Probleme in dentitia copilului: ghid pe varste

Caria dentara

Parintii adesea presupun ca primele carii la copii apar deoarece acestia nu se periaza corect sau nu folosesc ata dentara. Acest lucru este adevarat intr-o masura, dar ceea ce putini oameni stiu este ca aparitia cariilor dentare este o boala, care este cauzata de anumiti germeni, se raspandeste usor in familii si poate dura intreaga viata. Mai mult, aceasta este mai frecventa la copii decat orice alte boli cronice.

Aparitia cariilor dentare incepe cu un grup de germeni numit streptococus mutans. "Bacteriile se hranesc cu zahar si produc un acid ce distruge structura dintilor prin deficitul de calciu". Bacteriile creeaza, de asemenea, placa, un strat galbui, care se acumuleaza pe dinti si contine chiar mai mult acid, care la randul lui erodeaza smaltul dintilor. Odata ce o zona fara calciu devine destul de mare, suprafata dintelui se prabuseste si astfel se formeaza o carie.

Bebelusii se nasc fara oricare dintre aceste bacterii daunatoare in gura si studiile au dovedit ca mamele (mai degraba decat tatii) de obicei infecteaza copiii inainte de varsta de 2 ani. Se intampla atunci cand saliva ta se transfera in gura copilului vostru - mancand in mod repetat cu aceeasi lingura, de exemplu, sau folosind aceeasi periuta de dinti. Si daca voi ati avut de curand carii, este cu atat mai usor sa transmiteti germenii copilului. Odata ce gura copilului a fost colonizata cu mutans, el va fi predispus la carii atat la dintii de lapte cat si cei permanenti, provocand durere si dificultati atunci cand mananca.

O forma agresiva de carie este caria de biberon, adica aparitia precoce a cariilor dentare la copiii de 2-4 ani; reprezinta o afectiune severa care poate distruge dintii copilului, dar care, din fericire, poate fi prevenita. Caria de biberon este determinata de contactul prelungit al dintilor bebelusului cu lichide ce contin zahar (lapte, formule de lapte, sucuri indulcite sau siropuri). Lichidele dulci prezente in alimentatia sugarului intretin bacteriile din cavitatea bucala, acestea producand acizi care ataca smaltul dintilor. Probabilitatea aparitiei cariei de biberon este cu atat mai mare cu cat timpul de expunere al dintisorilor la lichidele dulci este mai mare. De aceea, nu este indicat ca biberonul sa fie folosit in afara meselor, ca mijloc de linistire sau ca modalitate de adormire a bebelusului.

Deoarece aceasta afectiune are o evolutie rapida, copilul nu simte durere decat in momentul in care dintii sunt grav afectati. Netratata, acest tip de carie se poate extinde la structurile osoase invecinate si poate afecta dezvoltarea dentitiei definitive.

Citeste si:

Ce sunt cariile de biberon? 

Ajuta sa previi cariile!

Inainte de nastere
Parintii trebuie sa se asigure la randul lor ca au o sanatate buco-dentara buna. Printre altele, numeroase studii arata ca toxinele bacteriene provenite de la o boala parodontala (gingii si suportul osos al dintilor) prezinta un risc pentru nasteri premature si bebelusi cu o greutate mai mica la nastere. Acesti copii vor avea o rezistenta mai scazuta la infectii si diverse anomalii de dezvoltare.

De la nastere la 6 luni
Curatati gingiile bebelusului de doua ori pe zi cu ajutorul unui tifon steril umezit sau servetele speciale cu Xylitol.
Momentul idealal ar fi la baita; curatati interiorul gurii cu ajutorul unui tifon steril umezit sau cu ajutorul unei periute mici speciale care se aplica pe deget. Faceti miscari lejere circulare pe gingii cu ajutorul unei periute suple sau cu degetul curat. Preveniti transmiterea bacteriilor care pot cauza carii evitand sa partajati tacamurile, suzeta sau biberonul, jucariile.

De la 6 luni la 1 an
Incepeti sa faceti periajul dentar inca de la aparitia primilor dinti de doua ori pe zi acordand o importanta sporita celui de seara. Folositi o periuta moale special conceputa pentru bebelusi cu un pic de pasta fara fluor, eventual un gel cu xylitol. Folositi un inel pentru dentitie racit, dar nu congelet.

Sugestii:
- culcati copilul pe o suprafata plana
- puneti capul lui pe genunchii vostri
- tineti copilul in brate asezat cu spatele la voi

De la 1 la 3 ani
Periati dintii de cel putin doua ori pe zi cu o periuta mica si moale. Folositi o pasta cu fluor de la o firma recunoscuta care fabrica produse recomandate copiilor. Incurajati-l sa tina singur periuta si sa faca miscari de periaj, aratandu-i cum va periati voi iar el va imita miscarile, urmand ca mai apoi sa-i terminati voi periajul corect. Periajul va trebui repetat la 30 de minute dupa fiecare masa la care consuma alimente dulci sau lipicioase. Folositi ata dentara de indata ce dintii incep sa se atinga si sa aiba puncte de contact. Suzeta ar trebui utilizata doar pentru siesta sau inainte de culcare.

