Alimentatia in bolile digestive

Alimentatia in bolile digestive - refluxul gastro-esofagian

Desi exista in continuare o serie de controverse pe plan medical cu privire la alimentele care cauzeaza simptomele refluxului, multi cercetatori consimt faptul ca evitarea anumitor tipuri de alimente si bauturi poate contribui la prevenirea indigestiei, a senzatiei de arsura in piept si a altor simptome. Expertii recomanda evitarea alimentelor cu continut ridicat de grasime: alimentele prajite si grase pot scadea presiunea asupra sfincterului esofagian inferior si intarzia golirea stomacului, expunandu-va la un risc crescut pentru aparitia simptomelor. Pentru a minimiza episoadele de boala, reduceti aportul zilnic de grasimi. Urmatoarele alimente trebuie evitate sau consumate sporadic:

- cartofii prajiti sau ceapa prajita.
- produsele din lapte integral cum sunt laptele, branza si smantana.
- carnea grasa sau prajita de vita, porc sau miel.
- grasimea din slanina, din sunca sau din untura.
- deserturile cu nivel mare de grasime sau inghetata, chips-uri.
- sosurile, cremele si dressing-urile.

Desi fructele si legumele sunt recomandate in cadrul unei alimentatii sanatoase, unele pot cauza sau agrava simptomele refluxului gastro-esofagian. Acestea sunt: portocalele, grapefruitul, lamaile, ananasul, rosiile, sosul de rosii si derivatele salsa, chili, pizza.

Facultatea de Medicina Harvard a identificat si ciocolata drept factor declansator, deoarece contine un ingredient numit metixantina, care relaxeaza muschiul neted din sfincterul esofagian inferior. Clinica Mayo a constatat faptul ca si usturoiul sau ceapa produc senzatia de arsura in piept si chiar deranjamente stomacale si balonare.

Iata insa si cateva alimente care ajuta la ameliorarea simptomelor: iaurt si probiotice, datorita bacteriilor "prietenoase" ce se afla in iaurt, ajutand la procesul de digestie si oferind protectie impotriva altor bacterii daunatoare. Untul de arahide reprezinta o sursa de proteine cu continut lipidic scazut, singura problema putand aparea in ce priveste intoleranta prezenta la unele persoane sau chiar alergia (in acest caz, se agraveaza simptomele). Fibrele consumate in cantitati sporite reduc cu 20% riscul aparitiei manifestarilor refluxului, desi nu se cunoaste inca modalitatea exacta in care influenteaza metabolismul. Deoarece fiecare persoana tolereaza anumite alimente este bine sa apelati la sfatul medicului in ce priveste o alimentatie echilibrata.

Alimentatia in bolile digestive - boala celiaca

Trecerea la o dieta fara gluten reprezinta o schimbare majora si in astfel de situatii este necesara o perioada de acomodare. Desi initial va veti simti privati de anumite placeri alimentare, veti descoperi cat de multe alimente fara gluten exista, chiar paine sau paste si alimente deja ambalate. Iata si o enumerare orientativa a alimentelor permise care nu contin gluten: fasole, seminte, nuci in forma naturala si neprocesata, oua proaspete, carne, peste si pui proaspat (nu cu aluat sau marinat), fructe si legume, majoritatea produselor lactate. Este important sa va asigurati ca nu sunt procesate sau amestecate cu cereale ce contin gluten, aditivi sau conservanti. Cerealele care nu contin gluten sunt: stir, arorut, hrisca, porumb, in, faina fara gluten (orez, soia, porumb, cartof, fasole), malai, mei, quinoa, orez, sorg, soia, tapioca.

De evitat urmatoarele: orz (malt, aroma de malt si otet de malt), secara, triticale, grau. Poate fi dificila identificarea produselor care le contin deoarece apar sub diverse denumiri. Iata in acest sens cateva denumiri sub care le puteti regasi: bulgur, faina durum, faina, faina de graham, grau mare, gris, alac. Daca nu contin pe ambalaj mentiunea "fara gluten" sau fabricat cu porumb, orez, soia evitati urmatoarele: bere, paine , prajituri si placinte, bomboane, cereale, biscuiti si fursecuri, crutoane, cartofi prajiti, sosuri, imitatie de carne sau peste, paste, carne procesata, dressing-uri, sosuri (inclusiv sos de soia), amestecuri de orez condimentat, chips-uri condimentate (cele de cartofi si tortilla), pui gata preparat, supe si amestecuri pentru supe, legume in sos.

