Diversificarea este procesul care începe atunci când laptele matern nu mai este singur suficient pentru a satisface cerințele nutriționale ale sugarilor și, prin urmare, alte alimente și lichide sunt necesare, împreună cu laptele matern. Intervalul de vârstă țintă pentru diversificare este în general între vârsta de 6 până la 24 de luni, iar alăptarea poate continua peste 2 ani, dacă mama consideră acest lucru necesar.
Recomandările OMS referitoare la diversificare: tot ce trebuie să știi!
Iată care sunt principalele recomandări ale OMS cu privire la diversificare:
- De la naștere și până la vârsta de 6 luni a bebelușului, acesta trebuie alăptat la sân în mod exclusiv.
Efectele benefice ale laptelui matern, atât pentru mamă, cât și pentru bebelus sunt bine cunoscute, de la efecte protectoare împotriva infecțiilor gastro-intestinale, îmbunătățirea dezvoltării motorii a celui mic și până la pierderea în greutate a mămicii, de aceea OMS continuă să recomande alăptarea la sân până la 6 luni. Începând cu 6 luni se vor introduce alimente complementare, dar alăptarea poate continua. Având în vedere că, în general, creșterea nu este îmbunătățită prin diversificare înainte de șase luni și ținând cont de faptul că alimentele complementare introduse înainte de șase luni tind să îndepărteze laptele matern, experții OMS au concluzionat că potențialele beneficii pentru sănătate ale așteptării până la șase luni pentru a introduce alte alimente depășesc orice riscuri potențiale.
- Alăptarea trebuie să continue și după vârsta de 6 luni.
Laptele matern continuă să aibă o contribuție nutrițională importantă și după primul an de viață, varsta optima pana la care copilul este recomandat sa fie alaptat fiind si dupa varsta de 2 ani.
- Hrănirea copilului trebuie să fie activă, cel mic trebuie încurajat să mănânce, fiind necesar ca această activitate să fie una plăcută.
Pentru o hrănire optimă, specialiștii susțin că nu contează doar CE îi oferi copilului de mâncare, ci și CUM, UNDE, dar și CINE îi dă celui mic să mănânce. Sugarul trebuie să perceapă această activitate ca fiind una plăcută, astfel încât să fie dispus să primească diferite feluri de mâncare, necunoscute pentru el până în acel moment.
- O atenție deosebită trebuie acordată igienei alimentare.
Înainte de prepararea alimentelor și când îi dai copilului de mâncare trebuie să te speli bine pe mâini. De asemenea, depozitarea alimentelor trebuie făcută în condiții de siguranță, iar alimentele să fie servite imediat după preparare. Tacâmurile și bolurile în care copilul mănâncă trebuie să fie curate și este recomandat să se evite biberoanele, deoarece acestea sunt mai greu de curățat și sunt o sursă rapidă de transmitere a agenților patogeni.
- Se va începe cu cantități mici de mâncare, apoi treptat aceasta se va mări. De asemenea consistența și varietatea alimentelor va crește pe măsură ce sugarul îniantează în vârstă.
Necesarul de energie de la alimentele complementare pentru sugarii cu aport mediu de lapte matern este de aproximativ 615 kcal pe zi la 6-8 luni, 686 kcal la 9-11 luni și 894 kcal la cei de vârsta de 12-23 luni.
Bebelușii pot mânca alimente de tip piure și semisolide începând cu șase luni. Până la 8 luni, majoritatea sugarilor pot gusta și „mâncăruri cu degetul” (finger-food - acel tip de preparate care pot fi mâncate de copii singuri). Până la 12 luni, majoritatea bebelușilor pot mânca aceleași tipuri de alimente ca cele consumate de restul familiei (ținând cont de nevoia de alimente bogate în nutrienți). Totuși, este important să eviți alimentele care pot provoca sufocare (de exemplu, elemente care au o formă și / sau consistența ce le poate determina să rămână în trahee, cum ar fi nuci, struguri, morcovi cruzi).
- Frecvența hrănirii va crește pe măsură ce copilul înaintează în vârstă.
Frecvența depinde de densitatea energetică a alimentelor locale și cantitățile obișnuite consumate la fiecare hrănire. Pentru copilul sănătos, mesele alimentelor complementare trebuie furnizate de 2-3 ori pe zi la vârsta de 6-8 luni și de 3-4 ori pe zi, la vârsta de 9-24 luni, cu gustări nutritive suplimentare (de exemplu, o bucată de fructe sau pâine cu pastă de nuci) oferite de 1-2 ori pe zi, după preferințe. În unele cazuri, în funcție de consistența și cantitatea mâncării pot fi necesare mese mai frecvente.
- Asigură copilului o hrană variată ca să aibă toți nutrienții de care are nevoie.
Carnea de păsăre de curte, peștele sau ouăle sunt alimente care trebuie să se regăsească în dieta zilnică sau cât mai des posibil. Dietele vegetariene nu pot satisface nutrienții necesari la această vârstă, cu excepția cazului în care sunt utilizate suplimente nutritive sau produse fortificate. Fructele și legumele bogate în vitamina A trebuie consumate zilnic. De asemenea, oferă copilului alimente cu un conținut adecvat de grăsimi, evită băuturile cu o valoare scăzută de nutrienți, precum ceai, băuturi carbogazoase și cele care conțin zahăr.
- Dacă copilul se îmbolnăvește, pe perioada bolii este recomandat să-i crești aportul de lichide, inclusiv alăptarea mai frecventă.
Încurajează copilul să mănânce mâncărurile sale preferate, moi și apetisante. Hidratarea este necesară, la fel și alăptarea. După boală, dă-i mai multă mâncare decât de obicei pentru a recupera din nutrienții pierduți.
Citește și: Cât avocado le dăm bebelușilor?
Tabel diversificare 6 luni
Când începi diversificarea unui bebeluș trebuie să-i introduci treptat alimentele solide, diferitele texturi, gusturi și tipuri de alimente necunoscute până în prezent de către cel mic. Între timp, laptele matern rămâne în continuare alimentul cel mai important pentru copil. Pentru a vedea exact ce alimente și la ce vârstă le poți introduce în dieta sugarului, consultă articolul Tabelul de diversificare a alimentației la bebeluși
Citește și: Sfaturi despre diversificare care NU mai sunt de actualitate
Sursa: who.int
Surse foto: Unsplash.com