Următorul articol a fost realizat prin amabilitatea domnului doctor Răzvan Malacu, medic specialist medicină de familie, Clinica Polisano București:
Informații despre legătura dintre frig și afecțiunile la bebeluși
Deși la prima vedere pot avea manifestări asemănătoare, răceala, gripa și infecțiile respiratorii impun remedii diferite pentru tratare. Caracterul sezonier cât și factorii de mediu, temperatura, umiditatea specifice pot influența semnificativ tipurile de afecțiuni care pot apărea. Astfel, o simplă răceală se va manifesta pe parcursul întregului an, cu precădere vara. În schimb, gripa apare mai mult în perioada de iarnă, noiembrie-februarie, când sistemul imunitar este mai vulnerabil din cauza schimbărilor bruște de temperatură și a virusurilor gripale. Virozele respiratorii se transmit în special prin contactul direct sau indirect cu persoana contaminată, așadar sunt prezente tot timpul anului și depind foarte mult de abilitatea individuală a organismului de a se apăra în fața agenților patogeni.
Răceala este o infecție virală provocată în special de rinovirusuri, care afectează mucoasa nazală, sinusurile, faringele și căile respiratorii. De regulă, simptomele răcelii apar la trei zile de la infecție printr-o stare generală de disconfort, senzație de usturime, jenă dureroasă a faringelui și rinoree.
Atunci când infecțiile virale se manifestă exclusiv asupra căilor aeriene superioare prin strănut excesiv, nas înfundat, secreții nazale abundente, putem vorbi despre instalarea virozei respiratorii.
Gripa este și ea o viroză respiratorie, fiind provocată de virusul gripal, care se manifestă mai amplu, ca o infecție a plămânilor și a căilor respiratorii. Este important de reținut că antibioticele nu sunt eficiente în cazul răcelilor, gripei și al virozelor respiratorii, decât în cazul în care este vorba și de o infecție bacteriană asociată acestora. Altfel, acest tip de tratament aduce mai multe efecte secundare negative decât beneficii.
Infecțiile respiratorii au debut asemănător răcelii și gripei, dar putem discuta cu certitudine despre acestea atunci când apare și o suprainfecție bacteriană a țesuturilor afectate de etapa virală. Doar în acest caz este utilă administrarea antibioticelor.
O raceală simplă debutează cu câteva strănuturi, rinoree, obstrucție nazală, fatigabilitate. În schimb, gripa are un debut brusc, cu febră mare de peste 39 de grade Celsius și este însoțită de frisoane, cefalee, mialgii, tuse puternică, fatigabilitate, inapetență. În plus, gripa este însoțită adesea de dureri musculare puternice. Acest simptom nu apare la o răceală, așa cum nici frisoanele nu își au locul în tabloul simptomatologic al unei viroze simple. Infecțiile respiratorii debutează brusc cu febră înaltă, frisoane, curbatură, uneori stare toxică, dureri la deglutiție, vărsături, dureri abdominale. Aceste simptome generale, în special disfagia, se pot intensifica până la imposibilitatea de alimentare cu trismus ca în flegmonul periamigdalian.
Durata fiecărei afecțiuni diferă. În timp ce răceala dispare în câteva zile, cam o săptămână, o gripă serioasă poate ține și câteva săptămâni. Durata infecțiilor variază în funcție de gradul, localizarea, complianța tratamentului.
Pentru a face față microbilor sezonului rece, sistemul imunitar al copilului trebuie să funcționeze la capacitate maximă. Astfel, administrarea unui supliment alimentar va întări barierele ce țin la distanță bacteriile dăunătoare. WellKid Baby este complexul care va oferi protecție completă, având în compoziția sa vitaminele A, D, B6, B12, C, E și minerale precum, fier, zinc și cupru.
