De ce și când mâncarea este cea mai bună terapie

De ce mâncarea este cea mai bună terapie

Rolul pe care mâncarea îl joacă în societatea de azi este unul important, acordându-se multă atenție chefilor, sfaturilor de nutriție, noilor restaurante sau emisiunilor de gătit. Pare că omul modern este obsedat de mâncare. Întrebarea esențială este ce avem de fapt nevoie din mâncare, deoarece ea nu ajută doar la anumite necesități fiziologice prin prisma valorii nutriționale de care dispune, ci dispune de un potențial terapeutic. Valoarea nutrițională se poate traduce ca personalitate, orientare, mod de înțelegere a lumii sau, altfel spus, cum ar fi acea mâncare dacă ar deveni o persoană. De exemplu, lămâia conține 29 calorii în 100 g, 2,8 fibre alimentare, 2,5 g de zahăr și așa mai departe. Are însă și ingrediente care îi conferă individualitate: vorbește despre sud, soare, speranță și dimineață. Îți sugerează să treci la acțiune, să îți asumi lucrurile care merită și să te concentrezi pe ceea ce știi că trebiuie să faci. Este contra sentimentalismului, fiind brutal de onestă, dar blândă. Un alt exemplu, aluna. Din nou, un aliment plin de valoare nutritivă, dar în același timp atrage și alte lucruri precum energia toamnei, maturitatea, gravitatea, auto-suficiența și o îngrijire aproape copilărească.

Se poate spune astfel că alimentele conțin filosofii de viață comestibile la care ajungem într-un mod direct și extrem de ușor de înțeles: mâncatul. Le ingerăm fizic, dar încercăm să aducem în suflet și nutrimentele lor psihologice deoarece ne dorim, într-o măsură, să stimulăm anumite puncte forte și să compensăm anumite slăbiciuni. Din acest motiv mâncatul nu este doar o simplă acumulare de energie pentru buna funcționare a organismului, ci și o reechilibrare pe plan sufletesc. Mâncarea poate conferi confort, liniște, energie, dar poate transmite dragoste și liniștea unui cămin.

Ne dorim ca alimentele să ne confere câte puțin din calitățile lor. Avocado să ne cedeze din serenitatea încrezătoare, smochinele din senzualitatea facilă, scoicile din intimitatea demnă, sparanghelul din implicarea fermă în individualitate. Mâncăm o friptură pentru a dobândi vigoare și curaj, apelăm la miere pentru a da greutate unei dorințe de a fi mulțumiți cu simplitatea. Bem un pahar de lapte rece pentru a pune un zid între prezent și trecutul libertin ce a trecut. Iată ce poate face mâncarea pentru noi la nivel psihologic:

1. Mâncarea ne reconectează cu părți importante dar care nu pot fi sesizate ale propriei ființe

Suntem ființe complexe, cu mai multe straturi. Avem un trecut și un viitor, iar prezentul nici nu-l putem cuprinde. Prin urmare, părți amuzante din viață pot fi pierdute din vedere. Sau poate este vorba despre neglijarea capacității de a fi tăcut dar profund din cauza unor lucruri simple din viața zilnică extrem de solicitantă. Puterile de care dispun anumite alimente la fac foarte utile in crearea diverselor asocieri și amintiri. Alimentul potrivit poate oferi acces către o regiune psihologică neglijată sau chiar către epoci uitate ale propriului nostru trecut.

2. Mâncarea ne reechilibrează

Cu toții suntem puțin dezechilibrați, fie prea intelectuali sau dimpotrivă emoționali, prea masculini sau dimpotrivă prea feminini, prea calmi sau dimpotrivă prea entuziaști. Mâncarea pe care o iubim compensează într-o măsură ceva ce ne lipsește, ne contrabalansează. Iar când suntem emoționați de un aliment, se poate datora unor calități despre care considerăm că ne lipsesc. Poate tânjim după frăgezimea din slujbă sau din relație pe care o regăsim în piersici. Alimentul pe care îl privim drept gustos ne oferă indicii cu privire la ce lipsește din viața noastră, iar prin consumul său devenim versiuni ale noastre mai împlinite.

3. Mâncarea poate compensa declinul religiei

Una dintre funcțiile de bază ale religiei este că reprezintă un ritual de a ne aduce împreună cu idei și experiențe. Iar alimentele bine alese pot simboliza virtuți pe care religia dorește să le sublinieze. Deși mâncarea nu îți indică modul în care să îți trăiești viața, folosirea sa pentru a te încuraja să gândești și să simți în anumite moduri rămâne la fel de utilă. În acest sens trebuie să identifici anumite alimente care prezintă simpatie și să le ingerezi regulat într-un mod ritualic. De exemplu, din cauza iernilor lungi din Europa un concept modern încurajează consumul a trei alimente: lămâia, papaya și măslina.

4. Gătitul reprezintă o cale spre indviduație

În cea mai mare parte a vieții ajungem să consumăm mâncarea pe care alții o consideră bună pentru noi. Ajungem astfel să mâncăm alimente care nu ne fac fericiți. Parte din devenirea individuală este să înveți cum să aranjezi părți din lumea exterioară în comuniune cu lumea ta interioară. Gătitul joacă în acest sens un rol important, arătând implicarea în alinierea a ceea ce se întâmplă în corp cu credințele și speranțele noastre. Mâncatul pasiv trebuie să ia sfârșit pentru o cunoaștere de sine mai bună.

5. Mâncarea ne poate ajuta să ne schimbăm viața

Când dorim să conferim un alt curs vieții, mâncarea poate juca un rol important, în sensul efortului de reformare internă. Contribuie, desigur, și prietenii, munca, sărbătorile. Putem cere alimentelor să ne ajute într-o misiune către o viață mai puțin dezordonată, de a ne conecta mai mult cu ceilalți sau de a ne implica mai mult în viața socială sau politică.

6. Mâncarea este un act de comunicare

Nu toată lumea se pricepe să comunice, mai ales dacă ne dorim să exprimăm recunoștința sau părți complexe din noi. Ne dorim să fim înțeleși cu privire la imaginația, dexteritatea sau demnitatea pe care nu o relevăm oricui. Astfel, o porție de pene cu busuioc poate reprezenta o declarație de iubire, ciupercile la grătar poate fi un mod de a întâmpina pe cineva drag, iar puiul prăjit poate fi un simbol pentru armonia din familie, în timp ce șerbetul de mango externalizează o viziune utopică. Mâncarea poate comunica absolut orice, fără a folosi cuvinte.

Surse: 

www.thebookoflife.org; www.foodtherapy.com.au; http://foodastherapy.org