățile sărace și marginalizate, vaccinarea, numărul crescut de copii abuzați, neglijați, exploatați, importanța educației timpurii.
Principii urmărite de strategia națională de educație parentală
Strategia coerentă și eficientă va fi concepută și implementată în accord cu standard internaționale, bazându-se pe calitate, lipsa discriminării și participare și pliată pe nevoile și aspirațiile celor vizați pentru a-i încuraja să dobândească abilități parentale. Iată principiile de care se ține cont:
- Principiul egalității de șanse între femei și bărbați și promovarea diversității - se urmărește promovarea implicării crescute din partea bărbaților în ceea ce privește creșterea și îngrijirea copiilor și crearea unui echilibru între viața privată și profesională. În acest sens se dorește reviziurea stilurilor parentale și înlăturarea stereotipurilor de gen cu impact asupra vieții fetelor și băieților (pe baza standardelor Națiunilor Unite și ale Comisiei Europene).
- Principiul legalității - sistemul nou creat se angajează să respecte cadrul normative și să fie corelat cu actele normative în vigoare pentru a deveni unitar și coerent
- Principiul primordialității calității - procedurile, mecanismele, standardele de evaluare și deciziile trebuie să se bazeze pe îmbunătățirea calității sistemului național de educație și informarea părinților și a tinerilor
- Principiul profesionalismului - resursele umane trebuie să fie profesionale pentru toate activitățile revăzute de strategie
- Principiul transparenței - dezvoltarea și implementarea sistemului național de educație parentală trebuie să aibă loc în manieră transparentă, prin consultarea și implicarea tuturor
- Principiul parteneriatului - deoarece este un proces complex și îndelungat, presupune o colaborare strânsă și continuă, precum și bună comunicare între instituții implicate și responsabile
- Principiul descentralizării deciziei - alegerea tipului de instituție/serviciu aparține părinților/tinerilor; serviciile vor putea fi furnizate de școală, dar și alte insituții din sectoarele de educație, sănătate, protecție sau de ONG-uri și alte structuri
În final, pentru dezvoltarea acestui sistem de educație parentală, UNICEF propune următoarele modalități: formarea unei rețele naționale de formatori în educație parentală, în fiecare județ și în sectoarele municipiului București, formarea unei rețele de educatori parentali la nivelul comunității (100 educatori parentali la nivel de județ/sector al municipiului București) și realizarea cursurilor de educație parental la nivel local. În cazul aprobării educației parentale, bugetul alocat va fi în valoare de aproape 300 de milioane de lei (295 de milioane de lei).
Surse: https://edu.ro; www.juridice.ro; https://media.hotnews.ro
Urmareste-ne pe Google News