Tratamentele recomandate se diferențiază în funcție de fiecare afecțiune, simptomatologie și tipul de infecție, însă este important ca toate să aibă o acțiune antiinflamatoare asupra căilor respiratorii infectate, antispastică pentru a calma tusea și emolientă pentru fluidizarea și eliminarea eficientă a secrețiilor nazale.
Printre cele mai frecvente infecții respiratorii sunt: rinofaringita acută, faringita acută, tonsilita, faringoamigdalita, adenoiditele, sinuzitele, otita medie, laringita, epiglotita, laringotraheobronșita acută, larinigita spasmodică, laringita subglotică, traheite și traheobronșite acute virale, bronșiolita acută, pneumoniile.
Printre cei mai importanți factori favorizanți apariției infecțiilor se numară: slăbirea sistemului imunitar, ce reprezintă un lanț complex de reacții de apărare al întregului organism, depășirea unui prag critic de contagiozitate cu declanșarea epidemiilor și pandemiiilor.
Infecțiile căilor aeriene superioare nu sunt strict localizate la o anumită formațiune anatomică, motiv pentru care intervin o serie de variabile în funcție de patologia altor segmente ale aparatului respirator, ba mai mult al altor aparate și sisteme interconectate, ca de exemplu existența unor malformații cardiace sau pulmonare, neurologice, imunologice, genetice, tulburări de deglutiție, reflux gastroesofagian, predispoziția la alergeni etc. Și factorii de mediu pot favoriza infecțiile respiratorii: poluarea, aglomerația, umiditatea atmosferică excesivă, temperatura scazută din mediu, tabagismul, carența alimentară în elemente necesare unui sistem imunitar puternic.
Simptome pentru afecțiuni la bebeluși când este frig
Anginele acute (faringita acută, tonsilita, faringoamigdalita). Anginele virale prezintă semne generale moderate: febră, durere faringiană, tuse seacă, adenopatii regionale discrete si nedureroase. Anginele bacteriene debutează brusc cu febră înaltă, frisoane, uneori stare toxică, dureri la deglutiție, vărsături, dureri abdominale. În cazul rinofaringitei acute (de etiologie virală), primele semne sunt reprezentate de strănut, obstrucție nazală și rinoree. În același timp, sunt prezente semne generale a căror intensitate variază în funcție de gravitatea infecției: febră (39-40 grade C) precede obișnuit semnele locale, etapa suprainfectării bacteriene și durează 1-3 zile.
În inflamația acută a amigdalei faringiene (adenoidita acută), cauzată de exacerbarea virulenței florei rinofaringiene locale, în condițiile unor factori favorizanți de climat și teren, debutul este brusc, de obicei cu febră înaltă de tip invers (ascensiune febrilă matinală prin acumularea secrețiilor în timpul nopții). Starea generală este variabilă, un simptom caracteristic este obstrucția nazală. Rinoreea mucopurulentă anterioră și posterioară este un alt simptom important în adenoidita acută. În adenoidita subacută, este caracteristică persistența febrei câteva săptămâni, în puseuri.
Sinuzita acută este întotdeauna secundară unei rinite și debutează brusc, la 3-5 zile după aceasta, prin febră 39-40 grade C, durere facială, obstrucție nazală și rinoree mucopurulentă. În sinuzita cronică, simptomele sunt stare de subfebrilitate, obstrucție nazală variabilă cu rinoree discontinuă, anorexie, adinamie. Simptomul dominant este tusea predominat nocturnă și rezistența la tratamentul farmacologic obișnuit.
La otita medie acută, debutul este acut, deseori precedat de semnele unei infecții respiratorii acute. Febra este ridicată (39 grade C), oscilantă. Apariția secreției seroase sau purulente în conductul auditiv extern se poate însoți de scăderea febrei și de atenuarea simptomatologiei.
Caracteristic laringitei acute supraglotice (epiglotita) este debutul neașteptat cu febră de 39-40 grade C și stare toxică. Simptomele de obicei progresează rapid. La examenul faringelui, epiglota inflamată are aspect de „cireașă roșie".
