Forma capului la bebeluși: la ce trebuie să fii atentă

Care este forma normală a capului la bebeluși

Medicii pediatri atrag atenția asupra următorului fapt: în primele săptămâni după naștere, forma normală a capului bebelușului este ușor neregulată. Cu toate acestea, când îți privești copilul ar trebui să sesizezi că:

• Nu se poate vorbi despre o asimetrie vizibilă sau despre disproporția trăsăturilor faciale;
• Urechile sunt corect aliniate.

Există numeroși factori care contribuie la forma capului copiilor în primul an de viață, printre cei mai importanți fiind:

Tipul de naștere

În general, bebelușii născuți prin cezariană au capul mai rotund decât cei născuți natural deoarece nu intervine presiunea exercitată de coborârea pe canalul de naștere. În situația în care, inițial, mama trece printr-un travaliu îndelungat și ulterior se recurge la cezariană, nu este exclus ca și forma capului unui bebeluș născut astfel să nu fie perfect regulată. De exemplu, imediat după naștere, capul bebelușilor poate avea o formă conică dacă petrec mult timp pe canalul de naștere, dacă acesta este îngust și/sau sau dacă se creează multă presiune pe parcursul travaliului. 

De asemenea, forma capului bebelușului este influențată și de următoarele aspecte:

• Dacă se intervine cu vacuumul sau cu forcepsul la naștere: în cazul în care se utilizează vacuumul pentru eliberarea bebelușului de pe canalul de naștere în cel de-al doilea stadiu al travaliului, există riscul ca acesta să aibă o umflătură la nivelul creștetului din pricina ventuzei. În același timp, după o naștere cu forcepsul se poate sesiza o „ciupitură” pe părțile laterale ale capului unui nou-născut;
• Dacă este vorba despre o sarcină multiplă: spațiul limitat din uter poate favoriza forma neregulată a capului bebelușilor. 

Faptul că bebelușul este prematur

Bebelușii prematuri prezintă un risc mai ridicat să aibă capul mai aplatizat decât al celor născuți la termen întrucât lipsa controlului muscular și a forței îi predispune să petreacă mai mult timp întinși pe o singură parte, ceea ce mărește riscul de aplatizare.

Absența adoptării unor poziții variate

În condițiile în care oasele craniului unui bebeluș sunt încă moi, capul își poate schimba forma dacă există o presiune persistentă pe o anumită parte. De altfel, așa se ajunge la plagiocefalie, o aplatizare a capului ce intervine mai frecvent la un bebeluș care, de exemplu, stă pe spate timp îndelungat.

Capul bebelușului ar trebui să se rotunjească din ce în ce mai mult în câteva săptămâni de la naștere, odată cu dezvoltarea craniului și pentru că micuțul începe să-și schimbe tot mai des poziția, în special după ce învață să se rostogolească și să se târască. De aceea, presiunea asupra capului se distribuie mai echilibrat.

La ce trebuie să fii atentă când vine vorba despre forma normală a capului la bebeluși

Poți să analizezi îndeaproape aspectul capului bebelușului tău ca să vezi dacă dobândește o formă normală ghidându-te și după sfaturi venite din partea neurochirurgilor pediatri: 

Privește de sus capul bebelușului

Ca să realizezi un asemenea demers, este cel mai bine ca bebelușul să stea în poala ta sau a altcuiva. Procedând așa, poți verifica dacă:

• Există o porțiune plată pe o anumită porțiune a capului;
• Capul are o formă similară unui paralelogram: fruntea este proeminentă, iar spatele capului este aplatizat;
• Urechile sunt aliniate perfect.

Privește capul din profil

În mod normal, spatele capului este curbat, iar părțile laterale sunt simetrice și proporționale. Din acest motiv, trebuie să te asiguri că:

• Una dintre părțile capului nu este mai curbată decât cealaltă;
• Spatele capului nu este aplatizat.

