Despre grasimi bune si grasimi rele in alimentatia copilului

Grasimile sunt nutrimente pe care organismul le foloseste pentru a "construi" tesut nervos (inclusiv creierul si nervii) si hormoni. Corpul foloseste de asemenea grasimea drept sursa de energie (impreuna cu glucidele). Daca grasimile ingerate nu sunt metabolizate sub forma de energie sau utilizate in functionarea organismului, ajung sa fie depozitate in celulele adipoase, acesta constituind modul in care corpul se protejeaza preventiv pentru perioade de penurie alimentara.

Grasimea are si rolul de a le conferi alimentelor gust si textura, dar este bogata in calorii, excesul in consumul acesteia putand cauza multe probleme de sanatate. Pentru copii si adolescenti, deserturile si gustarile (inclusiv chips-urile, ciocolata, prajiturile, gogosile, produsele de patiserie si fursecurile) constituie o sursa semnificativa de grasime. Copiii consuma grasime si prin intermediul produselor din lapte integral si al produselor din carne grasa, cum sunt sunca, cremvurstii si carnea rosie (grasa), mancarea de fast food reprezentand de departe sursa cea mai bogata in grasimi (in special, prin alimentele prajite in ulei). Exista si o serie de produse care par sanatoase, dar in realitate ascund un continut ridicat de grasimi, cum sunt sosurile/dressingurile cremoase, din branza sau unt. Totusi nu trebuie sa "acuzam" toate grasimile de nocivitate, deoarece o serie sunt extrem de benefice pentru crestere si dezvoltare.

Beneficii

Un consum adecvat la copii este esential pentru buna crestere a copiilor, in special in cazul celor de varsta frageda, deoarece aceasta ajuta creierul si sistemul nervos sa se dezvolte corect. Pentru copiii cu varsta intre 2-3 ani, grasimile trebuie sa constituie 30-40% din totalul caloriilor, iar pentru copiii si adolescentii cu varsta intre 4-18 ani intre 25-35% din totalul caloriilor zilnice.

In afara de beneficiile mentionate, grasimile ajuta in procesul de absorbtie a anumitor vitamine (A,D,E si K sunt liposolubile - pot fi asimilate doar in prezenta grasimii), produc hormoni, sunt necesare pentru izolarea tesutului nervos, ajuta la senzatia de satietate (pentru a nu manca prea mult, deoarece grasimea intarzie golirea stomacului). Singurul dezavantaj pe care il prezinta grasimea este ca prezinta dublul caloriilor in comparatie cu aceeasi cantitate de carbohidrati sau proteine (1g de grasime ofera 9 calorii, 1g de carbohidrati sau proteine ofera 4 calorii).

Grasimile bune (sanatoase) sunt nesaturate si pot fi polinesaturate si monosaturate. Acestea se gasesc in peste, nuci, seminte, avocado si uleiuri vegetale (ulei de masline, de arahide, de rapita, respectiv de floarea soarelui, soia, susan). Acestea ajuta in producerea colesterolului bun (HDL) si la circulatia sa in corp, reducand, in acelasi timp, colesterolul rau (LDL).

Grasimile rele (nesanatoase) sunt cele saturate si grasimile trans si tind sa se solidifice la temperatura camerei, fiind gasite in majoritatea produselor animale, cum sunt: mezeluri (salam, carnati), produse din lapte integral, carne rosie si alimente procesate (lapte, unt, branza, inghetata, untura, ulei de palmier sau de cocos). Grasimile trans se intaresc de asemenea la temperatura ambientala si sunt gasite in principal in alimentele prajite, produsele din comert coapte si anumite produse procesate care contin uleiuri vegetale parial hidrogenate (pentru a stabiliza grasimea) cum sunt fursecurile, prajiturile, chipsurile, gogosile si placintele, dar si supele conservate sau popcornul pentru microunde. Ambele tipuri de grasimi sporesc cantitatea de colesterol rau (LDL) si o reduc pe cea de colesterol bun (HDL), blocand fluxul de sange bogat oxigenat catre inima si creier si crescand riscul de boli de inima mai tarziu in viata.

Pentru a va face o idee despre cum puteti estima grasimea din alimente: 1 portie de unt contine 4 g de grasime, 1 lingurita de ulei: 4.5 g, un ou mediu: 5 g, 1 lingura de unt de arahide 8 g, ½ avocado 10 g, 1 portie de nuci macinate: 15 g, o felie de branza cheddar: 9 g, 95 g de carne tocata slaba: 9 g, un fursec mare cu ciocolata: 9 g.

Probleme

Multe afectiuni in cazul copiilor sunt cauzate de un aport exagerat de grasimi, printre acestea numarandu-se obezitate, boli de inima si diabet. De fapt, este vorba mai degraba de consumul grasimilor nepotrivite. Astfel, grasimile de tip trans afecteaza inima, iar cele saturate conduc la blocajul arterelor. Se pare ca diabetul de tip 2 care afecteaza de obicei populatia adulta a ajuns sa fie prezent si in randul copiilor, fiind asociat cu diete dezechilibrate, cu un aport excesiv de grasimi, zahar si sare. Obezitatea este in mod gresit privita drept consumul de grasimi in exces, constituind, de fapt, un cumul al consumului exagerat de glucide si multe alimente in general.