În laringotraheobronșita acută primele simptome sunt reprezentate de rinită, conjunctivită, tuse moderată, în evoluție apare răgușeală, tuse lătrătoare care se accentuează în cursul nopții. Laringita spasmodică debutează brusc în timpul nopții cu rinită catarală, conjunctivită, tuse spasmodică și metalică, stridor marcat. Nu există niciodată febră. Etiologia este virală, determinată în special de virusurile paragripale. Laringita subglotică este mai frecvent întâlnită la copii și este caracterizată printr-o perioadă prodromală de 1-3 zile cu aspect de rinofaringită acută; debutul crupului este avertizat de tuse profundă, metalică. Laringita și febra ridicată sunt constante.
Virusul influenzae A și B provoacă traheobronșita, în timp ce Mycoplasma pneumoniae determină prevalent sindrom bronșitic. În traheită semnele clinice cuprind tuse uscată, paroxistică, și durere traheală. Pot exista semne generale nespecifice ca febră, cefalee, stare de rău. În traheobronșită manifestările clinice constau în tuse seacă adesea paroxistică, mult mai accentuată noaptea. Frecvent se asociază febră, cefalee, mialgii, stare de rău. Traheita bacteriană este un sindrom relativ rar asemănător crupului viral. Este mai frecventă la copil, dar poate afecta toate vârstele.
În bronșiolita acută debutul este de cele mai multe ori precedat de o infecție acută a căilor respiratorii superioare, uneori cu febră moderată. Diagnosticul se bazează pe tabloul clinic (tuse, wheezing, polipnee, efort respirator marcat) obișnuit clar conturat.
Pneumoniile pot fi cauzate de orice tip de agent infecțios: virusuri, bacterii, fungi și alți agenți (rickettsii, Pneumocystis carinii). Debutul pneumoniei virale este gradual cu febră moderată, manifestări generale ușoare, rinită și tuse inițial uscată cu caracter paroxistic, apoi umedă. Perioada de incubație este variabilă de la câteva zile uneori la 2-3 săptămâni. Aceste forme sunt adesea precedate de semne de localizare la nivelul căilor aeriene superioare; alți membri din familie au avut în zilele precedente simptomatologie de tip „gripal".
Modalități de prevenire a afecțiunilor cauzate de frig la bebeluși
Cel mai eficient mijloc de prevenție rămâne igiena personală, precum spălarea mâinilor cu săpun și apă din abundență. Este recomandată izolarea la domiciliu a celor bolnavi și evitarea colectivității, vestimentație adecvată temperaturii de afară, amânarea vizitelor la persoanele bolnave, aerisirea încăperilor, alimentație sănătoasă, creșterea aportului de vitamine, în special a Vitaminei C - necesară fortificării sistemului imun.
Vaccinarea antigripală este o metodă profilactică importantă pentru prevenirea complicațiilor infecției gripale, în special pentru persoanele cu mare risc, cum sunt copiii cu vârsta sub 2 ani.
Trebuie avut în vedere faptul că o imunitate slăbită este factor favorizant pentru instalarea prodromului de tip gripal cu complicațiile sale. Din acest motiv este salutar să ajutăm organismul cu imunostimulatoare. Nu în ultimul rând este recomandat să folosim și tratamente homeopate. Atât pentru tratare, cât și pentru prevenție se folosesc produsele medicamentoase antivirale.
Datele din literatură demonstrează că pacienţii care au prezentat tuse sau infecții respiratorii recidivante în primii ani de viață pot avea o recrudescență a fenomenelor bronșice la adolescență și dezvoltă la vârsta adultă bronșită cronică mai frecvent decât în populația generală. Tusea persistentă la copil trebuie considerată întotdeauna un factor de risc pentru bronșita cronică a adultului.
Citește și: Joaca in zapada: sfaturi pentru preventia racelilor la copii
Mulțumim domnului doctor Răzvan Malacu pentru ajutorul acordat în realizarea acestui articol.