Am ales să nu am copii și simt că mă urmărește imaginea bebelușului pe care l-am avortat când aveam 18 ani

În timp ce terminarea unei sarcini este un drept pe care femeile îl au, acela de a decide asupra propriului corp și asupra vieții bebelușului care îl poartă în pântece, sunt situații în care o astfel de decizie te poate bântui întreaga viață. Ne mărturisește cu multă durere în suflet cum un avort făcut la vârsta de 18 ani i-a schimbat complet destinul, Kate Spicer. Femeia, gândind cu maturitatea de acum, susține că ar fi trebuit să își crească copilul și nu să îl recurgă la o asemenea procedură.

Totul s-a întâmplat în vara anului 1987 când Kate avea 18 ani și o suspiciune care nu îi dădea pace, aceea că era însărcinată cu prietenul ei, un coleg de liceu. Suspiciunile s-au adeverit atunci când Kate a făcut un test de sarcină în baia propriei case și ulterior a trebuit să ia cea mai grea decizie din viața ei. Singurele persoane care cunoșteau povestea sarcinii ei era prietenul ei și Helen, femeia care o angajase ca bonă și căreia i se dăstăinuia.

Mama ei trebuia să se mărite cu partenerul de cuplu cu care avea doi copii mici, în câteva săptămâni. Părinții lui Kate se separaseră când ea avea doar 6 anișori, iar cu tatăl ei nu prea a ținut legătura, fiind chirurg pediatru și având numeroase deplasări în țară. De la 11 ani, Kate locuia cu mama ei în Devon, ducând o viață fericită, lipsă de griji și cu multă înțelegere între membrii familiei.

Doar că vestea că este însărcinată i-a umbrit toată această fericire și a decis să meargă la un medic ginecolog pe care nu îl cunoștea nimeni din familia ei. Acesta a programat-o la avort abia la începutul celui de-al doilea trimestru de sarcină, după două luni. Toată perioada de așteptare a fost cumplită pentru Kate care simțea cum relațiile cu membrii familiei și cu prietenul ei (pe care acum îl numește „inutil”) se degradau din ce în ce mai mult, în timp ce în pântecul ei creștea o nouă viață.

Așa cum era obiceiul în rândul fetelor adolescente care purtau un copil în pântec să aibă o slujbă mizerabilă, ca ajutor de bucătar sau spălător de vase, și Kate s-a angajat în acea vară la un restaurant numit Little chef. Această decizie doar a înrăutățit lucrurile.

Pastila de avort: ce trebuie să știi înainte de a lua o astfel de decizie

„Dacă mi-ar fi spus cineva atunci: asta este singura șansă pe care o ai să devii mamă în viața asta, aș fi păstrat sarcina”

La vârsta de 42 de ani, Kate face o retrospectivă a deciziilor sale care i-au adus o viață neîmplinită. Nici nu a mai putut rămâne niciodată însărcinată și își dorește să fii păstrat sarcina pe care la 18 ani a abandonat-o cu atât de multă ușurință.

„Mă bântuie gândul că, dacă la vârsta de 18 ani aș fi știut că nu mai pot deveni mamă, aș fi luat altă decizie. Sunt sigură că mama m-ar fi ajutat să creștem împreună copilul și nu m-ar fi dat afară din casă. Acum, amintindu-mi de acest lucru, prefer să nu mă gândesc prea mult pentru că îmi provoacă răni emoționale”, susține Kate.

Femeia își amintește cum, în opt săptămâni de sarcină a trebuit să îmbrace rochia domnișoarei de onoare la nunta mamei ei, așteptând cu nerăbdare să poată scăpa de bebelușul care i-ar fi distrus viitorul. Stresul și-a spus cuvântul și, izbucnind în lacrimi la nunta propriei mamei, aceasta încercând să o calmeze și-a dat seama că ceva este în neregulă și a întrebat-o dacă este însărcinată.

„După avort, a dispărut orice urmă de rușine, am devenit iar liberă, puteam să respir, puteam să fac activități normale pentru vârsta mea, nu mai eram condiționată de un fetus”

„Da, sunt însărcinată dar te rog, te implor să nu îi spui tatei, promiți? Doar că mama l-a telefonat imediat pe tata iar el, lucrând în domeniul medical, a dat câteva telefoane și a grăbit data la care sarcina urma să fie terminată. Două săptămâni mai târziu, într-o dimineață răcoroasă de septembrie am mers împreună cu mama mea la spitalul Torbay unde am intrat în rândul statisticilor: una din cele 174.000 de femei care avortaseră în acel an.

Nu îmi amintesc prea multe lucruri despre procedura medicală prin care am trecut, doar că anestezia și-a făcut foarte repede efectul, iar după avort, a dispărut orice urmă de rușine, am devenit iar liberă, puteam să respir, puteam să fac activități normale pentru vârsta mea, nu mai eram condiționată de un fetus.

Din păcate, în acel moment m-am maturizat incredibil de repede, am devenit o femeie care cunoștea grijile, vina și rușinea, dar avortul părea cea mai bună soluție la acel moment, într-un oraș atât de mic precum Devon, unde aș fi devenit subiectul de bârfă al oamenilor. Acum mă simt mai mult decât vinovată și plâng nopțile după acel bebeluș de care am scăpat fără remușcări și care mi-a pus capăt oricărei speranțe a fertilității”, mărturisește Kate.

Studiu: 99% din femeile care au făcut un avort spun că au luat cea mai bună decizie

„Nu aveam suficienți bani, nu aveam o relație stabilă, nu aveam o carieră...”