De la 3 la 4 ani
Lasati-l sa se perieze singur, urmand ca voi sa terminati periajul corect si sa va asigurati ca dintii sunt curati.

Sfaturi:
- dati exemplu si efectuati periajul dentar in acelasi timp cu copilul
- faceti periajul pe o melodie usor de fredonat
- folositi o mica clepsidra de 2-3 minute
- postati un calendar de periaj cu autocolant
- curatati intre dinti cu ajutorul atei interdentare, cel putin o data pe zi

De la 5 la 9 ani
In jurul varstei de 6 ani incep sa apara molarii permanenti (4, cate unul de fiecare parte) care cresc in spatele ultimilor molari de lapte, iar acestia necesita un plus de atentie la efectuarea periajului. Ei au o importanta deosebita deoarece reprezinta cheia unei ocluzii (muscaturi) normale in dentitia adulta. Acum au 24 de dinti in loc de 20! Aratati-i cum sa foloseasca ata interdentara sau cereti sfatul dentistului, astfel incat folosirea ei sa devina o rutina cotidiana. Nu uitati sa incepeti periajul cu curatarea limbii folosind o periuta speciala.

Citeste si:

Prevenirea cariilor la copii prin alimentatie - sfatul pedodontului 

Pasta de dinti pentru copii 

Sfaturi pentru toate grupele de varsta

- cum majoritatea medicamentelor pentru copii contin zahar, va sugeram sa clatiti bine gura cu apa si sa curatati dintii dupa ingestia medicamentului.
- ajutati copilul sa efectueze periajul dentar de 2 ori/zi pana cand va capata el insusi dexteritate; de obicei intre 6 si 8 ani si, de asemenea, sa va asigurati ca nu inghite pasta.
- cum microorganismele raman intre perii de la baza periutei mai mult timp, periuta se contamineaza si va trebui schimbata dupa o boala contagioasa sau febra.
- folosirea atei dentare si a periutei interdentare.
- periaj dentar dupa fiecare masa la pacientii care poarta dispozitive ortodontice fixe
- vizite regulate la medicul dentist.
- sigilarea santurilor si fosetelor la copii cu risc crescut de a face carii
- aport corect de fluor fie prin consum de apa fluorurata, fie prin administrare de suplimente cu fluor. Toate produsele de igiena care contin fluor vor trebui tinute intr-un loc in care copiii nu au acces
- folosirea produselor cu xylitol, substanta ce are propietatea de a reduce atacul acid bacterian.
- folosirea produselor care neutralizeaza ph-ul bucal acid.

E timpul pentru un consult!

Un mod esential pentru a limita aparitia cariilor - indiferent daca se transmit in familia voastra - este periajul dintilor si folosirea atei dentare. Acestea inlatura fizic bacteriile, placa si zaharul de pe dinti. Fluorul este o parte esentiala a sanatatii dentare, deoarece reda calciul dintilor in descompunere, si, de asemenea, limiteaza productia de acid. Copilul vostru ar trebui sa vada un medic dentist pana la prima lui zi de nastere, conform recomandarilor American Academy of Pediatric Dentistry Association (AAPD).

Aveti grija de zambetul vostru!

Daca aveti un istoric cu probleme dentare, evitati impartirea tacamurilor sau a periutei de dinti cu copilul - si evitati sa isi puna degetele in gura voastra. Medicul dentist poate prescrie o apa de gura antibacteriana, care poate reduce transmiterea la copiii mici. Cercetarile au constatat, de asemenea, ca guma de mestecat fara zahar care contine indulcitori Xylitol, consumata de patru ori pe zi, dupa masa, scade in mod semnificativ nivelul de bacterii la mame. Buna nutritie in timpul sarcinii poate consolida, de asemenea, smaltul dintilor copilului. Desigur, ar trebui sa va periati si sa folositi ata dentara corect si sa tratati orice probleme dentare cu promptitudine. Acest lucru va seta, desigur, un bun exemplu pentru copilul vostru si ii va arata ca protejarea zambetului este esentiala.

Obiceiurile vicioase si anomaliile dento-maxilare

Diagnosticarea si tratamentul precoce al disfunctiilor respiratorii si al anomaliilor dento-maxilare sunt esentiale inca de la nastere.

Obiceiurile vicioase sunt un factor important in producerea anomaliilor dento-maxilare. Nedepistarea la timp si fara deconditionarea lor provoaca tulburari importante ale aparatului dento-maxilar, care necesita, apoi, tratamente complexe. O mare parte dintre anomaliile dentare se datoreaza obiceiurilor vicioase, cum sunt suptul degetului, muscarea buzei superioare sau inferioare, respiratia orala, mestecarea in graba a mancarii, inghitirea mancarii cu limba intre dinti si chiar vorbirea defectuoasa.

