Consumul de alimente nutritive ajuta bebelusul sa creasca si sa se dezvolte armonios, dar are totodata un rol covarsitor in prevenirea tulburarilor de alimentatie si a obezitatii, aparitiei cariilor dentare sau a anemiei feriprive.
Ce inseamna alimentatia sanatoasa a bebelusului?
Nutritia din primii ani de viata reprezinta fundatia obiceiurilor alimentare sanatoase si a unui ritm de crestere corespunzator, iar parintii sunt cei care vor forma comportamentul alimentar al copiilor. Forurile internationale recomanda alaptarea exclusiva la san a bebelusului pana la 6 luni, iar dupa diversificare si pana la implinirea varstei de doi ani, din regimul alimentar al copilului nu trebuie sa lipseasca laptele matern.
Definitia alimentatiei sanatoase poate varia de la o persoana la alta. Expertii au ajuns insa la un numitor comun: o dieta sanatoasa este mai mult decat ceea ce trebuie sau nu sa manance un copil, ci mai degraba o nutritie corecta si adecvata varstei si nevoilor sale. Astfel, trebuie sa existe un echilibru intre glucide, proteine si lipide, fibre, vitamine si minerale, care sa tina cont de nevoile energetice si apetitul capricios al bebelusului.
In acest sens, specialistii in pediatrie si nutritie au alcatuit o piramida alimentara care asigura bebelusului o dieta cat mai echilibrata si sanatoasa. In functie de cantitatea ce trebuie consumata zilnic, alimentele sunt aranjate de la baza spre varful piramidei astfel: la baza stau cerealele integrale (faina de grau integrala, fulgi de ovaz, orez brun) si cereale rafinate (paine alba, orez decorticat). Alimente bogate in fibre, fier si complexul de B-uri, cerealele pot fi consumate in siguranta de bebelusi.
Urmeaza fructele si legumele bogate in fibre, vitamina C, acid folic si potasiu. Pe o treapta superioara se afla proteinele din carne, peste sau oua. Pe aceeasi treapta a piramidei cu proteinele se afla produsele lactate (lapte integral, semi sau complet degresat, branzeturi, iaurturi), cu un continut ridicat de calciu, potasiu, vitamina D. In varf, se afla grasimile si dulciurile, total nerecomandate din cauza aportului caloric ridicat si a absentei substantelor nutritive. Bazata pe toate principiile alimentare din piramida, dieta copilui poate corespunde cu cea a unui adult, daca se pastreaza cantitatea de alimente consumata si numarul de portii.
Cu aparatul de gatit cu aburi si blender Philips Avent
poti pregati usor hrana sanatoasa pentru bebelusi, preparata in casa:
prepara mai intai fructele, legumele, pestele sau carnea, apoi ridica si
rastoarna vasul pentru a amesteca, fara a fi nevoie sa transferi
alimentele!
Produsul include aparatul de gatit cu aburi si blender, 1 spatula, 1
pahar gradat si o carte cu 12 retete adecvate varstei, potrivite pentru 3
stadii de intarcare. Aparatul de gatit este usor de umplut cu apa,
pentru a gati simplu cu aburi. Dupa ce ai preparat mancarea, poti
intoarce vasul pentru a folosi functia de blender.
Nevoile nutritive ale sugarului
Corpul asimileaza cel mai usor vitaminele si mineralele in forma lor naturala. Alimentatie sanatoasa pentru bebelus inseamna, in primele luni, hranirea cu lapte matern. Laptele de mama este singurul aliment care contine toate nutrimentele necesare sugarului in primele 6 luni de viata. El furnizeaza toate substantele nutritive pentru a sustine procesul de dezvoltare, dar si pentru a furniza energie pentru functionarea organismului.
Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, nevoile nutritive ale bebelusului in primele 3 luni trebuie sa insumeze 120 kcal/kgc/zi, pentru ca dupa a treia luna, necesarul caloric sa inregistreze un declin. Astfel, bebelusul de 3-5 luni va avea nevoie de 116 kcal/kgc/zi, cel de 6-10 luni, de 110 kcal/kgc/zi, iar cel in varsta de 9-12 luni, de doar 105 kcal/kgc/zi. Din necesarul zilnic de calorii, 55 kcal/kgc/zi sunt necesare satisfacerii nevoilor de baza, 35 kcal/kgc/zi pentru satisfacerea nevoilor de crestere, iar 10-27 kcal/kgc/zi sunt necesare pentru desfasurarea diferitelor activitati.
O alimentatie echilibrata consta in cea mai mare parte din glucide (50-55% din necesarul energetic), lipide (30-35%) si proteine (10-15% din aportul nutritiv). De asemenea, oligoelementele (iod, seleniu), vitaminele, mineralele (calciu, magneziu, fosfor) si acizii grasi nesaturati sunt importante pentru cresterea si dezvoltarea fizica si intelectuala a bebelusului.
