Ce trebuie sa stii despre ambalajele alimentare

Rolul ambalajelor

Un ambalaj ofera protectie, rezistenta la folosire si necesitati fizice, chimice sau biologice. Poate purta etichete cu informatiile nutritionale sau de alta natura legate de continutul supus vanzarii. Functiile sale sunt dupa cum urmeza:

- protectie fizica: alimentele pot necesita protectie de soc, vibratie, compresie, temperatura, bacterii etc.
- bariera de protectie pentru oxigen, vapori de apa, praf etc. Mentinerea continutului curat, proaspat si in siguranta pentru o utilizare prelungita este o functie primara.
- retentie sau grupare - obiectele mici sunt de obicei grupate laolalta intr-un singur pachet pentru a permite manevrarea eficienta. Lichidele, prafurile si materialele granulate au nevoie de retentie
- transmiterea informatiilor - ambalajele si etichetele ofera instructiuni despre folosire, transport, reciclare sau dispersare a ambalajului/produsului.
- marketing - pot fi utilizate de comercianti pentru a incuraja potentialii cumparatori sa achizitioneze produsul. Comunicarile de marketing si design-ul grafic sunt aplicate pe suprafata ambalajului
- siguranta - ambalajul joaca un rol in reducerea riscurilor de transport. Poate dispune de rezistenta imbunatatita la manipulare sau la furt (prin sigilii/etichete speciale - acestea au si rol de autentificare)
- comoditate - pot prezenta trasaturi care sporesc comoditatea in distribuire, manevrare, depozitare, expunere, vanzare, deschidere, regrupare, utilizare si reutilizare
- control al portiilor - contine o anumita cantitate de produs destinat utilizarii/ mai potrivite pentru folosirea in gospodarii domestice

In prezent exista indicatori pentru temperatura incorporati in ambalaje (uneori sub forma unor coloranti speciali) pentru a ajuta la transportul produselor si a determina durata de valabilitate/a impiedica degradarea. Unele ambalaje dispun de identificare prin radio frecventa pentru un control mai bun al stocului si, desigur, de binecunoscutele coduri de bare (asigura ambalarea si datarea corecta). De obicei, tipul de plastic folosit este non-biodegradabil din cauza posibilei interactiuni cu alimentul; exista insa si ambalaje ce pot fi ingerate cum sunt capsulele medicamentelor (din gelatina, amidon, cartof etc.), fiind create si tipuri noi de bioplastice si produse cu potential ingerabil.

Doamna Cristina Dumitru, Communications Director Tetra Pak South Eastern Europe completeaza cu urmatoarele informatii:

"Ambalajul are un rol foarte important in viata unui produs. Si nu este vorba doar despre ambalaj in sine, care trebuie sa protejeze produsul de factori externi precum aer, lumina, microorganisme, sa ii protejeze nutrientii, sa fie si prietenos cu mediul, sa fie usor de utilizat; este vorba si de procesul de ambalare a produsului respectiv, partea nevazuta din spatele ambalajului. De ce spun asta? Deoarece pentru o mama sau un consumator e important sa stie ca produsul este sigur, ca a fost sterilizat si ambalat in conditii de siguranta. Ambalajele si tehnologia Tetra Pak® au fost create pentru a oferi aceste beneficii consumatorilor. Pe langa siguranta alimentara si pastrarea nutrientilor, care sunt o prioritate pentru noi, ne-am pus in locul parintilor, copiilor, bunicilor si am conceput ambalaje care sa fie usor de folosit, usor de manevrat si de deschis, care sa se resigileze si sa pastreze proprietatile nutritionale dupa deschidere. Am creat tehnologia de pasteurizare la temperatura inalta (UHT) si ambalare aseptica pentru a ca laptele sa poata fi pastrat la temperatura camerei (intre 4 si 31 de grade) pana la deschidere, pe o perioada de 3 pana la 6 luni, fara a necesita conservanti.

Ambalajul de carton protejeaza produsul de contactul cu lumina si oxigenul, factori care contribuie la degradarea vitaminelor. De exemplu, vitamina B2 din laptele expus la lumina timp de 12 ore, intr-un ambalaj transparent, se degradeaza cu pana 35%. Ca si in cazul laptelui, ambalajul Tetra Pak, cu straturile sale protectoare, pastreaza valoarea nutritionala a sucului, ferindu-l de lumina, aer si microorganisme. In plus, ambalajele Tetra Pak multistrat contin peste 70% carton; in urma reciclarii lor, celuloza si celelalte materii prime sunt refolosite pentru a da nastere altor obiecte."

Tipuri de ambalaje

Ambalajul primar este principalul ambalaj care sustine alimentele care urmeaza a fi procesate. Ambalajul secundar combina ambalajul primar intr-o cutie creata. Ambalajul tertiar combina toate ambalajele secundare intr-un palet.