De ce copii au obiceiul de a suge degetul, suzeta sau alte obiecte?
Acest tip de supt este absolut normal pentru sugari si copii mici. Acesta le ofera siguranta. Pentru copiii mici, este un mod de a lua contact cu si sa invete despre lume. De fapt, copiii incep sa isi suga degetele chiar inainte de a se naste.

Este bine sa lasam bebelusul sa-si suga degetul?
Suptul degetului mare este normal la sugari, insa ar trebui sa se opreasca singuri pana la varsta de 2 ani.
Daca suptul degetului continua si dupa varsta de 2 ani, incercati totusi sa-l dezobisnuiti pana la 4 ani.

Combaterea obiceiurilor vicioase trebuie instituita cat mai timpuriu cu ajutorul unor aparate prefabricate sau cu ajutorul unor aparate confectionate in cabinetul de medicina dentara si laboratorul de tehnica dentara. Utilizarea acestora poate fi asociata cu exercitii de miogimnastica, specifice deconditionarii fiecarui obicei vicios.

Cand ar trebui sa va faceti griji in legatura cu aceste obiceiuri?

Medicul pedodont va urmari cu atentie modul in care dintii copilului si maxilarele se dezvolta, tinand cont de aceste obiceiuri. Pentru ca obiceiurile persistente pot cauza probleme pe termen lung, este bine sa se intervina la copiii de peste 3 ani. Daca se prelungeste dupa varsta de 4 ani, acest obicei va duce la cresterea dintilor inghesuiti si/sau la probleme de ocluzie. Un tratament timpuriu ortodontic si ortopedic (dento-facial) va avea un impact pozitiv asupra cailor respiratorii superioare si va conduce la corectarea respiratiei si la insanatosirea pe termen lung a sistemului respirator. Cresterea cranio-faciala si pozitionarea corecta a dintilor trebuie supravegheata atent pentru a evita instalarea malpozitiilor dentare, dismorfozelor si deformarilor faciale care ar putea afecta estetica copilului. Numerosi copii prezinta tulburari posturale care sunt in stransa legatura cu dizarmoniile dentare sau faciale.

Sfat important:
Nu asteptati pana la adolescenta inceperea tratamentului, deoarece pana in acel moment majoritatea oaselor fetei si-au terminat dezvoltarea si modificarile vor fi mai greu de facut. Cu cat respiratia, deglutitia si obiceiurilor vicioase sunt corectate mai devreme, cu atat mai bune si mai stabile vor fi rezultatele.

Eruptia dentara

Debuteaza de obicei in jurul varstei de 6 luni, uneori inainte sau mai tarziu, trecand aproape neobservata in cazul unora, iar in cazul altora insotita de refuzul alimentatiei, dureri, plans, febra ocazionala. Factorii implicati in eruptia tardiva a dintilor pe arcade sunt factori fiziologici si patologici:

- factori fiziologici: greutatea mica la nastere, sexul copilului- la fete eruptia este mai intarziata, varsta mamei si numarul de nasteri - dupa un numar crescut de nasteri, primul dinte erupe mai tarziu, nastere prematura, persistenta dintilor temporari peste varsta normala de eruptie a celor definitivi (anchiloza dento-alveolara) sau formarea unui tesut dens, greu de strabatut la nivelul cavitatii bucale (apare ca o consecinta a extractiei dintilor temporari cu mai mult de doi ani inainte de inlocuirea lor fiziologica).

- factori patologici:

- cauze generale: lues congenital, rahitism, rubeola prenatala, sindroame genetice, factori endocrini.
- cauze locale, precum obstacole (dinti supranumerari, tumori odontogene si nonodontogene), fibromatoza gingivala, lipsa de spatiu pe arcada care determina incluzia dintelui in propria alveola

Cum sa treceti mai usor peste faza de eruptie a dintilor temporari?

Bebelusii sunt atat de dragalasi..,cu exceptia cazului in care incep sa planga chiar in mijlocul noptii. Daca cel mic este mai agitat in ultima vreme, eruptia dintilor temporari ar putea fi de vina. Dintii noi ai bebelusului se pregatesc pentru a erupe, impingand gingia si creand o senzatie de presiune. Copiii incep sa saliveze abundent, ceea ce este benefic deoarece se reduce inflamatia. Au tendinta de a musca diferite obiecte, acest lucru creand contrapresiune.

Iata cateva sfaturi cu privire la modul de a calma gingiile dureroase ale copilului vostru:

- este bine sa aveti mereu la indemana un prosop curat de bumbac cu care sa ii stergeti excesul de saliva din jurul gurii, astfel evitand iritarea pielii.
- frecati usor gingiile bebelusului cu degetul rece, usureaza mai bine disconfortul.
- oferiti-i un inel gingival racit in prealabil, dar supravegheati-l in timpul folosirii si aveti grija sa nu fie prea rece.
In cazul in care copilul pare a avea dureri mari si nu poate dormi, ii puteti administra un antiinflamator pentru sugari,

Multumim doamnei doctor Marinela Ciocotisan Banica pentru ajutorul acordat in realizarea articolului.