Imunitatea copilului și traiul în colectivitate. Sfatul specialistului la Şcoala Părinţilor Responsabili

Doamna doctor Alina Ciocoiu, medic primar neonatolog, specialist în pediatrie a oferit următoarele informații la evenimentul Qbebe, Școala Părinților Responsabili: 

Primăvara abundă multe viroze nu doar în colectivitate, ci și în cazul copiilor care stau acasă. Pentru că toți părinții se întreabă ce se întâmplă cu imunitatea copilului, de ce se îmbolnăvește atât de frecvent, dacă este la grădiniță de ce merge 2 zile și apoi este nevoit să stea 1-2 săptămâni acasă voi încerca să vă aduc răspunsuri la problemele dumneavoastră.

Imunitatea este un lucru cu care ne naștem și pe care îl clădim ulterior, pe măsură ce creștem. Prin urmare, vă voi explica pe grupe de vârstă. Mă voi referi mai întâi la prima grupă de vârstă, până în 3 ani. Ce este de știut? Startul imunității în viața noastră este reprezentat de laptele matern. Susțin cu tărie alăptarea și hrana naturală până la 2 ani eventual, așa cum recomandă și OMS (Organizația Mondială a Sănătății). Laptele matern asigură copilului nou-născut imunitatea din start a copilului în primele luni de viață. Acesta conține multe substanțe cu rol de apărare pentru nou-născut și sugar; acesta din urmă obține prin placentă imunitate de la mamă (asigură factor protector până la vârsta de 6 luni). Apoi, există o zestre imunologică care predispune sugarul la îmbolnăviri. Factorul natural al laptelui matern este știut că îl apără foarte bine în primul an de viață, iar studiile științifice au demonstrat o diferență semnificativă între copiii alăptați și cei hrăniți artificial, în sensul că cei care primesc lapte praf au cu 50% șanse mai mari să dezvolte infecții, virale și bacteriene, la nivel respirator în special, dintre care otitele sunt foarte frecvente.

Pentru clădirea unui sistem imunitar bun contează acești primi 3 ani de viață în care se clădesc obiceiuri alimentare sănătoase, fiind foarte importantă perioada de diversificare a sugarului. În această perioadă un sugar își dublează greutatea de la naștere la 4 luni și de 3 ori greutatea de la naștere la 1 an, deci este vorba de o creștere accelerată care poate da naștere la carențe nutriționale.

În această perioadă există un risc redus de infecții, cu excepția copiilor care au frați/surori care merg în colectivitate și care pot fi purtători pentru diferite infecții. Cei mai mici dintre copii care trebuie să frecventeze o colectivitate de tip creșă vor avea un risc mult mai crescut de a dezvolta infecții.

La grupa de vârstă 3-6 ani există multe întrebări în ceea ce privește vârsta la care ar fi cel mai bine să introducem copilul în colectivitate. Majoritatea specialiștilor sunt de părere că vârsta de 3-4 ani este cea optimă. Un copil intrat pentru prima oară în colectivitate este expus unui risc crescut de infecții, ceea ce este un lucru firesc, natural, care va conduce în timp la o experiență imunologică și maturizarea sistemului imunitar. Acesta se poate confrunta cu 8-10 episoade infecțioase pe an, ceea ce este normal. Nu trebuie să ne îngrijoreze dacă la început se îmbolnăvește frecvent în urma contactului cu colectivitatea. Este important însă ca aceste îmbolnăviri să nu conducă spre afecțiuni medii spre severe, care să necesite tratament intempestiv și eventual internări. Tot în această perioadă are loc o creștere accelerată, la unii copii aceasta se menține liniar, în timp ce la alții există anumite boom-uri de creștere. În această perioadă carențele nutriționale sunt destul de însemnate, mai ales dacă copilul respectiv nu beneficiază de o alimentație corespunzătoare. Din această perioadă începe și boala secolului, și anume sedentarismul. Părinții sunt vinovați deoarece nu fac zilnic mișcare și sport alături de copii.