Doamna Cristina Dumitru, Communications Director Tetra Pak South Eastern Europe completeaza cu urmatoarele informatii:

"Preocuparea noastra pentru siguranta alimentara a revolutionat standardele industriei alimentare prin ambalarea aseptica, o inovatie care nu a fost detronata in ultima jumatate de secol. Aceasta ramane o prioritate pentru noi si in viitor. Subliniem beneficiile suplimentare oferite de ambalarea aseptica si pasteurizarea la temperatura inalta pentru lapte, de exemplu. Nutritionistii recomanda un consum de doua sau trei portii de lapte si produse lactate pe zi, o portie de lapte fiind echivalentul de unei cani de lapte. Stim ca pentru parinti este important sa pastreze in cele mai bune conditii laptele copiilor, deoarece unii copii ajung sa consume si 1 litru de lapte pe zi. Asftel, cutiile de lapte UHT pot fi pastrate la temperatura camerei (intre 4 si 31 de grade Celsius), iar dupa deschidere 48-72 de ore la frigider. In acest timp isi pastreaza nutrientii si ne bucuram in siguranta de valoarea nutritiva a laptelui."

Nocivitatea ambalajelor

Consumatorii sunt expusi zilnic la sute de chimicale, conform studiilor (Goldman si Koduru, 2000) mai mult de 85 000 substante sunt folosite la produsele de consum si mai mult de 6000 in materialele care intra in contact cu alimentele (Oldring et al. 2013). Daca expunerea nu este controlata, chimicalele pot cauza probleme grave de sanatate. Efectele nocive pot varia de la o iritatie oculara minora si greata la boli cronice grave cum este cancerul; unele toxine se acumuleaza in corp pentru ca sunt liposolubile. Din acest motiv, sunt intreprinse evaluari are riscului chimic conform formulei:

risc=expunere X hazard.

Evaluarea de tip biomonitorizare a nivelelor de expunere este extrem de importanta si poate fi realizata prin probe de sange si urina. La nivel european exista o lista de date de expunere ale substantelor in numar de 246, si numai 25 sunt listate si autorizate pentru UE si SUA. Trebuie sa retineti insa ca datele disponibile pentru expunerea pe termen lung provin din studii animale si epidemiologice.

Analize recente au identificat lacune grave cu privire la informatiile despre materialele folosite in ambalajele alimentare. Astfel, un studiu recent a descoperit ca 175 din chimicalele mentionate sunt recunoscute de oamenii de stiinta a poseda efecte adverse asupra sanatatii. O alta cercetare publicata in decembrie 2013 a descoperit ca mai mult de 50% din ambalaje sunt lipsite de informatii asociate toxicitatii (solicitate de Administratia Americana pentru Alimente si Medicamente), respectiv sigurantei in consum.

Conform Jane Muncke, director si ofiter sef stiintific al Forumului Non-profit pentru Ambalaje Alimentare, se pare ca aceste substante chimice se descopun si intra in contact cu alimentele. Pentru polimeri in special (moleculele mari care alcatuiesc de obicei materialele plastice) aceste degradari pot fi semnificative. Desi cercetarile sunt in continua desfasurare, ftalatii s-au demonstrat a dispune de efecte hormonale, respectiv asupra sistemului reproductiv masculin si astmului juvenil (conform Institutului National de Sanatate SUA si Agentiei pentru Protectia Mediului); acestia sunt de mai multe tipuri (adesea in combinatie cu clorura de polivinil) si folositi ca plastifianti (substanta care are proprietatea de a mari plasticitatea unor materiale cu care este amestecata).

Citeste si: Recipiente de plastic vs. recipiente de sticla in alimentatia copilului 

Bisfenolul

Bisfenolul A este cel mai cunoscut de consumatori si este frecvent folosit in produse de consum, ambalaje de alimente si hartie termica. Expunerea oamenilor la acesta este raspandita si ridica preocupari din cauza efectelor asupra sistemului endocrin. Inca de la inceputul anilor 90 substanta a fost supusa investigatiilor stiintifice, descoperindu-se ca interactioneaza cu receptorii estrogenului (in nucleul si membrana celulara), este antagonist de receptor androgen si reduce sinteza unor steroizi la nivel molecular. Studiile in vitro au descoperit efecte ale dozelor mici asupra tesutului adipos, reproductiv si mamar, sistemului imunitar si nervos, ficatului si modelelor pancreatic si pituitar. In modelele in vivo expunerea a cauzat modificari ale psihologiei si structurii creierului, comportamentului si chiar diferente sexuale. La femei, fertilitatea si debutul pubertatii au fost afectate de BPA, care a cauzat schimbari in glanda mamara, uter, vagin, ovare si a afectat sistemul imunitar si metabolismul; in plus au fost observate si carcinogeneza si adipogeneza, precum si schimbari in reproducerea masculina. In studii epidemiologice, asocierea cu diabet, boala cardiovasculara si nivele alterate ale enzimelor hepatice au fost observate; calitate scazuta a spermei, afectarea ADN-ului spermei, a functiei tiroidiene, sindrom metabolic, obezitate, hipertensiune, boala arteriala perferica si stenoza arteriala coronariana au fost de asemenea asociate.