Alimentatia in bolile digestive - colita ulcerativa

Alimentatia in cazul colitei ulcerative trebuie bazata pe o dieta bine echilibrata bogata in proteine, carbohidrati complecsi si grasimi bune, oferindu-va energie si mentinand o stare buna de sanatate. Puteti include in meniul zilnic carne, peste, pui si produse lactate (daca nu suferiti de intoleranta la lactoza), paine si cereale, fructe si legume, margarina si uleiuri. Pentru vegetarieni, produsele lactate si proteinele din plante (cum este soia) pot oferi nutrimentele necesare aflate in carne, peste si pui.

Alimentele (ca si in cazul bolii lui Crohn) nu reprezinta un factor major in procesul inflamator, insa unele pot afecta simptomele si joaca un rol in inflamatie. Le puteti descoperi singuri urmarind manifestarile concrete. Unele persoane au identificat cofeina sau legumele crude, iar altii opteaza periodic pentru diete reduse in fibre (prelungesc tranzitul intestinal). Iata o lista cu cele constatate pana in prezent: alcool, cofeina, bauturi carbogazoase, produse lactate (daca este vorba de intoleranta la lactoza), fasole boabe, mazare si leguminoase, fructe uscate, fructe de padure, fructe cu pulpa sau seminte, alimente ce contin sulf sau sulfat, alimente bogate in fibre (inclusiv produse cu cereale integrale), sos fierbinte, piper, fructe cu coaja lemnoasa sau unt din acestea, popcorn, produse ce contin sorbitol (guma fara zahar si bomboane), legume crude, zahar rafinat, seminte, alimente/sosuri picate.

Alimentatia in bolile digestive - gastroenterita

Iata ce trebuie sa includa alimentatia in cazul unui episod de gastroenterita: banana, orez brun, carne slaba sau de pui, cereale integrale, cartofi, cartofi, mere coapte (neindulcite si cu moderatie), legume. Trebuie evitate urmatoarele: cafea, mancaruri grase, alimente picante sau extrem de condimentate, alimente dulci (in special bauturi sau sucuri deoarece au un nivel ridicat de zahar), bauturi carbogazoase, supa de pui. Unii adulti si copii mai mari tolereaza mai greu in timpul episodului de gastroenterita produsele lactate si, prin urmare acestea ar trebui evitate. In general dieta recomandata este cea indicata in cazul diareei. Consumul sporit de lichide este vital in prevenirea deshidratarii, de aceea urmariti ca urina sa nu fie de culoare inchisa (semn al deshidratarii, alaturi de ameteala si confuzie). Cand reveniti la alimentatia uzuala, introduceti treptat alimente cu gust fad, usor de digerat, cum sunt painea prajita, orezul si puiul. Evitati cofeina, alcoolul, nicotina si alimentele grase timp de cateva zile.

Alimentatia in bolile digestive - indigestia

In termeni medicali este cunoscuta drept dispepsie, pacientii asociind adesea simptomele sale cu anumite alimente (cum sunt salatele si grasimile). Desi anumite alimente pot agrava simptomele, ele nu reprezinta cauza (intoleranta la anumite alimente si alergiile la grau, oua, soia si proteine din lapte nu sunt considerate afectiuni functionale). O dieta bogata in fibre este adeseori recomandata pentru indigestie, mai ales daca este insotita de constipatie. Intoleranta la lactoza este adeseori responsabila, prin urmare restrictionarea aportului de produse ce o contin vor contribui la ameliorarea simptomelor. Multe persoane elimina insa produsele lactate fara a avea o certitudine in ce priveste intoleranta la lactoza, fapt ce afecteaza semnificativ aportul de calciu necesar organismului.

O alta substanta asociata cu aparitia indigestiei este grasimea, neexistand insa dovezi stiintifice in acest sens (doar studii clinice). Grasimea tinde sa incetineasca functionarea musculaturii gastro-intestinale, in timp ce determina contractia vezicii biliare. Prin urmare, si aceasta poate agrava indigestia, chiar daca nu a cauzat-o, si de aceea reducerea cantitatii de grasime ingerata reprezinta solutia optima. Un alt factor dietetic sunt fructoza si zaharurile conexe, considerate drept cauza a indigestiei, deoarece multe persoane nu le digera complet si nu le pot absorbi inainte ca acestea sa ajunga in intestine. In consecinta, este indicat sa fie eliminate din dieta, insa sunt destul de raspandite intre fructe si legume si se gasesc in concentratii ridicate in multe produse indulcite cu sirop de porumb, facand excluderea mai dificila.

