Copiii-fantomă: ilegali, nerecunoscuți de stat, fără drept la educație. Ce sacrificii fac părinții din China pentru a le oferi o viață normală

Politica unui singur copil din China

În anul 1979, în scopul combaterii sărăciei, al stimulării femeilor pentru a munci și pentru evitarea suprapopulării, Deng Xiaoping (succesorul lui Mao) a instituit politica potrivit căreia fiecare cuplu avea dreptul să aibă doar un singur copil. În urma deciziei, atât oamenii de rând, cât și angajații guvernului chinez, urmau să-și piardă locul de muncă în cazul în care ar fi avut mai mult de 1 copil. 

Existau și anumite excepții: spre exemplu, în zonele rurale, unde era necesară multă forță de muncă, a fost permis ca fiecare familie să aibă doi copii, cu condiția ca primul născut să fi fost fată. În același timp, dacă se năștea și al doilea copil, familia acestuia trebuia să plătească o taxă (aceasta nu era fixă) pentru ca acesta să poată fi înregistrat în registrul național al nașterilor și pentru a primi o identitate. Altă excepție era reprezentată de situațiile în care femeile aduceau pe lume gemeni sau mai mulți copii odată. 

Pentru a se asigura că legea era respectată, guvernul înființase „Comisia pentru Planificare Familială și Sănătate Națională”, care își trimitea reprezentanți în toate provinciile Chinei. Aceștia monitorizau cu strictețe numărul de copii din fiecare localitate, fiecare femeie ce avea deja un copil având obligația de a se prezenta la fiecare trei luni la un control medical pentru a demonstra că nu este însărcinată. Se obișnuia și ca femeile care erau mame să treacă prin proceduri de sterilizare. 

În situația în care se afla că o femeie avea un copil și era iar însărcinată, i se impunea să treacă printr-un avort.

Cine sunt copiii-fantomă ai Chinei

Acești copii sunt cei care s-au născut ilegal în perioada în care a funcționat politica unui singur copil pentru fiecare familie din China. Ei sunt cunoscuți și sub numele de „Heihaizi”, au fost un subiect tabu, fiind considerați precum „fantomele”, în condițiile în care nimeni nu trebuia să știe de existența lor și nu aveau o identitate. Făceau parte în special din acele familii care nu puteau să achite taxa impusă de autorități pentru a putea primi un document de identitate, dar au fost semnalate și situații în care, în special în zonele rurale, chiar dacă taxa a fost plătită, un copil tot nu a putut să aibă parte de acest document. În anumite cazuri, părinții erau șantajați de reprezentanți ai Comisiei pentru Planificarea Familială din teritoriu. De pildă, li se spunea că documentul de identitate pentru cel de-al doilea copil va fi primit în momentul în care mama va dovedi că a trecut printr-o procedură de sterilizare. 

În urma sesizării acestor abuzuri, numeroase familii s-au adresat unor avocați pentru a le ajuta să obțină în final un document de identitate pentru copiii lor, dovedind că au plătit taxele respective, care ajungeau chiar și la echivalentul a câteva mii de euro pentru un copil. Spre exemplu, date din anul 2014 au arătat că, după ce au fost puse cap la cap date din peste 20 de provincii din China, suma totală provenită din taxa cerută pentru al doilea copil ajungea la aprox. 2,5 miliarde euro într-un an. Nimeni nu știa însă unde ajungeau banii respectivi. 

Ceea ce se știe despre copiii-fantomă ai Chinei este că aceștia, neavând un act de identitate, nu puteau fi înscriși la grădiniță sau la școală. Unii părinți au găsit o soluție în acest sens, ducându-i pe copii la instituții de învățământ din Hong Kong, acolo unde nu se aplica politica unui singur copil de familie. 

Alte probleme cu care se confruntau acești copii se referă la: imposibilitatea de a avea acces la serviciile oferite de sistemul public de sănătate, de a călători cu mijloacele de transport, de a avea pașaport, de a avea un loc de muncă, de a-și deschide un cont bancar sau de a se căsători legal și de a-și întemeia o familie. 

În încercarea de a scăpa de asemenea restricții care le făceau viața dificilă, au existat cazuri în care copii-fantomă s-au adresat inclusiv Curții Supreme de Justiție. Deși au fost aduse diferite argumente menite să evidențieze faptul că în legea „copilului unic” existau anumite „portițe” care ar fi permis ca și al doilea copil dintr-o familie să aibă dreptul de a fi înregistrat în registrul național și de a putea obține un act de identitate, cererile nu au fost soluționate. 

Cum s-a renunțat la politica unui singur copil din China

Cu șase ani în urmă, constatând că populația Chinei era tot mai îmbătrânită și că acest fenomen ar interfera cu posibilitatea unui avânt economic accelerat pe viitor, autoritățile de la Beijing au anunțat că tuturor cuplurilor căsătorite li se va permite să aibă doi copii. Noua lege a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2016, anunțându-se și că termenul de „planificare familială” va fi exclus din vocabular, iar în anul următor s-au revizuit anumite măsuri ce descurajau familiile din a avea mai mult de 1 copil. Spre exemplu, oficialilor din 5 provincii (Guangdong, Hainan, Fujian, Jiangxi și Yunnan) li s-a cerut să revină asupra măsurii potrivit căreia angajații ce aveau mai mult de 1 copil urmau să fie concediați. 

După ce au fost analizate datele provenite de la „Biroul Național de Statistică”, potrivit cărora, de pildă, în anul 2020 se născuseră 12 milioane de copii, spre deosebire de anul 2019, când se născuseră 14,65 milioane, guvernul a hotărât să aducă iar modificări în ceea ce privește posibilitatea ca fiecare familie să aibă mai mulți copii. În acest context, în luna mai a acestui an, s-a anunțat oficial că fiecare cuplu căsătorit poate să aibă trei copii. 

Odată cu adoptarea noii politici, au fost aduse în discuție și alte măsuri pe care autoritățile au promis că le vor lua pentru a încuraja natalitatea în China. Prima măsură a fost, potrivit BBC, anularea taxei pe care părinții trebuiau să o achite pentru a nu avea copii-fantomă, pentru ca aceștia să aibă un act de identitate. În afară de aceasta, s-au adus în discuție și măsuri precum: încurajarea guvernelor locale să acorde concedii parentale, acordarea mai multor drepturi femeilor care lucrează sau îmbunătățirea infrastructurii ce ține de îngrijirea copilului. 

Surse: arte.tv, bbc.com, hotnews.ro, nytimes.com, reuters.com, scmp.com, theglobeandmail.com

Sursă poză principală: istockphoto.com