O problema poate aparea si in cazul deficientei grasimilor in organism in special in cazul bebelusilor. Acestia nu trebuie supusi niciunui regim de slabire si, mai ales, unei diete cu mai putina/fara grasime (in special pana la varsta de 2 ani), deoarece intre 1-3 ani caloriile din grasime trebuie sa reprezinte intre 30-40% din totalul zilnic (excluderea grasimilor poate interfera cu absorbtia unor nutrimente). Abia dupa varsta de 2 ani se recomanda fie inlocuirea laptelui praf cu unul de vaca semidegresat, fie inlocuirea laptelui integral cu unul partial degresat.

In urma unui studiu, a rezultat faptul ca micutii care au consumat o dieta cu putina grasime au prezentat deficiente de vitamina E, un antioxidant necesar care protejeaza corpul impotriva degradarii celulare, fiind o vitamina liposolubila (unii dintre copiii examinati in cadrul studiului au prezentat in plus si deficienta de vitamina C - vitamina hidrosolubila). Surse bune de vitamina E includ: cereale fortifiate, cereale integrale, germeni de grau, uleiuri vegetale, oua, avocado sau legume cu frunze verzi. In cadrul unui alt studiu, copiii care sufereau de colesterol ridicat au primit o dieta cu putina grasime fara supraveghere medicala. Aproape jumatate din ei au prezentat stagnari nutritionale (putine calorii, grasimi si micronutrimente) si chiar scadere in greutate/castig inadecvat in greutate.

Citeste si:
Uleiul de peste in alimentatia copilului

Sfaturi

In primul rand, trebuie sa retinem faptul ca laptele matern ofera nou-nascutilor proportiile ideale de grasimi, iar, in cazul in care le oferiti celor mici lapte praf, este bine sa intrebati medicul daca acesta contine cantitatea corespunzatoare de acizi grasi esentiali.

Grasimile saturate si cele trans trebuie evitate pe cat posibil si inlocuite cu cele sanatoase si cu fructe si legume. Incercati sa evitati dulciurile procesate, deoarece pot contine nivele ridicate de grasimi saturate. In cazul in care doriti sa prajiti ceva pentru cei mici, optati pentru uleiul de masline sau pentru cel de floarea soarelui. Incercati sa urmariti o dieta echilibrata pentru copii insotita de un program regulat de exercitii fizice. Nu trebuie sa numarati numarul de calorii/grasimi totale pe care le ingereaza copilul, ci, mai degraba, sa incercati sa oferiti la fiecare masa o sursa de grasimi sanatoase, fie ca este vorba de unt, avocado sau ulei de masline. Evitati sa le oferiti celor mici produse dietetice care sunt etichetate cu "putine calorii"destinate adultilor. Oferiti-le grasimi nesaturate (surse vegetale/peste) mai des decat grasimi saturate (grasimi animale), deoarece cercetarile indica faptul ca tiparul alimentar ajuta la prevenirea bolilor de inima. Pastrati grasimile trans la nivel minim (cel mai des asociate bolilor de inima), incercand identificarea ingredientelor de pe etichete, cum sunt uleiurile partial hidrogenate. Gatiti cel putin de doua ori saptamanal peste cum ar fi: somonul, tonul, macroul, sardinele sau alte tipuri de peste bogat in DHA si EPA, iar daca cei mici nu suporta gustul, puteti lua in considerare suplimentare cu capsule/sirop (cu acordul medicului). Nu in ultimul rand, incercati sa reprezentati un exemplu bun pentru copii, optand voi insiva pentru variante alimentare sanatoase.

Doamna doctor Mihaela Costin - nutritionist si specialist in comunicare www.nutrishape.ro ne mentioneaza:

"Grasimile bune au un rol esential in dezvoltarea copilului. Acestea sunt folosite pe post de combustibil, aducatoare de energie.
Grasimile bune se gasesc in avocado, in uleiul de masline, in somon, in alune, iar doza lor ar trebui sa acopere aproximativ 30 % din necesarul caloric zilnic.

Grasimile "rele", in schimb, trebuie evitate, ele neaducand nicio valoare adaugata organismului. Asadar, trebuie sa ne ferim copiii de produse de patiserie, fast food, prajeli, crescand riscul aparitiei bolilor cardiovasculare si a obezitatii."

Multumim doamnei doctor Mihaela Costin pentru ajutorul acordat in realizarea articolului.

Surse poze: www.bantransfats.com, www.gov.mb.ca

Surse: http://lowfatcooking.about.com; http://kidshealth.org; www.nlm.nih.gov; www.healthychildren.org; www.raisehealthyeaters.com; http://news.bbc.co.uk/