Informații despre bolile de piele ale copilului
Bolile de piele variază semnificativ în simptome și gravitate. Pot fi temporare sau permanente și lipsite de durere sau dureroase. Unele au cauze aparte, în vreme ce altele pot fi genetice. Unele boli sunt minore, în vreme ce altele pot fi potențial fatale. Copiii prezintă aceleași boli de piele ca și adulții. Deoarece sunt expuși la mai mulți germeni, pot dezvolta și afecțiuni care apar rar la adulți. Multe probleme ale pielii din copilărie dispar odată cu vârsta, dar copiii pot moșteni de la părinți anumite boli de piele. Deși majoritatea bolilor de piele nu reprezintă motive de îngrijorare, contactează medicul pentru a exclude ceva grav.
Fie că este vorba despre o infecție, o alergie, căldura excesivă sau chiar frigul, toate au un impact asupra pielii copilului tău. Majoritatea afecțiunilor de la nivelul pielii nu reprezintă o problemă și sunt ușor de tratat. Întotdeauna însă trebuie să discuți cu medicul pediatru, de familie sau dermatolog pentru a te asigura că nu este o problemă gravă și că beneficiezi de tratamentul potrivit.
Cele mai des întâlnite probleme ale pielii în cazul copiilor sunt ciupituri de insecte, zgârieturi și vânătăi. Iritația de scutec este frecventă în rândul bebelușilor, ca și eczema sau dermatita atopică. Nu în ultimul rând, cei mici se confruntă cu probleme cauzate de expunerea la soare și infecții cauzate de bacterii, virusuri și fungi.
Multe dintre bolile de piele ale copiilor pot fi tratate cu medicamente fără prescripție medicală, dar unele impun o abordare aparte. Este important să știi exact despre ce este vorba pentru ca tratamentul potrivit să fie inițiat. O serie de boli de piele sunt declanșate de alergii, precum expunerea la diverse plante. Dermatita atopică apare în general în rândul persoanelor care au alergii sau astm sau un istoric familial de alergii.
Doamna doctor Pavelina Andrei, medic specialist dermatolog din cadrul Spitalului Universitar de Urgență completează:
"Importanța diagnosticării la timp și corecte a patologiei de la nivelul organului cutanat, limitează progresia spre afecțiuni cu impact psiho-emoțional asupra dezvoltării copiilor.
Pielea nou-născuților poate prezenta o varietate de modificări. Acestea pot fi fiziologice și tranzitorii sau pot reprezenta un semn al unei afecțiuni mai grave, cum ar fi o anomalie genetică sau de dezvoltare. Examinarea atentă nu numai a pielii și a membranelor mucoase, ci și a întregului corp pentru orice anomalii asociate, este de cea mai mare importanță."
Cele mai frecvente boli de piele ale copiilor
Doamna doctor Pavelina Andrei ne oferă următoarele informații:
"Printre semnele cele mai frecvent întâlnite sunt eritemul (roșeața) însoțit sau nu de vezicule, scuame fine (cojițe) cruste, impetiginizarea unei leziuni (suprainfecție bacteriană) cu localizări tipice și semne de acompaniament.
Dermatita seboreică, una din cele mai frecvente patologii întâlnite la sugar în primele 3 luni de viață se caracterizează prin placi si placarde eritematoase, scuamoase localizate în zona scutecului cel mai frecvent, dar și în pliuri și la nivelul vertexului. Când erupția devine generalizată (eritrodermie descuamativă) și asociază febră, anemie, diaree, vărsături, pierdere în greutate, toatea acestea traduc boala Leiner Moussous.
Dermatita atopică apare după primele 3 luni de viață și se caracterizează prin leziuni eritematoase papuloase sau veziculare zemuinde sau crustoase localizate la nivelul obrajilor, suprafețelor de extensie a membrelor, cu posibilitate de extindere și în alte zone dar fără să afecteze zona scutecului, iar la copilul peste 2 ani dispoziția tipică este în pliuri sub forma unor plăci uscate scuamoase care duc spre lichenificare (îngroșate brun maronii). Periocular pliurile Dennie Morgan. Leziunile asociază pruritul sever de acompaniament. Implicarea mutației genei filagrinei în această afecțiune.
Herpesul, caracterizat prin vezicule pe fond eritematos care sunt însoțite de prurit și înțepătură locala cu localizare frecventă perioral.