La următoarea grupă de vârstă sunt cuprinși școlarii (7-14 ani). Odată ce intră la școală, riscul de infecții scade la copil pentru că și-a perfectat sistemul imunitar anterior, la grădiniță. În această perioadă de vârstă vorbim de 5-6 episoade infecțioase pe an, care sunt considerate normale. Sistemul imunitar atinge maturitatea înspre vârsta de 11-12 ani, dar există și pericole care conduc la creșterea riscului de îmbolnăviri. Astfel, un școlar pe măsură ce crește ajunge la pubertate și apoi la adolescență și înregistrează deficite în igiena personală și nu numai. Beneficiază de o creștere accelerată și această categorie de vârstă. Din cauza alimentației nesănătoase se încurajează crearea unui cerc vicios în adâncirea carențelor nutriționale, iar sedentarismul este o problemă importantă mai ales la această categorie de vârstă.

Există câteva obiective pe care părinții trebuie să le aibă în vedere ca să asigurăm copilului tot ce este necesar pentru un sistem imunitar performant. Sunt lucruri destul de bine cunoscute dar pentru care, din păcate, nu sunt găsite resurse noi pentru a fi respectate. Primul constă în respectarea alimentației sănătoase și nu este doar un slogan. Este cel mai important aspect în ceea ce privește imunitatea corpului uman. Al doilea sfat de respectat este să beneficieze de expunere la aer, soare, mișcare, sport, cu frecvență zilnică. Baia zilnică și regulile de igienă ce privesc igiena personală, dar și a mediului, respectarea programului de somn, modularea sistemului imun (prin suplimente nutritive și eventuale alternative de tratament), vaccinarea și măsurile de profilaxie din colectivitate reprezintă modalități pentru întărirea sistemului imunitar.

Alimentația sănătoasă este de departe cel mai important aspect. Laptele matern este primul vaccin al copilului datorită transferului de anticorpi prin laptele matern de la mamă la copil. Trebuie să avem în vedere ca alimentația să aibă un conținut scăzut de zahăr, în principiu puține dulciuri sau aproape deloc și fără băuturi răcoritoare (abundă de substanțe nocive pentru corp și concentrație mare de zahăr). Să fie bogată în vitamine și minerale, fibre și proteine de calitate. Dieta trebuie să fie alcătuită din 3-4 tipuri de legume și fructe, lactate, ouă, carne/pește. Trebuie să avem în vedere 5 alimente pentru a le oferi copiilor zilnic, printre care în special mărul, legume și fructe de culoare roșie și galbenă (abundă de vitamine, carotenoizi și flavonoide). Produsele lactate, în special cele fermentate sunt bune deoarece conțin probiotice. Din categoria lactatelor cel mai important este kefirul (are concentrația cea mai mare de probiotice). Ouăle conțin proteine, iar gălbenușul conține foarte mult fier. Nucile și alte semințe sunt recunoscute pentru concentrația de omega 3 și 6, iar peștele are vitamina D și omega 3.

Conform piramidei alimentare, alimentele pe care trebuie să le oferim copiilor în mai multe porții pe zi sunt reprezentate de cereale sub diferite forme (de preferat cereale integrale și orez), apoi legume și fructe (4-5 porții pe zi pentru copii), lapte, iaurt și alte brânzeturi, precum și carne, pește, fasole uscată, ouă, nuci, alune (1-2 porții pe zi), iar grăsimile, uleiurile și dulciurile trebuie oferite mai rar (nu zilnic, ci o dată-2 ori pe săptămână).

Alimentația sănătoasă versus cea nesănătoasă
Cea sănătoasă este echilibrată caloric, conține toate substanțele nutritive (menționate anterior) în proporții adecvate, este împărțită în 3 mese principale și 2-3 gustări (după vârsta de 2 ani), alimentele și preparatele culinare sunt gustoase, apetisante și sigure (din punct de vedere al potențialului sănătos), este izvor de sănătate, asigurând longevitatea departe de boli - contribuie la dezvoltarea unui sistem imunitar bun.