Verifică alinierea urechilor

În acest scop, urmează pașii de mai jos:

• Ține bebelușul în poziție verticală, în poala ta;
• Așează-ți degetele arătătoare pe urechile bebelușului;
• Privește în jos;
• Observă modul în care degetele tale sunt aliniate pe urechile bebelușului.

Verifică partea din față a capului

Cel mai bine este să îți așezi bebelușul în fața unei oglizi pentru a vedea dacă nu cumva:

• Unul dintre ochi este mai mic decât celălalt;
• Ochii nu sunt situați la același nivel;
• Gura este asimetrică;
• Fața este mică în raport cu dimensiunea capului;
• Capul este foarte lat, partea cea mai lată fiind chiar deasupra urechilor.

Verifică partea de jos a capului

Așează-ți bebelușul pe spate ca să ai parte de un unghi bun și să observi dacă:

• Fruntea este ascuțită sau o porțiune a frunții este mai proeminentă decât cealaltă;
• Ochii și urechile nu sunt la același nivel;
• Unul dintre obraji este mai proeminent decât celălalt;
• Capul este anormal de lat.

Denivelările capului la bebeluș: de ce apar și când trebuie să te îngrijorezi

Pentru a te asigura că denivelările capului bebelușului nu reprezintă un motiv de îngrijorare, este indicat să mergi la controale periodice la medicul pediatru. Acesta privește capul și fața bebelușului din diferite unghiuri pentru a identifica zone mai proeminente sau mai aplatizate decât este normal și pentru a detecta asimetrii. În funcție de informațiile pe care le are despre tipul de naștere, de istoricul familial și de stadiul de dezvoltare a bebelușului, medicul îți poate spune dacă este vorba despre o problemă serioasă și te îndrumă către un neurochirurg pediatru pentru efectuarea unei tomografii.

Cele mai cunoscute cauze responsabile de apariția denivelărilor la nivelul capului bebelușilor sunt:

Presiunea constantă 

În condițiile în care un bebeluș petrece majoritatea timpului, atât când doarme, cât și când este treaz, stând pe spate, din cauza presiunii constante intervine o aplatizare oblică a capului. Aceasta este vizibilă în special când îl privești de sus, iar zona din spatele capului se vede mai plată pe o parte. În plus, urechea de pe partea mai aplatizată creează impresia că este poziționată mai în față decât cea de pe cealaltă parte. Când sunt vizibile asemenea modificări, înseamnă că bebelușul are plagiocefalie pozițională sau „sindromul capului plat”. De cele mai multe ori, pentru că oasele craniului sunt maleabile în primul an de viață, forma capului se îmbunătățește odată ce acesta ajunge în jurul vârstei de 4 luni. 

În vederea ameliorării plagiocefaliei ușoare, medicii recomandă adoptarea unor măsuri precum: 

• Schimbă-i poziția de dormit: spre exemplu, lasă-l să doarmă pe spate, însă schimbă direcția în care este îndreptat capul în pătuț;
• Nu îl lăsa în aceleași poziții când stă în cărucior, în scăunelul de mașină, în leagăn etc;
• Ține-l cât mai des în brațe, în marsupiu și/sau în ham;
• Modifică poziția obiectelor la care bebelușul se uită adesea când se află în pătuț: dacă obișnuiește să privească, de exemplu, o jucărie, un tablou sau o piesă de mobilier când stă pe spate, modifică puțin poziția obiectelor respective pentru a-l motiva să miște mai mult capul;
• Încurajează-l să petreacă mai mult timp pe burtică: ca să reușești, întinde-te și tu pe burtă lângă bebeluș, cântă-i, vorbește-i, arată-i o carte care îl atrage, jucăriile preferate etc.

În schimb, dacă bebelușul este diagnosticat cu plagiocefalie medie sau severă, medicul poate recomanda, când micuțul are între 4 și 12 luni, purtarea unei căști modelatoare. Rolul acesteia este de a remodela forma capului prin rotunjirea zonelor aplatizate. Casca se ajustează pe măsură ce capul bebelușului crește și, pentru a obține rezultatele așteptate, ar trebui purtată aprox. 22-23 ore pe zi, câteva luni.

