8 moduri prin care relația voastră de cuplu afectează comportamentul copilului

Studiile psihologice asociază de multă vreme comportamentul copilului cu relația dintre părinți. Calitatea relației de cuplu are un efect direct asupra dezvoltării viitoare a comportamentului la copii. Principalele probleme ale celor mici, fie în mediul școlar, fie în relațiile sociale, sunt determinate de conflictele intrafamiliale.

Copilul este afectat în mod direct de relația dintre părinți, dar și indirect, dat fiind că aceștia sunt principalul său model, iar el va ajunge să repete comportamentele învățate în mediul familial. Părinții care se respectă și au o relație caldă și afectuoasă au șanse mai mari de a modela pozitiv comportamentul copilului. Copiii crescuți în medii dominate de violență și conflict internalizează violența, considerând-o normală și acceptabilă. Multe studii au arătat că delincvența juvenilă și tulburările comportamentale grave sunt mult mai frecvente la copiii din familii dezorganizate, în care relația de cuplu prezintă deficiențe. Iată care sunt principalele moduri în care relația de cuplu afectează comportamentul copilului:

1. Sănătatea mentală a copilului va fi afectată

Cel mai distructiv pentru echilibrul mental al copilului este să trăiască în preajma unui conflict permanent, nerezolvat, între părinții săi. Copiii sunt rezilienți și se pot adapta la schimbări dramatice, precum separarea părinților, dar fac mult mai greu față unei ostilități permanente. Chiar dacă părinții sunt despărțiți, dar continuă conflictul, copilul va simți starea de tensiune și va avea mereu sentimentul că este aruncat în mijlocul unei tornade emoționale, pe care nu are cum s-o gestioneze. Cu cât mai mult durează conflictul și copilul este expus acestei tensiuni, cu atât cresc riscurile de a dezvolta probleme precum anxietate, depresie, tulburări de somn, probleme școlare, tulburări de comportament, uneori foarte severe.

2. Copilul are manifestări de teamă și insecuritate

Conflictul parental cronic creează un climat de tensiune și dezorganizare familială, făcând ca lucrurile să scape adesea de sub control, iar copiii să se simtă permanent sub amenințare. Atunci când mediul de viață nu este predictibil, sentimentele de nesiguranță și frică se instalează, uneori permanent. În loc să perceapă că acasă este spațiul său de securitate și confort, copilul se va simți înspăimântat și neajutorat în preajma propriilor părinți. Va simți că este amenințat sau că părinții sunt în pericol, chiar și atunci când nu este cazul. Imaginația copiilor este puternică si va multiplica pericolele care îl pândesc pe el sau familia. În plus, copilul va sta mereu cu teama că părinții se vor despărți sau vor ajunge să divorțeze.

3. Copilul se va simți prins la mijloc

Atunci când ambii părinți sunt la fel de importanți în sufletul tău, este foarte dificil să te trezești prins la mijloc în conflictul lor, să ai senzația că ți se cere să fii de o parte sau de cealaltă. Copiii vor să-i mulțumească pe amândoi părinții, dar acest lucru este imposibil, de aceea ei se simt stresați și neputincioși. Acest lucru poate duce la o serie de manifestări comportamentale greu de gestionat, precum crize de furie, comportamente de risc ale copilului, care încearcă să scape de stare de tensiune (fugă de acasă, refugiu în anturaje nepotrivite, inclusiv riscul de consum de alcool sau stupefiante, în cazul adolescenților). Dacă, pe de altă parte, copilul decide să ia partea unuia dintre părinți, acest lucru va aduce tensiune suplimentară și probleme mai mari în familie.

4. Copilul se va simți vinovat

Copiii consideră adesea că ei sunt cei responsabili de certurile dintre părinți. Acest sentiment este întărit de faptul că mulți părinți aruncă, în timpul conflictului, replici și acuze, legate de stilurile parentale diferite, de problemele școlare ale copilului, de cheltuielile pe care le au cu cei mici. De multe ori, copilul nu-și dă seama că nu acestea sunt adevăratele motive ale conflictului și se încarcă de sentimente de vină. Aceste sentimente determină probleme emoționale grave, care afectează bunăstarea copilului.

5. Relația părinte copil se deteriorează

Dacă ambii părinți își doresc o relație cu copilul, cel mai sănătos lucru este ca aceasta să fie încurajată, indiferent de conflictele din cuplu. Din păcate, puțini părinți au înțelepciunea de a sprijini relația copilului cu partenerul cu care se află în conflict. Cel mai des, părinții cer copilului o formă de partizanat, care este complet nesănătoasă. Atunci când copilul aude mereu lucruri rele despre un părinte, venite de la celălalt părinte, relația cu părintele criticat ar putea să slăbească. Sau, dimpotrivă, copilul s-ar putea revolta împotriva părintelui care critică și refuză să-și respecte partenerul. Ori s-ar putea îndepărta de ambii părinți, încercând să se protejeze. În oricare dintre cazuri, o relație prețioasă va avea de suferit.

6. Copilul poate avea manifestări violente

Așa cum am spus, primul model de învățare socială al copilului sunt părinții. Dacă mediul familial este dominat de violențe în cuplu, copilul va considera că este în regulă să practice ceea ce vede acasă. Astfel de copii sunt implicați adesea în comportamente de bullying, ajungând să aibă probleme grave în școală sau să fie implicați în acte de delincvență juvenilă. Uneori, astfel de comportamente sunt o încercare disperată de a atrage atenția părinților, de a-i face să conștientizeze suferința copilului.

7. Comportamente cu risc crescut

Pe lângă riscul de delincvență juvenilă și problemele școlare și sociale, copiii expuși conflictelor în familie pot dezvolta și alte manifestări, cu risc ridicat în ceea ce privește integritatea lor fizică și mentală. Ei pot cădea mult mai ușor pradă unor grupuri de influență, ajungând să-și pună în pericol sănătatea și chiar viața. În rândul adolescenților, comportamente precum plecatul de acasă, consumul de droguri, prostituția, automutilarea pot să apară ca rezultat al unei probleme familiale grave. În cazuri extreme, unii copii și adolescenți pot ajunge până la tentative de sinucidere sau chiar suicid efectiv.

8. Comportamentul copiilor în urma divorțului

Mulți copii din familii divorțate experimentează probleme emoționale, traduse prin tulburări de comportament. Pe de o parte pentru că suferă, pe de alta pentru că supravegherea și autoritatea parentală sunt mai limitate, unii copii pot devia mai ușor din punct de vedere comportamental. O serie de comportamente ale părinților, aflați în conflict sau divorțați, influențează negativ comportamentul copiilor:
- Faptul de a cere copilului să transmită mesaje negative și ostile către celălalt părinte
- Întrebări intruzive puse copilului despre celălalt părinte
- A-i cere copilului să ascundă informații sau a determina o astfel de necesitate la el
- A-l obliga pe copil să-și ascundă sentimentele pozitive față de celălalt părinte
- Criticarea și discreditarea celuilalt părinte în fața copilului
Studiile au demonstrat că, în urma separării părinților, copiii sunt de două ori mai predispuși problemelor emoționale și comportamentelor de risc, față de copiii care îi au pe ambii părinți alături (exceptând, desigur, cazurile de părinți abuzivi).

Surse: http://www.article.org.in; https://www.ncbi.nlm.nih.gov https://www.kathyeugster.com