Alimentația nesănătoasă este hipercalorică sau deficitară (vitamine și minerale, proteine de calitate), proporția de substanțe nutritive este dezechilibrată (adesea predomină grăsimile și glucidele rafinate - zahărul), este formată din 1-2 mese principale foarte bogate cantitativ, alimentele și preparatele culinare nu sunt sigure (junk food), este sursă de boli fiind considerată principalul ucigaș al mileniului 3. Alimentația nesănătoasă se reflectă în special în supraponderabilitatea și obezitatea cu cote îngrijorătoare la vârsta copilăriei.

Expunerea la aer, la soare, la mișcare și sport
Când cresc, copiii trebuie încurajați și trimiși să facă un sport, într-un cadru organizat, care să presupună 2-3 antrenamente pe săptămână. Doar așa îl educăm să fie obișnuit de mic cu mișcarea. Pentru că va continua obiceirul când va crește și va deveni adult.

Igiena personală
De la vârsta de nou-născut pediatri recomandă baia zilnică a copilului. Mulți părinți renunță la acest obicei pe măsură ce copilul crește. Este importantă și tăierea unghiilor, spălarea corectă a mâinilor, folosirea batistei. În ceea ce privește igiena mediului, este important să nu existe poluare și fum de țigară, odorizante de cameră, temperatura mediului ambiant și umiditatea să fie corespunzătoare. Astfel scad foarte mult șansele de îmbolnăvire. Factorul psiho-emoțional are implicații dovedite științific asupra deficitului sistemului imunitar.

Programul de somn
Numărul de ore de somn este foarte important pentru somnul de noapte. Trebuie să aibă loc în prima parte a nopții (aspect esențial pentru creștere și dezvoltare). În funcție de vârstă copilul trebuie să aibă între 11-12 ore de somn

Modularea sistemului imun
Este improtant să-l susținem, nu să-l stimulăm, pentru că stimularea necontrolată poate conduce la boli autoimune și la boli de tip alergic. Trebuie deci cunoscut copilul foarte bine și preparatele. Nu trebuie ca părinții să suplimenteze singuri, ci un specialist.

Corectarea carențelor
Sunt din ce în ce mai mulți copii care prezintă anemie din cauza unei alimentații deficitare și/sau carență de vitamina D. Sunt implicate în fenomenele imunologice și este important de a le obiectiva și de a le trata corespunzător. Vitamina D trebuie oferită zilnic până la 18 luni, apoi în lunile cu R până la 7 ani în perioada de creștere accelerată. Vitamina C este un alt suport alt sistemului imun. Surese de vitamina C: vegetale - broccoli, varza de Brussels, conopida, ardei gras verde, varză albă, cartofi, spana și fructe - portocale, lămâie, căpșuni, pepene galben, pepene roșu, kiwi, mere, măceșe.

Iată câteva remedii din plante cu care trebuie învățați copiii încă de la diversificare pentru a se obișnui cu gusturile: cătina, usturoiul, ghimbirul, chimne, busuioc, cimbru. Toate au proprietăți deosebite în ceea ce privește susținerea pe timpul bolii și a unui sistem imunitar important.

Prin vaccinuri se face profilaxie pentru câteva boli de tip viral și bacterian. De aceea este important de respectat schema de vaccinare avută în vedere de Ministerul Sănătății.

Când părinții se gândesc să introducă copilul într-un sistem educativ de tip creșă sau grădiniță, este impoirtant de verificat dacă au spații separate pentru masă, somn și activitățile cotidiene. Dacă toate se desfășoară în aceeași sală crește riscul de îmbolnăviri. Este important și numărul de copii dintr-o grupă; în instituțiile de stat este o problemă binencunoscută. Triajul la admiterea în colectivitate joacă un rol important; dacă se primesc copii bolnavi, crește riscul de îmbolnăvire și pentru ceilalți.
Când copilul este bolnav trebuie ținut acasă 1-3 zile până când simptomatologia se reduce și în funcție de gravitatea bolii poate fi reintrodus în colectivitate; după 3 zile nu mai prezintă pericol de a fi contagios pentru ceilalți. Perioada de convalescență o stabilește medicul în funcție de gravitatea bolii și de tipul de boală, urmând să revină în colectivitate.

Puteți urmări întregul discurs al doamnei doctor Alina Ciocoiu aici: