Alergia la frig-mecanismul declanșării
În primul rand, trebuie să înțelegeți diferență dintre răceli/viroze și alergii. Mai exact, ce anume se întâmplă în organism. Răcelile sunt cauzate de sute de virusuri care, în momentul în care pătrund în organism, sunt atacate de sistemul imunitar; simptomele asociate răspunsului imunitar sunt binecunoscute - congestie nazală și tuse. Aceste virusuri sunt contagioase, însă după o perioadă de maxim 2 săptămâni se remediază (în caz contrar trebuie consultat un medic).
În cazul alergiilor însă este vorba de un sistem imunitar hiperactiv (acesta este compus din mai multe tipuri de leucocite, vase și noduli limfatici, anticorpi, cilii, splina, polipi și piele): din motive variate corpul confundă substanțe nepericuloase cu agenți patogeni și le atacă; acest lucru se realizează prin eliberarea de histamine (că și în cazul răcelii) ce cauzează congestie și mâncărime nazală, tuse și strănut. De asemenea, rețineți că alergiile nu sunt contagioase, însă pot fi dobândite ereditar și persistă o durata lungă de timp (chiar și câteva luni).
Așa cum unele persoane dezvoltă o alergie la polen, praf, blana de animale sau alimente, sunt și cazuri în care apare un răspuns alergic la aer sau la apa rece. Conform specialiștilor, din totalul persoanelor alergice, un procent de 3% se confrunta cu acesta reacție la frig, iar medicul Martin Ostro, profesor în cadrul Universității Harvard consimte că în cazul a 90% din persoane nu poate fi identificată o cauză precisă (idiopatică).
Alergia la frig- tipuri
Alergia la frig (a frigore) este clasificata în funcție de origine în mai multe categorii, însă cele principale sunt: forma primară (apare în urma contactului direct cu un obiect rece, iar umezeala și vremea ploioasa/cu vânt o agravează) și forma secundară (este asociată unor alte afecțiuni, cum este sindromul Raynaud- Această afecțiune se referă la o tulburare la nivelul circulației sângelui la nivelul extremităților, ce se agravează la frig). Reacțiile variază în severitate, de la minore la severe, în funcție de persoană și sunt observate de obicei pe o durată de câțiva ani.
Doamna doctor Raluca Micu - Medic Specialist Alergologie și Imunologie Clinica http://alergologconstanta.ro precizează:
"Alergia la frig se manifestă, de cele mai multe ori, prin apariția unor leziuni cutanate de tip urticarian (eritematoase, pruriginoase, uneori dureroase, ușor reliefate) pe zona expusă la frig sau generalizate, de obicei după ce tegumentul se reîncălzește.
Erupțiile generalizate sunt rare și pot fi însoțite de manifestări sistemice: digestive, respiratorii sau uneori și cardiovasculare (dureri abdominale, vărsătură/diaree, senzație de sufocare cu respirație șuierătoare - wheezing, hipotensiune).
Urticaria la frig face parte din grupul urticariilor fizicale alături de urticaria la cald, dermografism sau urticaria factitia, urticaria presională tardivă, urticaria la vibrații. Urticariile fizicale sunt consecință a triggerilor fizici exogeni care pot acționa asupra pielii: termici (cald, rece), radiația solară, mecanici (frecare, presiune, vibrație).
Doamna doctor Raluca Micu - Medic Specialist Alergologie si Imunologie Clinica http://alergologconstanta.ro ne oferă următoarele informatii:
"Urticaria la frig poate fi clasificată în funcție de etiologie într-o formă esențială sau familială și o formă dobândită.
Urticaria la frig familială este foarte rară și are debut la vârstă mică. Deși termenul folosit în diagnostic este de "urticarie" pacienții prezintă erupție nepruriginoasă, eritematoasă, frecvent asociată cu manifestări ca de viroză respiratorie.
Leziunile cutanate apar când pacientul este expus la temperaturi scazute, vânt rece, mai puțin la expunere localizată la rece. Există si o forma formă tardivă a urticariei la frig familiale ce se 
manifestă prin apariția angioedemului la 9-18 ore după expunerea la frig. Rar pacientul poate să asocieze manifestări generale de tip cefalee, frison, declanșate după inspirul de aer rece. De obicei testarea cutanată la cub de gheață este negativă în cazul acestor pacienți.
Urticaria la frig dobandită poate fi primară (idiopatică) sau secundară.
Forma secundară este foarte rară, apare mai frecvent după vârsta de 50 de ani, în contexul unei alte boli de bază (hepatite virale - virus B sau C, boala Lyme, sifilis, malignități hematologice, boli autoimune) și asociază modificări serologice prin prezența unor imunoglobuline care au anumite caracteristici în condiții de expunere la temperaturi scăzute (crioglobuline, criofibrinogen).
Urticaria la frig idiopatică/primară este forma cea mai frecvent întâlnită, forma în care nu se evidențiază modificări în analizele pacientului, apare frecvent la copii și adulți tineri. Acest tip de urticarie poate frecvent să apară după un episod infecțios (Mycoplasma pneumoniae, EBV), după un tratament sau în contextul unui stres emoțional puternic. Aproximativ 25% dintre pacienți asociază și alte forme de urticarie fizicala (dermografism, colinergica). Urticaria la frig idiopatică poate fi o formă de urticarie IgE mediată în care pacientul a dezvoltat anticorpi față de un antigen de la nivel cutanat indus de frig. Pacienții cu urticarie la frig forma primară au de obicei pozitiv testul la cub de gheață."
Alergia la frig- cauze
Frigul, vremea rece reprezintă principalul factor, iar daca este prezent și vântul sau ploaia, situația este agravata suplimentar. De asemenea, alergia la frig apare în urma unui contact cu un obiect rece (inclusiv cub de gheață; poate apărea umflarea mâinilor), dar și în urma ingerării unui aliment sau a unei băuturi reci sau a înotului (din cauza evaporării ce apare la ieșirea din apa, chiar daca temperatura aerului este ridicată). Aceasta din urmă este cea mai frecventă cauză a unei reacții sistemice (la nivelul întregului corp), menționată anterior și prezintă potențial fatal.
Temperatura constatată drept prag de reacție uzual (la care apare alergia la frig) este sub 4 grade Celsius, însă poate varia de la o persoană la alta.
Alergia la frig- factori de risc
Factorii predispozanți sunt: vârsta ( alergia la frig afecteză mai ales copii și tinerii), o infecție recentă (pneumonia de exemplu ), o afecțiune subsecventă (hepatită sau cancer) și ereditate (și alti membri ai familiei se confrunta cu aceeași problemă). În plus, deși pare neobișnuit, și transpirația, aerul condiționat și restrictionarea fluxului sanguin se numără printre factorii de risc.
Uneori, urticaria la frig reprezintă un simptom al unei alte probleme cum este criofibrinogenemia (reprezintă un fibrinogen aniormal- fibrinogenul este un factor plasmatic al coagulării sângelui- ce precipită când este răcit și se dizolvă odată ce este reîncălzit la temperatură normală) sau sifilisul
De asemenea, pentru unii persista țoață viață, în timp ce pentru alții este redusa doar la intervalul prealabil și consecutiv unui epidod infecțios (mononucleoza de exemplu).
Alergia la frig- simptome
Reacția alergica poate îmbrăca diverse forme, de la urticarie la wheezing, însă principalele simptome sunt observabile la nivelul pielii, în sânge, în urina sau în piept. În unele cazuri determină o stare de oboseală generalizată și o abilitate redusă de învățare. Cel mai des însă este prezenta urticaria/eczema (mai ales la copii și tineri), caracterizată de vezicule roșii, ce conferă o senzație de mâncărime/arsură în porțiunea expusă la frig; adesea urticaria este chiar confundată cu boala.
Veziculele sunt produse de o eliberare rapida de histamine prin intermediul anticorpilor IgE și a eozinofilelor (un tip de leucocite deseori implicate în reacții alergice) și persistă de la câteva minute/zile, variind de la o persoană la alta. Odată cu încălzirea pielii, simptomele se vor agrava. În timpul unei reacții severe, poate apărea umflarea extremităților, hipotensiunea; este încadrată severa daca urticaria este prezenta în mai puțin de 3 minute de la expunerea la stimul.
