Aspecte importante
Trebuie in primul rand sa stiti ca exista o distinctie intre prebiotice si probiotice, cu toate ca denumirile lor sunt relativ similare (ca si intelesul lor). Astfel, in timp ce probioticele sunt acele bacterii vii, benefice, de care auzim pretutindeni (lactobacili si bacterii Bifidus), putand fi achizitionate sub forma de picaturi, capsule sau pulbere de la farmacie (cel mai adesea sunt oferite pe perioada unui tratament cu antibiotic), prebioticele reprezinta substante benefice pentru dezvoltarea acestor bacterii (un fel de hrana pentru ele). Desi pot fi si acestea achizitionate de la farmacie, varietatea de produse este mai redusa, fiind mai des intalnite si produse combinate (le contin pe ambele si sunt considerate a dispune de cel mai mare potential benefic) si, mai ales, formule de lapte praf (si bauturi, alimente-cereale, biscuiti, iaurt sau suplimente) destinate sugarilor. Prebiotice pot fi gasite insa in mod natural si intr-o serie de alimente obisnuite. Impactul lor pozitiv este demonstrat stiintific asupra microflorei intestinale, efectele colaterale precum prevenirea diareei/constipatiei, modularea metabolismului florei intestinale, prevenirea cancerului, stimularea absorbtiei mineralelor si proprietatile imunomodulatoare decurgand in mod indirect.
Ce sunt prebioticele
Un prebiotic este un ingredient selectativ fermentat care ingaduie anumite modificari specifice, in compozitia si/sau activitatea microflorei gastrointestinale, care confera beneficii asupra starii generale de sanatate a gazdei. Apar de obicei sub forma de oligozaharide fie in mod natural, fie sub forma de suplimentare in alimente, bauturi si lapte praf. In plus, un aspect mai putin cunoscut este faptul ca sunt rezistente la caldura, ceea ce la ajuta sa se mentina intacte in timpul procesului de gatire si permitandu-le sa fie incorporate in optiunile alimentare zilnice.
Prezenta lor in sistemul digestiv stimuleaza dezvoltarea probioticelor, in special a speciilor de tip Bifidobacterii. Efectul prebiotic este considerat drept sporirea activitatii bacteriilor benefice (marirea popularii lor, favorizarea rezistentei la colonizare si sinteza acizilor grasi cu lant scurt) conducand la cresterea rezistentei fata de agentii patogeni.
Utilizarea lor in forma naturala a fost identificata inca de acum 3000 ani (sub forma de radacini, tuberculi si alte alimente cu fibre) in America de Nord si erau intrebuintate pentru tratamentul naturist al colicilor, diareei si al altor probleme gastrointestinale. Cel mai semnificativ argument in importanta consumului de prebiotice ramane insa prezenta lor in laptele matern.
Sursele naturale cu continutul cel mai bogat de prebiotice:
- guma Arabica -acacia (85,6%), radacina de cicoare (64,6%), anghinare (31,5%), frunze de papadie (24,35)
- usturoi (17,5%), praz (11,7%), ceapa (8,6%)
- sparanghel (5%), tarate de grau (5%), faina integrala (4,8%), banana (1%).
Iata si ce cantitate de alimente contin idealul de 6 g de prebiotice (zilnic): guma acacia-7g, cicoare-9,3 g, anghinare-19 g, papadie, 24,7 g, usturoi, 34,3 g, praz-51,3 g, ceapa-69,8 g, sparanghel -120 g, tarate-120 g, faina integrala - 125 g, banana -600 g. In prezent sunt dezvoltate in laborator o serie de plante pentru producerea de inulina.