Impetigo bulos si non bulos Tilbury Fox prezintă leziuni eritematoase cu bulă sau vezicule care se sparg și devin erozive, acoperindu-se de o crustă melicerică (gălbuie), impetiginizate (suprainfectate), frecvent perioral. Este foarte contagios.
În dermatita iritativă de scutec sunt placarde eritematoase și uneori zemuinde, usturătoare datorate contactului prelungit cu urină, umezeală și implicit scutecul. Copiii sunt agitați, nervoși, au insomnii și pot asocia prurit, iar leziunile se pot suprainfecta bacterian sau micotic.
Molluscum contagiosum este o altă afecțiune frecvent întâlnită la copil, caracterizată prin papule (mici ridicături) de maxim 2-5 mm în diametru, globuloase, translucide sau de culoarea pielii, ombilicate central, care la presiune deversează un conținut albicios.
Verucile sau negii sunt excrescențe cutanate cu suprafață hiperkeratozică nedureroase, excepție făcând cele care sunt localizate periunghial sau plantar. Localizările de elecție sunt mână, degete. Sunt contagioase.
Omfalita reprezintă un proces inflamator și supurativ al ombilicului, mai frecvent la nou-născut dar și la copil. Prezintă un eritem difuz ombilical cu modificarea temperaturii locale (zona devine caldă la atingere comparativ cu restul corpului), ulcerare cu supurație, febră și risc de complicație locală (erizipel).
Scabia este o dermatoză parazitară având ca agent etiogen implicat Sarcoptes scabiei. Clasic se manifestă ca o erupție intens pruriginoasă, exacerbată nocturn, cu o distribuție caracteristică pe lateralul degetelor și între degete, fața anterioară a articulației pumnului, axilelor, areolelor și genital sunt printre locurile comune de implicare. La copilul sub 2 ani leziunile se întâlnesc și pe față, pielea capului, palme și plante. Acestea prezintă un polimorfism lezional, descriind șanțul acarian cu veziculele perlate caracteristic și leziuni papulo veziculoase.
Varicela sau infecția primară cu virusul Varicelo zosterian apare în mod obișnuit în timpul copilăriei și este, de obicei, o boală benignă autolimitantă la copiii imunocompetenți. Manifestările clinice ale varicelei la copii se dezvoltă, în general, în termen de cincisprezece zile după expunere și includ de obicei un prodrom de febră, stare generală de rău sau faringită, pierderea poftei de mâncare, urmată de dezvoltarea unei erupții veziculare generalizate, de obicei în 24 de ore. Erupția este pruriginoasă, apare în valuri succesive pe parcursul mai multor zile. Leziunile încep ca macule care devin rapid papule urmate de vezicule caracteristice; aceste leziuni pot dezvolta apoi o componentă pustulară urmată de formarea crustelor (cojitelor). Pacientul cu varicelă are în mod obișnuit leziuni în diferite stadii de dezvoltare pe scalp, fața, trunchi și extremități. Este foarte contagioasă, iar leziunile se pot impetiginiza."
De reținut
Cu siguranță orice iritație observată pe pielea unui copil ar trebui evaluată imediat de un specialist, fie medic pediatru, de familie sau dermatolog, cu atât mai mult cu cât starea ei se agravează. Trebuie să reții că este posibil ca cel mic să devină alergic sau să prezinte un efect advers la un tratament administrat, prin urmare nu este bine să folosești niciun medicament, nici loțiuni sau creme fără a ști ce tratezi.
"O varietate de boli pot provoca erupții veziculoase sau pustulare pe pielea sugarilor și a copiilor. Tulburările benigne și autolimitante, cum ar fi acneea neonatală, nu necesită terapie specifică. Cu toate acestea, anumite infecții și tulburări genetice trebuie diferențiate de aceste condiții limitante, deoarece tratamentul poate fi necesar. Un istoric clinic aprofundat și un examen fizic oferă indicii importante pentru diagnosticare. Trebuie luată în considerare întotdeauna posibilitatea unei infecții virale, bacteriene sau fungice", concluzionează doamna doctor Pavelina Andrei.
Citește și: Iritatiile la copii - Ghidul iritatiilor copilului tau
Surse: https://uichildrens.org; www.webmd.com; www.healthline.com