Dar sa le luam pe rand! Aportul de PROTEINE asigura constituentii de baza in dezvoltarea organismului. Sugarii sub 6 luni alimentati natural au nevoie de 1,8-2 g/kgc/zi, iar cei hraniti cu formule ,de lapte 2-2,5 g/kgc/zi. Bebelusii mai mari de 6 luni au nevoie de 1,5-2 g/kgc/zi, iar prematurilor trebuie sa li se asigure 10-15% din aportul caloric total, necesarul fiind de 3,6-4 g/kgc/zi. Demn de retinut este faptul ca laptele uman contine 1,1-1,2% proteine, iar cazeina, zerul si oul sunt surse ideale de proteine, deoarece contin toti aminoaciziii esentiali. Excesul de proteine provoaca alergii si afecteaza rinichii, iar deficitul proteic determina stoparea cresterii cu afectarea sistemului nervos central.
LIPIDELE reprezinta o sursa importanta de energie, faciliteaza absorbtia vitaminelor liposolubile, au rol important in dezvoltarea retinei si creierului si exercita un efect antiinflamator. Un aport excesiv de lipide ingreuneaza digestia si deregleaza metabolismul calciului si al fosforului. FIBRELE (hemiceluloza, celuloza, pectina) desi nu se pot digera, regleaza tranzitul intestinal si da consistenta scaunelor. Fibrele absorb apa si toxinele, mineralele si unii acizi organici, fiind necesare in alimentatia diversificata a sugarului dupa 6 luni. Surplusul de fibre provoaca o absorbtie deficitara a fierului, zincului si calciului.
SODIUL participa la reglarea excitabilitatii neuromusculare (aportul zilnic normal la sugar fiind 6-8 mEq Na/l), CLORUL este principalul anion prezent in ser (0,5g la un aport mediu de 8-9g de NaCl/zi), POTASIUL are rol in cresterea organismului, participa la realizarea impulsului nervos si mentinerea excitabilitatii musculaturii cardiace (aportul mediu necesar fiind 1-2 g/zi sau 1,5-2 Eq/kg/zi), iar CALCIUL are rol in contractia musculara, in coagularea sangelui si in activarea unor enzime proteolitice si lipolitice.
Alaturi de calciu, FOSFORUL este principalul constituent al scheletului (raport Ca/P de 1,8-2 /1), FIERUL (6mg/zi in primele 5 luni si 100mg/zi pana la 1 an) formeaza hemoglobina, care duce oxigenul prin sange la celule si tesuturi si are un rol important in dezvoltarea mentala. Deficienta de fier provoaca apatie, iratibilitate si chiar anemie feripriva. IODUL este absolut necesar sintezei hormonilor tiroidieni, iar MAGNEZIUL reprezinta un important cation intracelular.
Vitamina E (tocoferolul) are efect antioxidant si regleaza sinteza proteinelor. Doza zilnica recomandata este de 3 mg/zi in primele 6 luni si 4 mg/zi pana la 1 an. La prematuri, deficitul de vitamina E provoaca anemie hemolitica. Vitamina K este necesara mentinerea fluxului sanguin factori ai coagularii. Vitamina B1 (tiamina) are un rol important in dezvoltarea sistemului nervos, iar B6 (piridoxina) in procesele imunitare. Vitamina A este esentiala pentru piele si ochi sanatosi, iar vitamina C este un puternic agent reducator si favorizeaza absorbtia fierului.
Nevoile nutritive ale sugarului
Corpul asimileaza cel mai usor vitaminele si mineralele in forma lor naturala. Alimentatie sanatoasa pentru bebelus inseamna, in primele luni, hranirea cu lapte matern. Laptele de mama este singurul aliment care contine toate nutrimentele necesare sugarului in primele 6 luni de viata. El furnizeaza toate substantele nutritive pentru a sustine procesul de dezvoltare, dar si pentru a furniza energie pentru functionarea organismului.
Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, nevoile nutritive ale bebelusului in primele 3 luni trebuie sa insumeze 120 kcal/kgc/zi, pentru ca dupa a treia luna, necesarul caloric sa inregistreze un declin. Astfel, bebelusul de 3-5 luni va avea nevoie de 116 kcal/kgc/zi, cel de 6-10 luni, de 110 kcal/kgc/zi, iar cel in varsta de 9-12 luni, de doar 105 kcal/kgc/zi. Din necesarul zilnic de calorii, 55 kcal/kgc/zi sunt necesare satisfacerii nevoilor de baza, 35 kcal/kgc/zi pentru satisfacerea nevoilor de crestere, iar 10-27 kcal/kgc/zi sunt necesare pentru desfasurarea diferitelor activitati.
O alimentatie echilibrata consta in cea mai mare parte din glucide (50-55% din necesarul energetic), lipide (30-35%) si proteine (10-15% din aportul nutritiv). De asemenea, oligoelementele (iod, seleniu), vitaminele, mineralele (calciu, magneziu, fosfor) si acizii grasi nesaturati sunt importante pentru cresterea si dezvoltarea fizica si intelectuala a bebelusului.