Beneficii
Conform studiilor prebioticele
- sporesc absorbtia de magneziu si calciu
- dezvolta flora gastrointestinala
- previn aparitia bolilor intestinale
- sporesc productia de acizi grasi cu lant scurt in colonul uman, inclusiv al beneficului acid butiric
- au efect pozitiv asupra infectiilor/inflamatiilor si chiar asupra flatulentei
In combinatie cu probiotice (poarta denumirea de sinbiotice) au fost mai eficiente in modularea intestinala decat administrate singure. Iata si alte potentiale utilizari ale acestei combinatii: encefalopatie hepatica (cum este prebioticul lactuloza), raspuns de tip imunitar (este sporit prin consumul de oligofructoza cu probiotice), obezitate (mai exact, se amelioreaza controlul greutatii si al apetitutului datorita modificarilor sanatoase de tip hormonal), reducerea riscului de boala cardiovasculara, sindromul metabolic, diabetul de tip 2 si, cel mai important, prevenirea eczemei si a alergiei alimentare la bebelusi. Mai pot fi utile si pentru: sindromul de oboseala cronica, neatentie, disbacterioza, hipertensiune, migrene, astm, cistita, otita si candidoza.
Studii privind beneficiile pentru bebelusi
Cele mai importante beneficii sunt luate in considerare cu privire la alergii. In 2008, Arslanoglu et al au inregistrat concluziile unui studiu de 2 ani asupra a 132 sugari cu risc de atopie (din cauza parintilor atopici). Bebelusii hraniti cu o formula partial hidrolizata fie cu o combinatie de fructo-ologozaharide si galacto-oligozaharide, fie cu maltodextrina (placebo) in primele 6 luni au demonstrat o reducere a bolilor atopice, respectiv dermatita atopica, wheezingul recurent, urticaria alergica. In grupul cu placebo procentul de afectare era cu 27,9%, 20,6%, respectiv 10% crescut.
Pe de alta parte, terapia combinata cu probiotice s-a dovedit clinic benefica intr-un studiu desfasurat in Finlanda asupra a 1223 gravide ai caror copii prezentau risc crescut de boli atopice. Acestora li s-a oferit o combinatie de 4 legaturi probiotice plus galacto-oligozaharide (sau placebo) zilnic timp 2-4 saptamani inainte de nastere, ulterior si bebelusii primind acelasi supliment. S-a observat o reducere a imunoglobulinelor de tip E asociate bolilor atopice, repectiv eczema/dermatita atopica.
Laptele praf cu prebiotice pentru bebelusi
In ce priveste continutul de prebiotice din formulele de lapte praf, acesta ajunge pana la 0,8 g/dL, existand si un studiu condus de Boehm et al care a observat efectul adaugarii de oligozaharide pana la o concentratie de 1 g/dL in cadrul unei formule pentru prematuri timp de 1 luna si a concluzionat ca: "prebioticele pot imita efectul laptelui matern si are consecinte pozitive asupra dezvoltarii postanatale a sistemului imunitar".
In anul 2004 un studiu de anvergura desfasurat in SUA a observat o crestere constanta a copiilor timp de 12 saptamani pe timpul administrarii formulei imbogatite, fara vreun efect advers; dupa intarcare si introducerea de prebiotice in alimentatia solida s-a constatat acelasi efect. Un studiu similar a constat in hranirea sugarilor cu formule diferite: standard si fortifiata cu prebiotice, identificandu-se mai putine bacterii cauzatoare de diaree in scaun in cazul grupului secund (Costalos et al 2008); un rezultat asemanator a fost demonstrat si de Kapiki et al in 2007 fiind identificate mai putine E.coli in scaun.
Laptele praf Humana este formula ideala pentru completarea laptelui matern dar si pentru continuare.
|
Lapte praf Humana 2, de la 6 luni |
Lapte praf Humana 3, de la 10 luni |
Citeste si:
10 reguli de aur in alimentatia bebelusului cu formula
Suplimentele alimentare la copii: sfatul specialistilor
Surse:
www.parentingscience.com;
www.marksdailyapple.com; www.marksdailyapple.com;
http://en.wikipedia.org; www.farmacistul.com; www.prebiotic.ca;
www.patient.co.uk; www.ncbi.nlm.nih.gov;
http://pediatrics.aappublications.org; www.parentingscience.com