Foarte multe dintre acestea sunt doar mituri, unele chiar periculoase. Le demontează mai jos Dr. Oana Vîrban, medic specialist pediatru, fondator Oana Pediatrics, Super Clinica de Telemedicină pentru Copii.
- Dacă mănâncă înghețată, răcește. Fals! Bolile sunt cauzate de infecții virale sau bacteriene. Consumul de înghețată și de alimente reci în general nu este în sine un factor de risc pentru apariția virozelor. Mulți doctori recomandă alimente reci, și deci implicit consumul de înghețată, pentru a diminua inflamația de la nivelul gâtului. Așadar, putem spune că înghețata nu doar că nu provoacă roșu în gât, ci chiar calmează simptomele neplăcute ale guturaiului.
- Copilul răcește dacă stă „în curent”, dacă „îl trage curentul”. Acesta este cel mai frecvent mit. Copiii nu se îmbolnăvesc din cauza curenților de aer sau din cauza faptului că bate vântul afară sau că aerism încăperea. Copiii se îmbolnăvesc pentru că intră în contact direct sau indirect (prin picături din secrețiile respiratorii sau contact cu materiile fecale de pe mâinile nespălate corespunzător) cu o personă care prezintă infecție, fie ea virală sau bacteriană.Mai mult, aerisirea cât mai frecventă a încăperilor, mai ales a sălilor de clasă, ajută la diminuarea sau chiar la distrugerea virusurilor și a bacteriilor prezente pe diverse suprafețe.
- Cu cât este copilul mai înfofolit, cu atât îl ferim mai mult de răceli. În lunile de iarnă, majoritatea mămicilor îi imbracă bine pe sugari, inclusiv în casă. Ce trebuie subliniat este că sugarii nu își pot regla foarte bine temperatura corpului. Există studii care au arătat că supraîncalzirea este unul din factorii de risc în apariția Sindromului de moarte subită a sugarului. Majoritatea ghidurilor recomandă ca temperatura din camera copilului să fie cuprinsă între 20 și 23 de grade Celsius. Dacă nu se poate asigura aceasta temperatură, este indicat ca sugarul să fie îmbrăcat cu un singur strat de îmbrăcăminte.
De asemenea, copilul care este îmbrăcat gros riscă să se deshidrateze, mai ales dacă acesta prezintă transpirații abundente și nu primește destule lichide. Cu toții am auzit de asocierea între insolație și convulsii. Același lucru se poate întâmpla și dacă cel mic este îmbrăcat excesiv și este pus să doarmă într-o cameră unde temperatura este crescută. Cei mai vulnerabili sunt nou-născuții.
Întrucât sugarii și copiii mici au pielea mai sensibilă, sunt predispuși să facă erupție de tip sudamină (de căldură), dacă sunt îmbrăcați excesiv sau dacă dorm împreună cu părinții în pat, într-o cameră supraîncălzită. De asemenea, sugarii pot prezenta iritație de scutec. Un sugar sau copil supraîncalzit va deveni irascibil, agitat și va adormi mai greu. De asemenea, un sugar care este supraîncălzit va prezenta un apetit scăzut.
- Legănatul ca metodă de liniștire/adormire. Majoritatea părinților folosesc ca metodă de liniștire și adormire legănatul. Legănatul amintește nou-născutului și sugarului mic de viața intrauterină și îi dă un sentiment de confort. Părinții trebuie să fie constienți însă de riscul apariției Sindromului copilului zgâlțâit. Mușchii gâtului sugarilor nu sunt bine dezvoltați și vasele de sânge de la nivel cerebral sunt extrem de fragile. De aceea, nou-născuții și sugarii mici pot dezvolta sângerări cerebrale și edem cerebral, ca rezultat al legănatului agresiv.
- Nu facem baie copilului după vaccin sau dacă este răcit. Nu există nici un studiu care să arate că dacă spălăm copilul dupa vaccinare sau în timpul unei răceli, acest lucru duce la apariția reacțiilor adverse post-vaccinare sau duce la accentuarea simptomelor de răceală. Mai ales dacă cel mic prezintă febră se recomandă baie sau duș cu apă călduță, aceste lucru ajutând la scăderea temperaturii. De asemenea, respectând rutina de seară, ajutăm la diminuarea episoadelor de agitație care pot apărea post-vaccinare și în cadrul evoluției bolilor acute.
- Nu se fac frecții cu alcool și nu se utilizează șosete îmbibate în alcool pentru a scădea febra. Prin piele se poate absorbi o mare cantitate de alcool, ceea ce poate duce la creșterea alcoolemiei în sângele copilului și chiar instalarea comei alcoolice. Alcoolul poate cauza iritații și chiar arsuri chimice la nivelul pielii copilului. Atunci când copilul are febră înaltă, de obicei mâinile și picioarele sunt reci, deci utilizarea șosetelor cu alcool nu are cum să ajute la scăderea febrei.
- Copilul meu este cald la mână, deci sigur are febră. Măsurarea temperaturii se face cu termometru, fie intrarectal până la vârsta de 5 ani, sau axilar - peste această vârstă. Dacă termometrul arată o temperatură normală, atunci copilul nu are febră, deci nu administrăm antitermice.
Sugarul trebuie înfășat pentru a avea picioare frumoase. Aceasta este un mit fals și periculos. Înfășarea picioarelor poate duce la apariția displaziei de șold. Sugarul trebuie să se miște liber și să stea crăcănat pentru a preveni această patologie. - Premergatorul ajută copilul să meargă mai repede. Sugarii nu au nevoie de premergător pentru a începe să meargă mai repede. Studiile arată că premergătoarele încetinesc achizitia mersului. Sugarii au tendința să meargă pe vârfuri când sunt în premergător, fapt care duce la contractarea inegală a mușchilor de la nivelul piciorului și interferă cu dezvoltarea normală a mersului. Folosind premergatorul, sugarul sare peste niște etape importante în achiziția mersului. Sugarul nu se mai trage de obiecte pentru a se pune în picioare, nu învață să își țină echilibrul. În multe țări, premergătoarele au fost interzise, întrucât reprezintă un pericol pentru siguranța celor mici.
- Aspirarea de secreții cu batista produce mai multe secreții bebelușului. Aspirând secrețiile nazale ale sugarului și copilului mic, îl ajutăm să respire mai bine și prevenim apariția complicațiilor apărute în urma cantității mari de secreții nazale (conjunctivita acută și otita medie acută).
- Dacă nou-născutul stranută sau sughite, înseamnă că îi este frig. Strănutul și sughițul sunt normale la această vârstă.Toții bebelușii sughit, inclusiv intrauterin. Sughițul și strănutul sunt niște reflexe controlate de sistemul nervos. Dacă sunt prezente, înseamnă că sistemul nervos este dezvoltat corespunzător. Nou-născuții strănută mai des, întrucât au fosele nazale mici și strănutul ajută la curățarea secrețiilor nazale, prevenind înfundarea nasului.
Dr. Oana Vîrban este medic specialist Pediatrie, fondator Oana Pediatrics, Super-Clinica de Telemedicină pentru Copii, și medic în cadrul Rețelei de sănătate Regina Maria. A studiat Medicina în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și a fost medic rezident în specialitatea pediatrie la Spitalul Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu” din București. Misiunea ei este să le dea copiilor o voce. Abordarea pe care o propune este aceea de a crea o Super-Echipă din care fac parte copilul, părintele/părinții și medicul Oana Vîrban.
Urmareste-ne pe Google News