Dar sa le luam pe rand! Aportul de PROTEINE asigura constituentii de baza in dezvoltarea organismului. Sugarii sub 6 luni alimentati natural au nevoie de 1,8-2 g/kgc/zi, iar cei hraniti cu formule ,de lapte 2-2,5 g/kgc/zi. Bebelusii mai mari de 6 luni au nevoie de 1,5-2 g/kgc/zi, iar prematurilor trebuie sa li se asigure 10-15% din aportul caloric total, necesarul fiind de 3,6-4 g/kgc/zi. Demn de retinut este faptul ca laptele uman contine 1,1-1,2% proteine, iar cazeina, zerul si oul sunt surse ideale de proteine, deoarece contin toti aminoaciziii esentiali. Excesul de proteine provoaca alergii si afecteaza rinichii, iar deficitul proteic determina stoparea cresterii cu afectarea sistemului nervos central.
LIPIDELE reprezinta o sursa importanta de energie, faciliteaza absorbtia vitaminelor liposolubile, au rol important in dezvoltarea retinei si creierului si exercita un efect antiinflamator. Un aport excesiv de lipide ingreuneaza digestia si deregleaza metabolismul calciului si al fosforului. FIBRELE (hemiceluloza, celuloza, pectina) desi nu se pot digera, regleaza tranzitul intestinal si da consistenta scaunelor. Fibrele absorb apa si toxinele, mineralele si unii acizi organici, fiind necesare in alimentatia diversificata a sugarului dupa 6 luni. Surplusul de fibre provoaca o absorbtie deficitara a fierului, zincului si calciului.
SODIUL participa la reglarea excitabilitatii neuromusculare (aportul zilnic normal la sugar fiind 6-8 mEq Na/l), CLORUL este principalul anion prezent in ser (0,5g la un aport mediu de 8-9g de NaCl/zi), POTASIUL are rol in cresterea organismului, participa la realizarea impulsului nervos si mentinerea excitabilitatii musculaturii cardiace (aportul mediu necesar fiind 1-2 g/zi sau 1,5-2 Eq/kg/zi), iar CALCIUL are rol in contractia musculara, in coagularea sangelui si in activarea unor enzime proteolitice si lipolitice.
Alaturi de calciu, FOSFORUL este principalul constituent al scheletului (raport Ca/P de 1,8-2 /1), FIERUL (6mg/zi in primele 5 luni si 100mg/zi pana la 1 an) formeaza hemoglobina, care duce oxigenul prin sange la celule si tesuturi si are un rol important in dezvoltarea mentala. Deficienta de fier provoaca apatie, iratibilitate si chiar anemie feripriva. IODUL este absolut necesar sintezei hormonilor tiroidieni, iar MAGNEZIUL reprezinta un important cation intracelular.
Vitamina E (tocoferolul) are efect antioxidant si regleaza sinteza proteinelor. Doza zilnica recomandata este de 3 mg/zi in primele 6 luni si 4 mg/zi pana la 1 an. La prematuri, deficitul de vitamina E provoaca anemie hemolitica. Vitamina K este necesara mentinerea fluxului sanguin factori ai coagularii. Vitamina B1 (tiamina) are un rol important in dezvoltarea sistemului nervos, iar B6 (piridoxina) in procesele imunitare. Vitamina A este esentiala pentru piele si ochi sanatosi, iar vitamina C este un puternic agent reducator si favorizeaza absorbtia fierului.
Consecintele unei alimentatii neadecvate
O dieta sanatoasa si echilibrata este cruciala in prevenirea unor problemele pe care nutritia inadecvata le poate provoca, cum ar fi: stoparea in crestere, pubertate intarziata, deficiente nutritive si deshidratare, aparitia obezitatii infantile si imbolnavirea oaselor, performante scolare scazute si chiar probleme socio-emotionale.
Alimentatia irationala este principala cauza a copiilor subnutriti, malnutriti sau supraponderali. Din cauza deficitului de vitamine si nutrienti, copiii subnutriti dezvolta imunosupresie dobandita, fiind astfel predispusi, in special, afectiunilor infectioase. Copiii malnutriti - cu precadere, cei cu tulburari de alimentatie - au un risc crescut de osteoporoza, amenoree (lipsa menstruatiilor, in cazul fetelor) si chiar disfunctii ale inimii sau ficatului. Copiii supraponderali si obezi prezinta un risc crescut de diabetul de tip 2, hipertensiune arteriala, dureri articulare, colesterol ridicat si boli cardiovasculare.
Sub sloganul "suntem ceea ce am fost construiti sa fim in primii ani de viata", pediatrii recomanda formarea unor obiceiuri alimentare sanatoase inca din frageda copilarie. Astfel, parintii pot reduce riscul aparitiei problemelor de sanatate si sa asigure copilului o dezvoltare corecta.
Citeste si: Intarcarea bebelusului: de la alaptare la biberon
Surse:
„Alimentatia sugarului si copilului sanatos", de conf. Dr. E. Cirdei
www.safatulmedicului.ro
http://healthyeating.sfgate.com
http://www.livestrong.com
Urmareste-ne pe Google News