Alimentatia in bolile digestive - ulcer

Conform Centrului Medical al Universitatii Maryland, nu exista vreo dieta care sa trateze sau sa agraveze ulcerele stomacale, deoarece in general sunt cauzate de infectia cu bacteria H.Pylori sau de stres. Pentru unele persoane, insa, consumul anumitor alimente si evitarea altora poate reduce disconfortul. De obicei se recomanda mese mici si dese pe parcursul unei zile si trebuie evitate alimentele care cresc aciditatea (pot irita ulcerul, cauza durere si prelungi timpul de recuperare). Uneori mese usoare, lichide, cum sunt smoothies din legume si fructe pot fi ingerate in locul alimentelor solide.

Ce este bine sa mancati: adeseori o dieta cu fibre este extrem de importanta in mentinerea sanatatii tractului gastro-intestinal si poate ajuta in procesul de recuperare a ulcerului peptic. Unele alimente bogate in fibre: fructe si legume proaspete, paine, tortilla sau rulouri/chifle din faina integrala, fulgi de ovaz, orz, popcorn cu unt sau alti aditivi. Fructele si legumele nu ofera numai fibre, ci sunt si surse importante de vitamine, minerale si antioxidanti de care organismul are nevoie pentru a combate ulcerul. Iata si cateva exemple de alimente bogate in antioxidanti: afine, capsuni, dovleac, ardei, legume cu frunze verde inchis (spanac si kale), legume marine (alge si varec). Flavonoidele sunt antioxidanti puternici care ajuta la reglarea bacteriei H.Pylori si se pot gasi in: mere, telina, afine, ceapa, usturoi, ceai verde.

Nu optati insa pentru citrice (lamai, portocale, grapefruit, mandarine), deoarece aciditatea lor poate irita si agrava ulcerul. Fumatul trebuie evitat deoarece incetineste procesul de vindecare si agraveaza simptomele, chiar mareste sansele de aparitie a ulcerului. Alimentele picante conduc la probleme de tranzit intestinal si este mai bine sa le excludem. Alcoolul este prin natura sa un aliment inflamator si este mai bine sa nu-l consumam, iar cafeaua este o bautura acida (irita musculatura stomacului), ca si bauturile carbogazoase. Alimentele care contin grasimi saturate si trans, cum sunt carnea rosie grasa si produsele de patiserie cauzeaza inflamatie in organism.

Alimentatia in bolile digestive - sindromul colonului iritabil

Aceasta afectiune este extrem de des intalnita in prezent si, datorita individualitatii fiecarui organism, este dificil de identificat alimentele ce agraveaza problemele pe care le presupune. S-a constatat insa ca alimentele grase, cele prajite, alimentele picante, alcoolul si cafeaua/ceaiul (ce contin cofeina) sunt problematice. Unele alimente cum sunt fasolea, varza, broccoli, varza de Brussels, conopida, mazarea, ceapa si covrigii pot conduce la balonari, gaze si durere abdominala in cazul persoanelor afectate de sindromul colonului iritabil.

Nu exista din pacate o dieta general valabila, insa se considera ca o alimentatie bogata in fibre este ideala pentru majoritatea bolnavilor, iar in cazul persoanelor afectate de constipatie cantitatea de fibre poate include pana la 25 g zilnic in cazul femeilor si 38 g in cazul barbatilor (in functie de toleranta proprie). Provocarea consta in identificarea solutiei optime pentru fiecare, fara a experimenta dureri abdominale si balonare sau apelarea urgenta la toaleta.

Iata alimentele care pot agrava constipatia: cereale si produse de panificatie rafinate, alimente rafinate cum sunt chips-urile si fursecurile, bauturi precum cafeaua, bauturile carbogazoase si alcoolul, diete bogate in proteine, produse lactate (in special branza). Cele care conduc la diaree: prea multe fibre (in special fibre insolubile ce se gasesc in coaja fructelor si legumelor), alimente si bauturi ce contin ciocolata, alcool, cofeina, fructoza sau alte zaharuri ce substituie sorbitolul, bauturi carbogazoase, alimente prajite si grase, alimente si bauturi pe baza de lapte (in special pentru persoanele intolerente la lactoza), alimente cu grau (unele persoane sunt alergice sau manifesta o reactie negativa fata de gluten).

Surse:
www.healthline.com; www.mayoclinic.com; www.webmd.com; www.bidmc.org; www.medicinenet.com; www.symptomfind.com; www.webmd.com