Conform unui studiu din 2011 asupra biberoanelor cu o limita de detectare de 100 ng/kg nu s-a detectat migrarea BPS; alte studii au confirmat concluzia si pentru bauturile dulci, ambalaje solide din conserve cu invelis epoxidic, cutii de carton si hartii in contact cu alimente. Bisfenolul S a contribuit la 20% din expunerea totala din China si SUA, cele mai mari concentratii fiind in carne si produse din carne, insa alaturi de bisfenolul A reprezinta 90% din concentratiile de bisfenol din sedimente. Acesta este mai putin degradabil si poate creste gradul sau de utilizare din cauza ca a inlocuit BPA si manifesta activitate similara endocrina ca BPA.

Citeste si: Afectiuni bizare care apar din cauza alimentatiei nesanatoase 

Desi Reglementarile Europene prevad ca BPA este autorizat pentru folosire ca monomer in articole de plastic in contact cu alimente cu o limita de migrare de 0.05 mg/kg aliment, nu exista legislatii nationale pentru BPS si este autorizat ca aditiv alimentar in productia rasinilor polietersulfonice. Bunele practici in procedurile de manufacturare presupun un sistem de asigurare a calitatii, de control, urmarindu-se reglementarile de fabricatie in detaliu (de exemplu procesele care implica imprimarea). Reglementarile in vigoare includ o lista de materiale cum sunt: obiecte active si inteligente, adezivi, ceramice, pluta, cauciucuri, sticla, rasini schimbatoare de ioni, metale si aliaje, hartie si carton, plastice, vopseluri/culori, celuloza regenerata, silicoane, textile, lacuri si invelisuri, ceara si lemn. Materialele si articolele care intra in contact cu alimentele nu trebuie sub nicio forma sa transfere substante alimentelor cu care intra in contact care pot periclita sanatatea, modifica compozitia alimentului in mod inacceptabil, aduce o deteriorare in caracteristicile organoleptice. Etichetele, reclama si prezentarea nu trebuie sa induca in eroare consumatorii.

Doamna Flavia-Ioana Manole, Nutritionist Dietetician, doctorand in stiinte medicale www.flaviamanole.ro, www.facebook.com/flaviamanole.ro completeaza cu urmatoarele sfaturi si informatii:

"Ambalajele din sticla si cermica sunt de departe cele mai indicate pentru pastrarea starii noastre de sanatate.
Beneficiile pe care acestea ni le aduc sunt numeroase, si anume ne feresc de multe afectiuni, deoarece sunt materiale inerte. Acest lucru inseamna ca nu interactioneaza cu alimentele, nici macar cu cele acide (rosii, portocale, lamai etc.) cum se intampla in cazul foliei de aluminiu de exemplu.
Folosirea foliei de aluminiu mai ales la temperaturi inalte (cum este gatitul la cuptor cu ajutorul acesteia) aceasta va elibera in alimente ioni de aluminiu modificand metabolismul calciului si multe altele.
De asemenea invelisurile din plastic reprezinta un pericol pentru sanatatea noastra. Exista studii care arata o corelatie intre cancerul de san si expunerea prelungita la anumiti compusi existenti in astfel de ambalaje, cum este exemplul bisfenolului A. Pe langa acest compus mai exista si altii (cum ar fi exemplul ftalatilor), avand de asemenea repercusiuni nefaste asupra starii de sanatate.
Un sfat simplu pe care il pot oferi este acela de a ne axa asupra alimentelor aflate cat mai mult de starea lor naturala, bruta si nu a derivatelor intens procesate. Astfel, cumparand materia prima necesara asa cum este ea (bucata de carne slaba de exemplu) o vom putea pregati noi acasa, asa cum ne place, in vasele indicate si in plus putem detine controlul asupra cantitatii de ulei, condimente si a altor mirodenii adaugate."

Doamna Cristina Dumitru, Communications Director Tetra Pak South Eastern Europe completeaza cu urmatoarele informatii: 

"Parintii ar trebui sa se informeze, sa citeasca mereu informatiile de pe ambalajele produselor, sa puna intrebari.
Din punct de vedere practic, e important ca un parinte sa verifice integritatea ambalajelor produselor la cumparare si datele privind expirarea, conditiile de pastrare. Iar dupa ce au cumparat o cutie de lapte, lactate sau sucuri sa le transporte in conditii bune pana acasa; astfel - cand este cald, si un drum de numai 30 de minute de la magazin acasa intr-un portbagaj incins al masinii poate sa afecteze calitatea produselor. De aceea, trebuie luate niste masuri de siguranta, astfel incat produsele sa fie transportate la o temperatura cat mai apropiata de cea recomandata de producator."
 

Multumim doamnei doctor Flavia Manole si doamnei Cristina Dumitru pentru informatiile oferite.
 

Surse:

http://europa.eu; www.foodpackagingforum.org; http://en.wikipedia.org; www.greenbiz.com