Trebuie să apelați de urgență la medic daca observați umflarea buzelor și a gâtului (este dificil de respirat) sau o reacție la nivelul întregului corp (anafilaxie; potențial fatal) ce include leșin, tahicardie, șoc și umflarea toracelui.
Trebuie menționate și situațiile în care inspirarea de aer rece cauzează congestie nazală și wheezing; uneori este doar un efect fiziologic. Aerul rece afectează un mecanism important de apărare, și anume transportul de mucus. Întregul sistem respirator este căptușit cu un înveliș subțire mucos, iar aerul rece stimulează creșterea producției de mucus care, evident, se îngroașă la temperaturi reci. Apoi, la nivelul țesutului nazal apare o altă influență a aerului rece: când respirați, aerul poate avea o temperatură de 4-37 grade C, dar într-o clipită aceasta ajunge la 36,7 C (temperatura corpului). Această schimbare a temperaturii este realizată de capilare (mici vase de sânge); când se inspiră aer rece țesuturile nazale se umflă deoarece capilarele se dilată-apare congestia nazală (este datorata sângelui, nu mucusului) care, alături de mucusul îngroșat, cauzează simptomele expuse.
Citeste si: Urticaria la copii - cauze, simptome si tratament
Alergia la frig- diagnostic
Diagnosticul se realizează cu ajutorul unui test cutanat ce implica aplicarea unui cub de gheață direct pe piele timp de 5-10 minute. Daca este observata o roșeață locală, nu este vorba de o alergie la frig, dacă însă apare o umflatură și o senzație de mâncărime, sunt necesare teste suplimentare. Rețineți că alergia la frig nu poate fi identificată prin intermediul testelor sanguine uzuale utilizate în alergii (IgE) deoarece nu sunt relevante: nu vor prezenta niciun fel de modificare.
Doamna doctor Raluca Micu - Medic Specialist Alergologie și Imunologie Clinica http://alergologconstanta.ro ne oferă următoarele informații:
"Pe lângă analizele serologice (de sânge) care pot evidenția modificări sau, în cele mai multe cazuri, sunt în parametri normali, diagnosticul urticariei la frig se face prin test de provocare care poate fi efectuat prin aplicarea unui cub de gheață la nivel cutanat, testare cu imersie în apă rece a unei părți a corpului (se folosește extrem de rar din cauza riscului de a provoca simptome severe pacientului prin expunere la rece a unei suprafețe mai extinse) sau cu ajutorul unui dispozitiv standardizat care testează simultan mai multe temperaturi (TempTest® - folosit mai frecvent în studiile clinice).
Metoda uzuală de diagnostic a alergiei la frig este testarea epicutanată la un cub de gheață. La nivelul treimii medii a antebrațului se aplica un cub de gheata care este în curs de topire (aprox 4 C) învelit într-un săculeț de plastic (de preferat, pentru a evita contactul direct al tegumentului cu apa situație în care poate să apară confuzia cu urticaria aquagenica). Cubul se menține fixat aprox 5-6 min (timpul poate varia în funcție de sensibilitatea pacientului - dacă apare prurit, senzație de arsură sau leziuni satelite poate fi îndepărtat după un interval mai scurt de timp) apoi este îndepărtat și se urmărește apariția unei papule urticariene în următoarele 10 minute, timp în care tegumentul se reîncălzește.
Testul este considerat pozitiv daca pe zona unde a fost aplicat cubul de gheata se formează o papula de urticarie (edem bine delimitat, eritem, prurit, senzație de arsură). De preferat, testarea cutanată se face după o perioada în care pacientul nu a primit tratament specific și pe o zonă a tegumentului unde nu au fost leziuni urticariene minim 48 ore anterior."