O anomalie congenitală de la nivelul craniului

Cea mai cunoscută anomalie congenitală care influențează forma capului bebelușului este craniosinostoza, care se instalează când două sau mai multe suturi ale craniului fuzionează prea devreme. Suturile reprezintă spații flexibile care se unesc la nivelul celor două fontanele, adică a zonelor moi ale craniului, unde oasele nu sunt încă sudate. Atât suturile, cât și fontanelele, permit capului bebelușilor să treacă prin canalul de naștere și să-și mărească dimensiunile pe măsură ce creierul se dezvoltă.

Craniosinostoza este mai multe tipuri, printre care:

• Scafocefalia: capul este alungit și îngust;
• Trigonocefalia: craniul este triunghiular;
• Plagicefalia anterioară: capul este asimetric, fruntea este aplatizată, una dintre sprâncene este mai ridicată decât cealaltă;
• Brahicefalia: când este privit din față, capul este lat și înalt, partea posterioară este turtită, iar fața este mică în raport cu dimensiunea capului.  

Craniosinostoza nu afectează doar forma capului bebelușului, ci interferează cu dezvoltarea sa normală generând complicații cum ar fi:

• Presiune intracraniană;
• Probleme respiratorii și neurologice;
• Tulburări de vedere;
• Greață și vărsături;
• Afectarea poziției maxilarului;
• Numeroase porțiuni moi la nivelul capului etc.

Dacă doar una dintre suturile craniului este închisă, medicul propune mai întâi să se recurgă la o cască modelatoare. Însă dacă două ori mai multe suturi fuzionează, neurochirurgul pediatru propune realizarea unei intervenții chirurgicale. Uneori, după intervenție este necesar să se poarte o cască modelatoare pentru menținerea formei craniului. 

Fontanela la bebeluși: când este normal să se închidă

O contractură a unui mușchi de la nivelul gâtului

Mai exact, este vorba despre contractura mușchiului sternocleidomastoidian, ce se extinde din spatele urechii până la stern. În aceste condiții, bebelușul ține capul înclinat pe partea pe care se află contractura musculară. În plus, capul este răsucit pe partea opusă. Așa se explică de ce bebelușul își ține capul în aceeași poziție și există risc de plagiocefalie.

Torticolisul la bebeluși poate fi:

• Congenital: din cauza poziției din uter, a spațiului insuficient de acolo, a unei leziuni musculare produse în timpul nașterii etc;
• Dobândit: intervine dacă bebelușul stă mult în aceeași poziție în pătuț, în scăunelul de mașină sau dacă se realizează o mișcare forțată.

Când torticolisul nu este sever, cel mai eficient tratament este terapia fizică. Kinetoterapeutul te învață diverse exerciții de stretching de care bebelușul să beneficieze zilnic pentru relaxarea musculaturii afectate și pentru tonifiere. Mai mult, ești sfătuită să-l stimulezi să stea cât mai des pe burtică pentru întărirea mușchilor gâtului și pentru a-l motiva să-și miște cât mai mult capul.

Dacă torticolisul este sever, în afară de terapie fizică poate fi nevoie și de purtarea unui guler cervical din spumă poliuretanică. Pentru ca acesta să fie într-adevăr eficient, este preferabil să fie asimetric. 

Ca să fii sigură că bebelușul se dezvoltă normal, adresează-te cât mai rapid unui medic pediatru în oricare dintre situațiile de mai jos: 

• Forma capului nu se modifică nici după 2 săptămâni de la naștere;
• Fontanela este înfundată, adică nu sesizezi că este plată când atingi capul bebelușului: fontanela înfundată este un semn al deshidratării;
• Prezența unei umflături la nivelul capului;
• Fruntea își schimbă aspectul;
• Ochii își schimbă forma;
• Capul nu crește sau creșterea este foarte lentă;
• Bebelușul este mai letargic decât în mod obișnuit și/sau are episoade de vărsături frecvente.