- Istoricul familial
- Corp diferit, metabolism diferit
- Muschii cantaresc mai mult decat grasimea
- Insulina
- Dietele cauzeaza ingrasare pe termen lung
- Omisul micului dejun poate contribui la kilogramele in plus
- Stresul contribuie la ingrasare
- Lipsa odihnei
- Modifcarile lichidelor
- Portii mai mari si viata sedentara
- Excesul ponderal asociat sarcinii
- Sfatul specialistului
- Studii
Istoricul familial
Fara indoiala, unele persoane sunt "programate" genetic sa aiba o greutate mai mare decat altele. Dispun de un schelet mai masiv, care se traduce in termeni medicali constitutie endomorfa, respectiv o silueta mai plina, mai rotunda. Celelalte constitutii corporale cunoscute sunt: mezomorfa (atletica) si ectomorfa (silueta astenica; umeri mici, putina masa musculara si schelet delicat)-cei mai predispusi la un metabolism rapid, care intampina greutati in ingrasare/acumulare de masa musculara. Exista inca controverse intre cercetatori cu privire la procentul pe care il joaca ereditatea, estimandu-se ca poate oscila intre 25-40% pana la 75%; unele din gene sunt in plus influentate de stres si de lipsa somnului.
Corp diferit, metabolism diferit
Metabolismul reprezinta ritmul in care corpul vostru arde caloriile si evident nu toti oamenii sunt la fel. Unii au in mod natural un metabolism mai lent, prin urmare tind sa se ingrase mai usor. Desi acest aspect poate fi de ajutor in timp de foamete sau epidemii, constituie o reala problema in epoca moderna. Metabolismul pare sa incetineasca in plus odata cu varsta (probabil ca raspuns la nivelul redus de activitate fizica si pierderea tonusului muscular), prin urmare si kilogramele se aduna mai repede. In acest sens trebuie subliniat ca exercitiile fizice, repectiv o masa musculara crescuta conduc la un metabolism mai rapid (de aceea este atat de importanta activitatea fizica).
Muschii cantaresc mai mult decat grasimea
In continuarea punctului anterior, probabil ati observat ca in momentul in care incepeti sa faceti miscare si sa mancati sanatos de fapt greutatea creste. Se intampla acest lucru deoarece muschii au densitate mai mare decat grasimea, prin urmare cantaresc mai mult. Nu va ingrijorati insa deoarece in realitate ardeti celule adipoase in timp ce consolidati masa musculara (corpul devine mai tonifiat, mai coordonat, mai puternic), cu mai multa vigoare.
Insulina
Insulina este un hormon secretat de pancreas cand mancati, in special zahar. Are doua roluri: scade glicemia sau cantitatea de zahar din sange si depoziteaza grasime. De asemenea, ea stimuleaza lipogeneza (productia de grasime). In cazul consumului de dulciuri pancreasul secreta suficienta insulina pentru a readuce glicemia la normal si a nu cauza ingrasare/senzatie de foame. Insa in cazul celor predispusi spre ingrasare, pancreasul va produce mai putina insulina decat trebuie, aparand hipoglicemia. Asadar corpul depoziteaza tot ce se consuma, iar pancreasul este scapat de sub control.
Dietele cauzeaza ingrasare pe termen lung
Functionand precum un mecanism protector impotriva infometarii, corpul incetineste metabolismul cand caloriile sunt precare. Din acest motiv multe femei ajung la un prag cand slabesc. In plus, descompunerea masei musculare ca urmare a unui aport caloric prea mic incetineste suplimentar metabolismul. Astfel multe persoane constata deseori la finalul unei diete ca au o greutate mai mare decat la inceput.
Citeste si:
Fructele care te ajuta sa slabesti si fructele care te ingrasa
Omisul micului dejun poate contribui la kilogramele in plus
Cunoastem cu totii faptul ca un mic dejun sanatos si consistent imbunatateste nivelele energetice si vigilenta, insa putini stiu ca cei care obisnuiesc sa serveasca aceasta masa tind sa manance mai putin in restul zilei si sa cantareasca mai putin. Este vorba fie de o incetinire a metabolismului asociata, fie a unei senzatii de foame extrema ce conduce la mancat compulsiv ulterior in acea zi, mai ales seara in cantitati mari (in loc sa se distribuie aportul caloric in mod echilibrat).
Stresul contribuie la ingrasare
Multe persoane sunt constiente ca se ingrasa ca urmare a ingerarii excesive de alimente in urma stresului. Insa independent de caloriile acestea, stresul cauzeaza eliberarea hormonului cortizol ce determina grasimea sa fie depozitata direct in zona abdominala si creste apetitul (conform cercetatorilor, la persoanele predispuse ingrasarii genele cauzatoare mentionate se activeaza cand corpul produce cortizol in exces).