Alergia la frig- tratament
Tratamentul și prevenirea presupun, desigur, evitarea cât mai mult a frigului. Când nu este posibil acest lucru, sunt indicate antihistaminice înainte de expunerea la temperaturi joase pentru a bloca reacția exagerată a sistemului imunitar. Rețineți că unele medicamente de acest tip influențează învățarea, fiind recomandate pentru copii cele nesedative cum sunt loratadina sau cetirizina. În cazul congestiei nazale dar și a wheezing-ului, sunt indicate spray-uri administrate preventiv (sunt de tip steroid); acestea reduc inflamația pasajelor nazale, rinoreea și alte simptome asociate.
Pentru simptomele cutanate, pot fi de ajutor creme de tip corticosteroid, precum și o hidratare intensa a tegumentului, în special în perioadele de expunere la temperaturi reduse.
Alergia la frig- prevenție
Vei mai diminua din riscurile de a te confrunta cu această afecțiune dacă vei lua și următoarele măsuri:
• Îți vei expune cât mai puțin pielea la temperaturile scăzute
• Te vei îmbrăca suficient de gros când vei sta prin frig
• Vei fi mai atentă și la alți factori care pot agrava această alergie- De exemplu, uscăciunea pielii, hainele pe care le îmbraci (spre exemplu, cele de lână), săpunul pe care-l folosești, balsamul de rufe etc. oricare dintre ele îți pot accentua iritația pielii
• Nu te expune brusc apei reci- Spre exemplu, dacă vei merge să înoți, este ideal ca mai întâi să vezi cum îți reacționează o porțiune mai mică de piele la frig și ulterior vei intra complet în apă
• Stai departe de băuturile și alimentele prea reci
• Încearcă să ai mereu la îndemână un medicament antihistaminic înainte de expunerea la frig
• Urmează cu strictețe tratamentul recomandat de medic
Modalități naturale de prevenire presupun: quercetina/vitamina C, urzica, picături saline. Cel mai important este însă să observați ce anume declanșează reacțiile și să evitați stimulii respectivi (fiecare corp raspunde într-un mod distinct); tratamentul este prescris în consecință.
Este posibilă și imunoterapia (expunerea graduală la stimul) care poate fi recomandată pentru a crește toleranța organismului.
Doamna doctor Raluca Micu - Medic Specialist Alergologie și Imunologie Clinica http://alergologconstanta.ro completează:
Totodată, pacientul cu urticarie la frig poate dezvolta urticarie în contexul unei intervenții chirurgicale când temperatura mediului ambiant este scăzută. În acesta situație medicul trebuie informat despre condiția pacientului pentru a menține o anumită temperatură a corpului în cursul intervenției, premedicația cu antihistaminic H1 poate fi utilă. Administrarea tratamentelor intravenoase trebuie făcută cu precauție, cu preîncălzirea preparatului anterior administrării.
Din punct de vedere farmacologic, cel mai frecvent pacienții primesc tratament antihistaminic H1 în doza corespunzătoare care controlează simptomatologia.
Alergia la frig- prognostic
Doamna doctor Raluca Micu - Medic Specialist Alergologie și Imunologie Clinica http://alergologconstanta.ro a precizat:
„În cazul formei primare de urticarie la frig simptomele se pot ameliora sau chiar se remit în decurs de 5-6 ani la aproximativ jumătate dintre pacienți. De cele mai multe ori, după remisie, acest tip de urticarie nu reapare dar sunt și situații de recădere sau cazuri în care persistă pe parcursul întregii vieți. Pacienții care au prezentat reacții sistemice severe declanșate de expunere la rece/frig (anafilaxie) pot avea recomandare din partea medicului curant de a deține adrenalina pentru administrare de urgență".
Mulțumim doamnei doctor Raluca Micu pentru ajutorul oferit în realizarea articolului.
Tu sau cei dragi ați avut vreodată de suferit din cauza unei alergii la frig?
Citește și: Cum îți protejezi copilul de frig: ghid pe vârste
Surse:
www.webmd.com; www.allergicliving.com; www.drgreene.com; www.en.wikipedia.org; www.mayoclinic.org, www.rarediseases.info.nih.gov
Surse poze:
www.pexels.com
Urmareste-ne pe Google News