Acestea sunt motivele plauzibile pe care Kate și le-a tot repetat de-a lungul anilor în mintea ei și care ar fi scutit-o de vina avortului. Atunci când s-a trezit în Kate instinctul matern, din păcate nu a mai avut nicio șansă de a fi întrupat sub forma unui copilaș, deoarece femeia nu a mai putut rămâne însărcinată niciodată.

„Aveam 30 de ani când am participat la o nuntă și cineva mi-a pus un copilaș mic în brațe lucru, care mi-a cutremurat întreaga ființă. Când mă aflam într-o vizită pe care am făcut-o în Brazilia, am întâlnit un copil al străzii în vârstă de 10 ani, pe care l-am hrănit, l-am lăsat să doarmă în camera de hotel în care eram cazată, i-am dat să mănânce, i-am cumpărat haine noi și am simțit nevoia stringentă de a-l proteja și de a-i fi ca o mamă. Instinctul meu matern m-a șocat de numeroase ori în viață și nu de puține ori am regretat amarnic avortul făcut la vârsta de 18 ani”, susține Kate.

„Într-o vizită în Brazilia, fantoma bebelușului meu avortat a început să mă bântuie”

Atunci când se afla în excursie în Brazilia și a simțit nevoia să hrănească acel copil al străzii, Kate susține că i s-a activat un instinct matern atât de puternic, încât a simțit un regret imens pentru fapta pe care a săvârșit-o în urmă cu mulți ani. Femeia a început să își imagineze cum ar fi fost în rolul de mamă, ce s-ar fi întâmplat, practic s-a trezit la realitatea dură după mulți ani în care a încercat să își caute scuze și motivații pentru gestul făcut.

Relația cu tatăl copilașului ei nenăscut a durat trei ani și a fost foarte defectuoasă și în mod ironic, după vârsta de 35 de ani, toate relațiile femeii au devenit toxice și total nepotrivite pentru a aduce pe lume un copil.

Ce trebuie sa stii inainte de a face avort

„Nu sunt genul de femeie care nu își dorește copii”

Ajunsă la o venerabilă vârstă, Kate mărturisește că nu a fost niciodată genul de femeie care nu și-a durut copiii, dar pur și simplu nu a putut să aibă după acea decizie fatidică la vârsta de 18 ani.
„Atunci când ești tânăr, o sarcină apare inopinant, dar când înaintezi în vârstă șansele de a rămâne însărcinată sunt din ce în ce mai mici și de a găsi un partener pe măsura așteptărilor tale scad drastic de la un an la altul.

Am început să caut prin istoria noastră atât ca popor, cât și din punct de vedere religios, dovezi că din cele mai vechi timpuri au existat femei tinere care au adus pe lume bebeluși și nu au fost judecate. Și le-am găsit în exemple istorice, tablouri, în situația unei fete pe nume Begshawe care a fost încurajată de către părinții ei romano-catolici foarte înstăriți să păstreze bebelușul, chiar dacă aceasta avea o vârstă fragedă și a devenit mamă singură și studentă la Oxford în același timp.

Am admirat fiecare exemplu pe care l-am găsit în istorie al femeilor care au putut aduce pe lume copii la vârste mici și au continuat să studieze și să își facă o carieră. Dacă aș fi pusă în situația de a sfătui o adolescentă asupra a ceea ce trebuie să facă în privința unei sarcini nedorite, i-aș spune să nu facă avort” destăinuie femeia.

„Dacă nu ai putut concepe un copil în atâția ani, este clar că nu ești fertilă”, răspunsul tatălui meu care m-a durut cel mai mult

Aflându-se la o cină împreună cu tatăl său i-a mărturisit că în relația în care se afla, iubitul ei, deși avea toate calitățile unui soț bun, i-a mărturisit că nu își dorește copii.
Iar răspunsul tatălui ei a fost puțin spus dureros: „dacă nu ai mai putut concepe din perioada adolescenței de când ai avortat, gândește te că nu ești fertilă. Nu ai mai folosit metode anticoncepționale, dar nici nu ai mai putut rămâne însărcinată. Din punct de vedere medical și din perspectiva mea, nu vei mai putea face copii niciodată.”

Aceste vorbe dureroase pline de adevăr spuse de tatăl lui Kate fiicei sale, despre care nici nu știa că este bântuită de decizia extrem de dificilă pe care a luat-o în urmă cu mulți ani, este o realitate care se potrivește multor femei în societatea modernă actuală. Fete tinere care fac avort și ulterior nu mai pot concepe copii.

„Faptul că nu am copii este o lipsă pe care o simt în permanență în viața mea. Pentru multe persoane, anii pensionarii sau ultimii ani din viață reprezintă un prilej bun de a sta cu familia. Pentru mine cred că odată ce voi atinge această vârstă, mă voi simți mizerabil.

Eu am stat la căpătâiul bunicii mele când a murit dar la căpătâiul meu nu are cine să stea… Decizia luată la 18 ani de a scăpa de un copil mi-a spulberat visul la 42 de ani de a aduce o nouă viață pe lume. Dar îmi accept situația pentru că inseminarea artificială costă foarte mult în ziua de astăzi”, mărturisește Kate.

Într-adevăr, deciziile luate la tinerețe pot avea repercursiuni la bătrânețe. Atunci când suntem tineri nu ne gândim și la ce urmează, la înfruntările pe care le avem de trecut singuri, iar orice decizie luată din impulsivitate se poate dovedi un motiv de singurătate…