Durerea abdominală la copii
Durerea abdominală este acea durere resimțită în zona stomacului, putând fi situată oriunde între piept și zona inghinală. În rândul copiilor constituie unul dintre cele mai frecvente motive de prezentare la camera de gardă, având deopotrivă etiologii triviale, dar și potențial fatale care variază de la durere funcțională la apendicită acută. Majoritatea acuzelor abdominale la copii au o cauză relativ benignă (de exemplu constipația) însă este improtant să observi acele indicii care pot sugera o problemă de sănătate mai gravă.
Diagnosticarea durerii abdominale la copii constituie de asemenea o provocare dificilă pentru specialiști deoarece afecțiunile variază în funcție de vârstă (de exemplu, volvulus la nou-născuți, invaginația la copii preșcolari), iar încercarea de a evalua un copil care se cofruntă cu o durere poate face întregul proces și mai dificil. Dacă ai un bebeluș sau un copil de vârstă mică depinde foarte mult de faptul că tu observi că se află în durere. Astfel, poți suspecta durere abdominală dacă al tău copil este: mai agitat decât de obicei, își trage picioarele către abdomen, nu se hrănește corespunzător.
Harta durerilor abdominale la copii
Durerea abdominală poate fi clasificată în viscerală, somatoparietală și refractară în funcție de natura receptorilor de durere implicați. În mod surprinzător, majoritatea cazurilor de durere abdominală este asociată cu receptorii de durere viscerală. Acești receptori sunt localizați pe suprafața seroasă, în mezenter, în cadrul mușchiului intestinal și în mucoasa organelor cavitare; ei răspund la stimuli mecanici și chimici, precum întindere, tensiune și ischemie.
Deoarece fibrele de durere viscerală sunt fibre C nemielinizate și intră în coloana vertebrală bilateral pe mai multe niveluri, durerea viscerală este de obicei surdă, localizată precar și percepută la nivelul taliei. În plus, există trei zone vaste cu asociații anatomice. Durerea care emană din structuri de proenteron (esofagul inferior, stomacul) este resimțită în regiunea epigastrică, durera din structurile de mezenteron (intestinul subțire) este resimțită în zona periombilicală, iar durerea din metenteron (colonul) este resimțită în porțiunea inferioară a abdomenului.
Receptorii de durere somatoparietali sunt localizați în peritoneul parietal, mușchi și piele. Durerea care rezultă din inflamația, întinderea sau ruperea peritoneului parietal este transmisă prin fibrele mielinizate A-beta la anumiți ganglioni din regiunea dorsală. Durerea somatoparietală este caracterizată de o senzație ascuțită, mai intensă și mai localizată. Mișcarea paote agrava durerea, prin urmare copilul va sta nemișcat.
Durerea refractară este bine localizată dar resimțită în regiuni distante ale aceluiași dermatom cutanat ca și organul afectat. Aceasta rezultă dintr-un nivel comun al măduvei spinării pentru neuronii aferenți din diferite locuri. De exemplu, afecțiunile inflamatorii cu un impact asupra diafragmei pot fi percepute ca durere în umăr sau în regiunea inferioară a gâtului.
Apendicita conduce în general la un disconfort în zona mediană a abdomenului care trece apoi în partea inferioară dreaptă a abdomenului, localizarea uzuală a apendicelui. Apendicita acută este cea mai comună cauză chirurgicală de durere abdominală acută la copii. În general copilul se prezintă cu durere viscerală, vagă, localizată precar, periombilicală; în decurs de 6-48 ore durerea devine parietală deoarece se inflamează peritoneul și se localizează în cuadrandul drept inferior.
Diverticulita cauzează în general disconfort în zona inferioară stângă a abdomenului unei sunt localizați diverticulii colonici.
Disconfortul cauzat de către vezica biliară (colică biliară sau colecistită) este resimțit de obicei în zona mediană, superioară a abdomenului sau în zona superioară dreaptă a abdomenului unde se află vezica biliară.
Traumele abdominale pot cauza hemoragie sau lacerația organelor solide, perforație intestinală, ischemie a unui organ din leziuni vasculare și hematom intramural. Contuziile abdominale sunt mai frecvente decât leziunile penetrante, fiind vorba de accidente auto, cădere sau abuz.
Obstrucția intestinală poate produce o durere de tip crampe. Apar afecțiuni intraabdominale grave care necesită diagnostic și tratament de urgență. Cauzele includ invaginația, malrotația, enterocolita necrozantă, hernie inghinială și adeziuni postoperatorii.
Gastroenterita este cea mai frecventă afecțiune cu simptom de durere abdominală. Pot apărea și febră, durere abdominală de tipul crampelor și sensibilitate difuză înainte de debutul diareei. Virusurile sunt cele mai frecvente cauze, dar și bacteriile și paraziții pot cauza acest tip de durere.
Constipația este însoțită de absența materiilor fecale și durere abdominală gravă în zona inferioară. Copilul se prezintă cu mai puțin de 2 scaune pe săptămână, incontinență fecală, scaune mari palpabile în rect prin peretele abdominal, poziție de retenție sau defecație dureroasă. De obicei durerea apare în zona stângă sau deasupra pubisului.
Limfadenita mezenterică - deoarece nodulii limfatici sunt localizați în cuadrantul drept inferior, afecțiunea imită uneori apendicita, cu excepția faptului că durerea este mai difuză. Cauzele sunt gastroenterita virală și bacteriană, boala colonului iritabil și limfomul sau infecțiile virale.
Colicii infantili se prezintă prin durere abdominală gravă. De obicei bebelușii cu colici manifestă un plâns paroxistic, își retrag genunchii la nivelul abdomenului și par să sufere. Colicii se ameliorează prin eliminarea gazelor sau a materiilor fecale în primele 3-4 săptămâni de viață.
Citește și: Dureri de burtă la copii
Surse: http://learn.pediatrics.ubc.ca; www.ncbi.nlm.nih.gov; https://medlineplus.gov