Lipsa odihnei
Cand nu ne odihnim suficient, corpul reactioneaza in mai multe moduri, unele avand un impact asupra greutatii. Studiile indica faptul ca privarea de somn (mai putin de 8 ore pe noapte) apare si o scadere in hormonul leptina (responsabil pentru determinarea necesitatilor calorice prin semnale transmise creierului; supresor al apetitului) si o crestere in nivelele altui hormon, grelina (secretat de creier si stomac; stimulant al apetitului); sunt astfel prezente mai multe pofte, in special pentru alimente cu carbohidrati ce cauzeaza supraalimentarea. Se pare ca creierul interpreteaza aceste modificari ca simptom al infometarii si raspunde prin consumul de mai putine calorii. In acest sens, s-a observat ca persoanele cu probleme cu greutatea sufera de rezistenta la leptina.
Modifcarile lichidelor
Corpul uman contine 55-75% apa, ceea ce inseamna ca greutatea fluctueaza zilnic in functie de starea lichidelor. De fapt, este perfect normal sa cantarim cu 1-2 kg mai mult seara decat dimineata deoarece retinem lichide in zona inferioara a corpului odata cu trecerea orelor. Alti factori ce contribuie la retentia de apa includ presiunea atmosferica, umiditatea, aportul de sare si anumite medicamente. Dietele (in special cele cu putin carbohidrati) conduc la o pierdere semnificativa de lichide mai ales in timpul primei saptamani (depozitele de glicogen sunt epuizate); cand carbohidratii sunt reintrodusi, lichidele sunt din nou retinute si greutatea creste. Modificarile hormonale au si ele un impact, astfel odata cu apropierea menstruatiei este prezenta o senzatie de balonare deorece apa este retinuta cand nivelele de estrogen scad si cele de progesteron cresc. De asemenea, scadeti si cresteti in greutate in urma efortului fizic si al bautului; de aceea este inutil sa va cantariti pe parcursul unei zile deoarece modificarile nu reprezinta realitatea grasimii corporale.
Portii mai mari si viata sedentara
Marimile portiilor de mancare si ale bauturilor consumate au crescut semnificativ in ultimul deceniu si evident si greutatea proportional. Televizoarele, computerele, masinile si alte inventii ale tehnologiei ne-au ajutat mult, insa au condus la un stil de viata prea sedentar.
Excesul ponderal asociat sarcinii
Acest aspect este extrem de individualizat, avand probabil legatura cu ereditatea. In timp ce unele femei se ingrasa rapid si revin la greutatea de dinainte la fel de repede, altele par sa nu reuseasca. Majoritatea kilogramelor din timpul sarcinii se datoreaza unui tesut corporal si sanguin crescut care necesita purtarea unui copil. Exista si situatii in care gravidele gasesc un refugiu in mancare si mananca excesiv sau compulsiv.
Iata si factori care nu pot fi controlati: unele boli ce pot cauza ingrasarea (boala Cushing, probleme ale tiroidei), anumite medicamente (steroizi si antidepresive), factori de mediu, probleme psihologice sau inactivitate fizica in urma unei leziuni/imbolnaviri, tulburari alimentare (mancat compulsiv, bulimie).
Citeste si:
10 trucuri pentru a evita sa te ingrasi in timpul sarcinii!
Alimentatia corecta a mamei in timpul alaptarii
Ce sa mananci in sarcina sa nu te ingrasi
Sfatul specialistului
Doamna doctor Diana Artene specialist in Nutritie Sportiva, Nutritie pentru Copii si Adolescenti si in Stiintele Nutritiei, Doctorand Nutritie Oncologica www.artenediana.com:
"Mancarea in sine nu ne ingrasa si, strict din punct de vedere al slabitului, foarte putine alimente ar trebui complet evitate (si asta doar datorita fenomenului de rezistenta la leptina pe care il pot genera - prajeli, chipsuri sau sucuri racoritoare - fie indulcite cu indulcitori artificiali, fie indulcite cu fructoza artificiala HFCS).
Iar motivul pentru care ar trebui evitate este ca le scade acestora capacitatea de perceptie a senzatiei de satietate, creandu-le o senzatie de foame paradoxala, uneori la foarte putin timp dupa ce abia au mancat - ceea ce deregleaza masiv nu numai sensibilitatea la insulina scazand metabolismul, ci se hormonii PP si PYY deregland pe termen lung senzatia de satietate perceputa normal intre mese.
Totusi, chiar in cazul acestor alimente extrem de nocive pentru persoanele care intentioneaza sa slabeasca, de foarte multe ori exista situatia in care doua persoane mancand exact aceeasi calorie, combinatie, salata, gogoasa etc. - una sa se ingrase si cealalta nu. Iar diferenta este facuta de feneomenul de rezistenta la insulina (fenomen usor de identificat prin analizele de sange insulinemie si glicemie pe nemancate, dimineata).
Cu cat cantitatea de insulina in sange este mai mare, cu atat mai putina glucoza este capabila sa patrunda prin membrana celulei musculare. Iar fara glucoza in celula musculara, grasimea care este livrata celulei musculare pentru a fi arsa este pur si simplu depozitata acolo (ajungandu-se la un aspect macroscopic similar cu al muschiului de vita sau al cefei de porc - impanat de grasime).
Pentru a slabi, o astfel de persoana cu rezistenta la insulina - avem nevoie de 4 conditii metabolice:
1. mancatul trebuie sa se intample exclusiv atunci cand exista senzatia de foame fizica (se simte in zona stomacului, nu in alta parte)
2. mancatul ar trebui sa inceteze la aparitia senzatiei de satietate (lucru mult mai usor de spus decat de facut efectiv)
3. dupa orice masa ar trebui sa existe un interval de repaus alimentar complet de minim 3 ore (timp in care se poate consuma numai apa), apoi asteptand sa apara senzatia de foame fizica iar (pentru ca glucoza ingerata sa poata intra in celula musculara si nu in cea adipoasa)
4. "celula musculara" trebuie folosita in mod regulat - adica trebuie sa fim cat mai putin sedentari. In cazul mamelor putem vorbi de plimbari in ritm un pic mai alert, sau de mers pe bicicleta eliptica sau sarit coarda 10 minute pe zi. Totusi, miscarea este esentiala pentru tratarea rezistentei la insulina si "vindecarea" metabolismului. Dar, sa nu cadeti in cealalta extrema sa faceti sport pana nu mai puteti, pentru ca obezitatea se vindeca prin alimentatie corecta si se mentine prin sport, nu invers. Iar sportul poate creste si senzatia de foame si nevoia de "auto-premiere" (gen "am facut sport, am dreptul la o inghetata" sau " am mancat inghetata, trebuie sa fac sport". Ambele variante sunt profund ingrasatoare pentru ca deregleaza comportamentul alimentar pe termen lung.
Deci, trebuie sa hranim organismul cand are el nevoie nu cand ne taie pe noi capul, pentru ca - daca nu ne-a cerut expres sa mancam prin senzatia de foame fizica - mancarea nu poate fi transportata decat tesutului adipos."
Studii
Cercetatorii de la Universitatea de Medicina Washington au descoperit diferente intre persoanele obeze si cele slabe in peste 300 gene bacteriene, multe din ele fiind implicate in metabolismul carbohidratilor si al grasimii. Bacteriile care populeaza intestinele ajuta la digestia alimentelor si influenteaza gradul in care caloriile din alimente sunt metabolizate si asimilate de corp. Prin folosirea subiectilor gemeni (slabi si grasi), cercetatorii au evidentiat diferente in flora lor microbiana, ceea ce sugereaza ca persoanele supraponderale nu pot metaboliza caloriile la fel de eficient ca ca cele slabe din acest motiv.
In anul 1967, cercetatorul medical Ethan Sims a intreprins un experiment in cadrul inchisorii de stat Vermont. A recrutat prizonieri care sa manance cat de mult au putut pentru a se ingrasa in plus cu 25% din greutatea lor, in schimbul eliberarii. Unii din voluntari nu au putut ajunge la obiectiv indiferent cat de mult au incercat, chiar daca ingerau 10000 calorii pe zi, concluzia fiind ca pentru unii obezitatea este aproape imposibila.
Alt studiu a urmarit 10 voluntari slabi (care nu tineau dieta) in cadrul unui experiment de tip documentar ce au petrecut 4 saptamani ingerand cat de multa pizza, chips-uri, inghetata si ciocolata puteau, fara a face vreun efort fizic si limitand distanta in care mergeau. Rezultatul testului doctorului Rudy Leibel din Universitatea Columbia a demonstrat ca toate persoanele au o greutatea natural determinata la care corpul face eforturi sa ramana/revina (indiferent care este). Astfel, la subiectii care nu au reusit sa atinga obiectivul, apetitul fluctueaza indiferent de cat de mult voiau sau li s-a spus sa manance.
Profesorul Jane Wardle considera ca explicatia rezida in gene, mai exact gena FTO. Adultii care aveau o varianta a acesteia cantareau in medie mai mult decat ceilalti. Se pare ca aceasta influenteaza apetitul, astfel ca unele persoane nu realizeaza cand sunt pline; in lipsa ei este mai usor refuzul alimentelor (aceste persoane nici nu vor sa manance de fapt).
Profesorul asistent de kinetoterapie Jeff Horowitz considera: "Cand te ingrasi sau slabesti trebuie sa fie vorba de un dezechilibru energetic". Acesta crede ca un mod prin care hormonul cresterii poate ajuta persoanele sa devina mai rezistente la ingrasare este prin cresterea activitatii proceselor corporale, deoarece prin ele se pierde o multime de energie pe durata unei zile. Dezavantajul este ca exista un declin linear in hormonul de crestere odata cu varsta, astfel ca daca teoria este corecta, la batranete ne ingrasam (ingrasarea reduce hormonul de crestere; e un cerc vicios). Aspectul pozitiv este ca prin exercitii fizice se stimuleaza acesta hormon.
Multumim doamnei doctor Diana Artene pentru informatiile oferite.
Surse:
http://phys.org; http://news.bbc.co.uk; www.livestrong.com; www.findingbalance.com; www.earlytorise.com; http://weightloss.about.com; www.trantiendiet.com